Enzimele: ce rol au, tipuri și ce boli pot provoca lipsa acestora

Enzimele fac parte din familia proteinelor și se regăsesc în interiorul celulelor. Acestea produc anumite reacții chimice în organism, iar rolul lor principal este să accelereze și să susțină procesele care întrețin activitatea vitală a corpului.

Enzimele joacă un rol foarte important în buna funcționare a organismului, susținând procesul de creștere musculară, distrugând toxinele din corp și descompunând particulele de mâncare pe parcursul digestiei.

Forma enzimelor este strâns legată de funcționalitatea acestora. Așadar, căldura, bolile sau condițiile dure de mediu pot deteriora enzimele prin alterarea formei lor. În acest context, enzimele devin nefuncționale, ceea ce afectează procesele din corp susținute de acestea.

Enzimele sunt produse în mod natural în organism. De exemplu, enzimele necesare pentru buna funcționare a sistemului digestiv sunt produse, în cea mai mare parte, în pancreas, stomac și intestinul subțire. De asemenea, chiar și glandele salivare produc enzime digestive, pentru a ajuta la descompunerea moleculară a mâncării, atunci când mesteci. Persoanele care suferă de afecțiuni digestive adesea primesc, de la medic, o rețetă pentru un tratament cu tablete enzimatice.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Tipuri de enzime

Există 3 tipuri principale de enzime digestive. Acestea sunt categorisite în funcție de reacțiile pe care le catalizează, și anume:

Amilaza, care ajută la descompunerea carbohidraților și a amidonului, transformându-le în zahăr.
Proteaza, care ajută la descompunerea proteinelor în aminoacizi.
Lipaza, care ajută la descompunerea lipidelor, adică a grăsimilor, tranformându-le în glicerol și acizi grași.

De ce sunt enzimele importante pentru digestie?

Enzimele sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă și un corp sănătos. Acestea interacționează cu alte substanțe chimice din organism, precum acidul gastric și secreția biliară, pentru a susține descompunerea mâncării în molecule mai simple, care pot fi absorbite și utilizate de organism, ceea ce întreține o scară largă de funcții ale corpului.

Carbohidrații, de exemplu, sunt utilizați pentru energie, în timp ce proteinele sunt necesare pentru construirea și repararea mușchilor. Pentru a putea fi absorbiți de organism, este nevoie ca aceștia să fie convertiți într-o formă ușor asimilabilă, iar aici intervine rolul enzimelor.

Enzimele precum amilaza salivară și amilaza pancreatică descompun carbohidrații complecși, cum ar fi amidonul și glicogenul, în zaharuri mai simple, cum ar fi glucoza. Enzimele proteolitice, cum ar fi pepsina și tripsina, descompun proteinele în peptide și aminoacizi. Lipazele, enzimele responsabile de digestia lipidelor, descompun trigliceridele în acizi grași și glicerol.

Prin descompunerea alimentelor în molecule mai mici, enzimele facilitează absorbția substanțelor nutritive în celulele epiteliului intestinal, de unde acestea intră în circulația sangvină și sunt distribuite în organism.

Enzimele digestive, cum ar fi tripsina și chimotripsina, nu doar ajută la digestia alimentelor, ci pot și să ofere o protecție împotriva agenților patogeni. Aceste enzime pot distruge bacteriile și alte organisme străine care pot ajunge în sistemul digestiv.

Cum funcționează enzimele în procesul de digestie?

Iată câteva detalii despre fiecare tip principal de enzimă:

Amilaza

Amilaza este produsă la nivelul glandelor salivare, a pancreasului și a intestinului subțire. Un tip de amilază, numit ptialină, este produs de glandele salivare și începe să acționeze asupra amidonului din mâncare, în timp ce mesteci. Ptialina rămâne activă chiar și după ce ai înghițit mâncarea.

Amilaza pancreatică se creează în pancreas și este transmisă către intestinul subțire, unde continuă procesul de descompunere a moleculelor de amidon, transformându-le în zahăr. Zahărul obținut este, în cele din urmă, digerat și transformat în glucoză, de către alte tipuri de enzime. Glucoza este absorbită în corp prin circulația sangvină, traversând peretele intestinului subțire.

Proteaza

Proteaza este produsă la nivelul stomacului, a pancreasului și a intestinului subțire. Majoritatea reacțiilor chimice se produc în stomac și în intestinul subțire. În stomac, pepsina este principala enzimă digestivă care acționează asupra proteinelor. Alături de aceasta se regăsesc și anumite enzime pancreatice care vor acționa asupra proteinelor atunci când acestea ajung la nivelul intestinului subțire.

Lipaza

Lipaza este produsă în pancreas și în intestinul subțire și acționează asupra lipidelor. Un tip de lipază se regăsește și în laptele matern, care susține digestia bebelușului, ajutându-l să asimileze mai ușor grăsimile din lapte. Lipidele servesc mai multe funcții în organism, inclusiv în stocarea energiei și susținerea sănătății celulare.

Ce poate afecta forma enzimelor?

Enzimele funcționează cel mai bine la o temperatură normală a corpului, care este de aproximativ 37 grade Celsius, deși poate oscila oriunde între 36.1 și 37.2 grade Celsius. Dacă ai febră sau te afli într-un mediu deosebit de călduros, structura enzimatică se depreciază, ceea ce duce la absența enzimelor din procesele esențiale din care fac, de obicei, parte.

