Începând cu anii 50 până în prezent, s-au produs aproximativ 8 miliarde de tone de plastic, din care numai 10% au fost reciclate. Din cauza consumului de masă, dar și a neglijenței umane, am ajuns să introducem în corp, prin aer, lichide și hrana solidă între 39.000 și 52.000 de particule microplastice pe an. 

Microplasticul reprezintă orice particulă de plastic mai mică de 5 mm, însă mâncarea, apa și aerul pot conține particule de microplastic mult mai mici, invizibile cu ochiul liber, pe care le consumăm fără să ne dăm seama.

Deși nu există suficiente dovezi concludente în privința efectelor negative ale microplasticului asupra sănătății corpului uman, oamenii de știință sunt de acord în ceea ce privește faptul că efectul cumulativ al plasticului ingerat și inhalat poate avea, în timp, efect toxic asupra organismului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Fiecare tip de plastic conține anumite proprietăți toxice. Unele particule au în compoziție clorină, altele plumb, iar acumularea acestora, în timp, poate avea un puternic impact asupra sistemului imunitar. 

Mai mult, în timp ce unele particule de microplastic au în compoziție reziduuri toxice, altele pot capta și transmite bacterii și diverși paraziți. Iar microplasticul din alimentație și lichide este o componentă a problemei, deoarece o bună parte din pasticul introdus în corp vine prin aerul pe care îl inhalăm zi de zi (din aerul poluat, din nisip, din hainele din microfibră, precum nylon sau polyester).  

Cum ne afectează microplasticul sănătatea?

Una din consecințele cel mai intens studiate este eliberarea de organici sintetici nocivi de către microplastice, precum ftalații, bisfenolul A (BPA )bisfenolul S și bifenili policloruați (BPC sau PBC). Utilizați, în trecut, cu precădere în industria energetică, BPC-ul se caracterizează printr-o persistență foarte ridicată în mediu (între 94 de zile și 2700 ani) și a fost încadrat, în 2001, în categoria celor mai periculoși poluanți organici persistenți, fiind interziși în producție în majoritatea țărilor europene și SUA.

De asemenea, aceste substanțe au fost asociate cu diverse afecțiuni, printre care cancer la animale, și impact carcinogenic și non-carcinogenic la oameni, precum afectarea sistemului imunitar, nervos, endocrin și reproducător. Atât ftalații, cât și BPC-ul sunt asociați cu anumite tulburări hormonale, precum reducerea fertilității la bărbați și femei.  

Oamenii sunt expuși acestor substanțe chimice nu numai în timpul fabricației, ci și prin utilizarea ambalajelor din plastic, deoarece unele substanțe chimice migrează de la ambalajul din plastic la alimentele sau bauturile pe care le conțin. Exemple de materiale plastice care contaminează alimentele au fost raportate la majoritatea tipurilor de plastic, inclusiv stiren din polistiren, plastifianți din PVC, antioxidanți din polietilenă și acetaldehidă din PET.

Printre factorii care controlează migrația se numără structura chimică a migranților și natura alimentelor ambalate. În studiile citate în Aditivii și contaminanții alimentari, sticlele din LDPE, HDPE și polipropilenă au eliberat niveluri măsurabile de BHT, Chimassorb 81, Irganox PS 800, Irganix 1076 și Irganox 1010 în conținutul lor de ulei vegetal și etanol. S-au găsit, de asemenea, dovezi că acetaldehida a migrat din PET și în apă.

Iata care sunt produsele care ne inconjoare si pe care le folosim zi de zi , ce continut au si ce impact pot avea asupra sanatatii noastre. 

Clorură de polivinil 

Ambalaje alimentare, folie de plastic, recipiente pentru articole de toaletă, produse cosmetice, bare de pătuț, gresie, suzete, perdele de duș, jucării, conducte de apă, furtunuri de grădină, tapițerie auto, piscine gonflabile

Poate provoca cancer, defecte congenitale, genetice modificări, bronșită cronică, ulcere, boli de piele, surditate, insuficiență a vederii, indigestie și disfuncție hepatică

Ftalați (DEHP, DINP și altele)

Produsele din vinil înmuiat fabricate cu ftalați includ îmbrăcăminte din vinil, vopsea emulsie, încălțăminte, cerneluri de imprimare, jucării fără gură și produse pentru copii, ambalarea produselor și ambalaje alimentare, pardoseală din vinil, pungi și tuburi de sânge, IV containere și componente, mănuși chirurgicale, tuburi de respirație, articole de laborator de uz general, măști de inhalare, multe alte dispozitive medicale

Pot provoca perturbări endocrine, legate de astm, efecte de dezvoltare și reporoductive Deșeurile medicale cu PVC și ftalați sunt incinerate în mod regulat, provocând efecte asupra sănătății publice prin eliberarea de dioxine și mercur, inclusiv cancer, defecte congenitale, modificări hormonale, scăderea numărului de spermatozoizi, infertilitate, endometrioză și afectarea sistemului imunitar.