Anumite afecțiuni, cum ar fi pancreatita, care este o inflamație a pancreasului, poate reduce numărul și eficiența anumitor enzime digestive. Nivelul pH-ului stomacal și al celui intestinal pot afecta, de asemenea, activitatea enzimatică. Un pH scăzut duce la creșterea acidității, iar enzimele funcționează cel mai bine într-un mediu cu pH neutru. Așadar, dacă mediul enzimatic devine prea acid sau prea bazic, forma acestora va avea de suferit.

Anumite substanțe chimice, numite inhibitori, pot modifica performanța enzimatică. Inhibitorii se produc în mod natural în organism, dar pot apărea și pe fondul consumului anumitor medicamente. De exemplu, antibioticele acționează ca niște inhibitori și pot inhiba sau preveni acțiunea enzimatică de susținere a anumitor bacterii, care pot fi responsabile pentru o infecție în organism.

Alimentele influențează activitatea enzimelor

Alimentele pe care le consumăm furnizează substanțele nutritive necesare organismului pentru a produce enzime. De exemplu, proteinele alimentare furnizează aminoacizi necesari pentru sinteza enzimelor, iar vitaminele și mineralele joacă un rol important în activitatea enzimatică. Vitamina C este necesară pentru producerea unei enzime cheie în sinteza colagenului, care este implicat în formarea țesuturilor conjunctive.

Așadar, regimul alimentar este foarte important în ceea ce privește activitatea enzimatică din organism, deoarece multe alimente conține enzime digestive care ușurează activitatea enzimelor produse natural de organism. De exemplu, bananele conțin amilază, așa încât, deși bananele sunt bogate în carbohidrați, acțiunea amilazei conținute de acestea susțin procesul de digestie și oferă energie pe o perioadă mai lungă de timp.

Este important să consumi alimente bogate în enzime, care pot stimula activitatea enzimatică produsă în mod natural în organism. Alimentele ultra procesate sau cele bogate în grăsimi saturate și zaharuri rafinate pot avea un impact negativ asupra activității enzimelor. Consumul excesiv de alimente nesănătoase poate duce la tulburări metabolice și la dezechilibre în activitatea enzimatică.

Alături de obiceiurile alimentare, este important să ai în vedere starea ta generală de sănătate, deoarece și aceasta contează foarte mult în ceea ce privește o bună activitate enzimatică.

Pe scurt:

Consumă cantități moderate de carne slabă, pește, ouă, produse lactate, leguminoase (năut, linte, fasole), tofu și nuci.
Optează pentru o varietate de fructe și legume colorate, cum ar fi spanacul, morcovii, roșiile, citricele, afinele și fructele de pădure.
Include în dieta ta cereale integrale, ovăz, orez brun, legume crucifere (conopidă, broccoli), semințe de in și fructe cu coajă lemnoasă.
Consumă cantități mici (1-2 linguri pe zi) de uleiuri sănătoase, nerafinate, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin, uleiul de nuci, uleiul din semințe de in și peștele gras (hering, somon, macrou, sardine).
Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul probiotic, varza murată, kimchi-ul sau chefirul, sprijină activitatea enzimatică în tractul digestiv.
Anumite condimente și ierburi, cum ar fi ghimbirul, turmericul, usturoiul și scorțișoara au proprietăți antiinflamatorii și pot stimula activitatea enzimatică.
Asigură-te că bei suficiente lichide sănătoase (apă, ceai de plante, supe), de preferat mai multă apă, pentru a menține hidratarea corespunzătoare. Hidratarea adecvată ajută la menținerea unui mediu optim pentru funcționarea enzimelor.

Când este nevoie să iei suplimente enzimatice?

Afecțiuni ale pancreasului, cum ar fi pancreatita, fibroza chistică sau cancerul pancreatic pot reduce numărul de enzime importante pe care le produce, în mod natural, organismul. În consecință, este posibil să nu beneficiezi de un aport suficient de enzime pentru a susține activitatea digestivă și a absorbi toți nutrienții din mâncare.

În momentul în care enzimele nu funcționează la parametri optimi, pot apărea anumite deficiențe de vitamine, anemie sau boli gastrointestinale. O deficiență enzimatică poate duce la malabsorbție, adică o capacitate redusă a organismului de a absorbi nutrienți esențiali din alimente. Boala celiacă poate afecta producția de enzime digestive, cum ar fi amilaza și lipaza, ceea ce poate duce la malabsorbție și simptome digestive.

Așadar, dacă suferi de afecțiuni care pot periclita activitatea enzimatică, este important să te consulți cu un medic specialist, pentru a vedea dacă ai nevoie de un tratament cu enzime sau nu.

Suplimentele enzimatice sunt disponibile în farmacii sub formă de capsule. Dacă medicul îți recomandă un asemenea supliment, ai grijă să îl iei, mereu, în timpul mesei. Nu mai puțin important, este posibil să ai nevoie de suplimente enzimatice dacă lucrezi într-un mediu cu expunere la factori chimici agresivi, precum pesticidele, sau dacă obișnuiești să mănânci alimente gătite la temperaturi foarte ridicate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Britannica - Enzyme biochemistry
https://www.britannica.com/science/enzyme
NCBI - Biochemistry, Proteins Enzymes
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554481/
Johns Hopkins Medicine - Digestive Enzymes and Digestive Enzyme Supplements
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/digestive-enzymes-and-digestive-enzyme-supplements

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...