Policarbonat, cu Bisfenol A 

Sticle de apă si alte bauturi racoritoare

Oamenii de știință au legat doze foarte mici de bisfenol A expunere la cancer, funcție imunitară afectată, debut precoce al pubertății, obezitate, diabet și hiperactivitate, printre alte probleme (Environment California)

Polistiren

Multe recipiente alimentare pentru carne, pește, brânzeturi, iaurt, spumă și containere clare, spumă și farfurii rigide, recipiente de panificație clare, ambalaje „arahide”, ambalaje din spumă, carcase pentru casete audio, cutii pentru CD, tacâmuri de unică folosință, izolație pentru clădiri, flotație aparate, găleți de gheață, plăci de perete, vopsele, tăvi de servit, pahare pentru băuturi fierbinți aruncate, jucării

Poate irita ochii, nasul și gâtul și pot provoca amețeli și inconștiență. Migrează în alimente și se depozitează în grăsime corporală. Ratele crescute de cancer limfatic și hematopoietic pentru lucrători.

Polietelină (PET # 1)

Sticle de apă și sodă, fibre de covor, gumă de mestecat, agitatoare de cafea, pahare de băut, recipiente și ambalaje pentru alimente, ambalaje din plastic sigilate termic, ustensile de bucătărie, pungi de plastic, sticle de stoarcere, jucării

Se suspectează cancerigen uman

Polyester 

Lenjerie de pat din poliester, îmbrăcăminte, scutece de unică folosință, ambalaje alimentare, tampoane, tapițerie

Poate provoca iritații ale ochilor și ale căilor respiratorii și erupții cutanate acute

Uree-formaldehidă

Plăci aglomerate, placaj, izolații pentru clădiri, finisaje din țesături

Formaldehida este un cancerigen suspectat și s-a dovedit că provoacă defecte congenitale și modificări genetice. Inhalarea formaldehidei poate provoca tuse, umflarea gâtului, ochi apoși, probleme de respirație, dureri de cap, erupții cutanate, oboseală

Spumă poliuretanică

Perne, saltele,

Bronșită, tuse, probleme cu pielea și ochii. Poate elibera toluen diizocianat care poate produce probleme pulmonare severe

Acryl

Îmbrăcăminte acrilică, pături, covoare din fibre acrilice, adezivi, lentile de contact, proteze, ceruri de podea, echipamente pentru prepararea alimentelor, scutece de unică folosință, șervețele igienice, vopsele

Poate provoca dificultăți de respirație, vărsături, diaree, greață, slăbiciune, cefalee și oboseală

Tetrafluoro-ethelyne

Acoperire antiaderentă pe vase, fiare de călcat, huse de masă de călcat, instalații sanitare și instrumente

Poate irita ochii, nasul și gâtul și poate provoca dificultăți de respirație

Cum reducem consumul inconștient de microplastic?

Deși nu putem evita în totalitate consumul de particule microplastice, putem lua o serie de măsuri pentru a reduce volumul pe care, în mod inconștient, îl introducem în organism.
Una dintre cele mai importante măsuri este evitarea încălzirii mâncării în recipiente de plastic. Putem folosi oale, tigăi, precum și recipiente din sticlă (vase yena), pentru a evita ingerarea de particule microplastice și de organici sintetici eliberați din plasticul încălzit.

De asemenea, este indicat să spălăm recipientele din plastic separat, fără a le pune în mașinile de spălat vase, alături de sticlă, metal și porțelan. 

Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este alegerea cu grijă a recipientelor din plastic pe care le folosim în bucătărie. Astfel, trebuie să fim atenți la codul de reciclare ale vaselor din plastic. Codurile care includ cifrele 3, 6 și 7 indică prezența ftalaților și a BPC-ului, iar acest tip de recipiente sunt de evitat. 

O opțiune sănătoasă din mai multe puncte de vedere constă în alegerea alimentelor proaspete, neprocesate. Deși nu există suficiente studii care să ateste prezența redusă a microplasticelor în alimentele proaspete, majoritatea acestora nu sunt ambalate în recipiente din plastic dur, în comparație cu mâncarea procesată și semi-preparată. De asemenea, consumul de lichide din recipiente de sticlă în defavoarea celor din plastic ne ajută să diminuăm cantitatea de microplastic ingerată. 

Nu în ultimul rând, menținerea curățeniei ne poate ajuta în diminuarea particulelor microplastice inhalate din aer. Țesăturile sintetice și chiar particulele de praf din interior sunt purtătoare de microplastic, prin urmare aspiratul și ștersul prafului recurent ne protejează atât de acarieni, cât și de particule microplastice. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 
https://www.nationalgeographic.com/environment/2019/06/you-eat-thousands-of-bits-of-plastic-every-year/
https://www.consumerreports.org/food/how-to-eat-less-plastic-microplastics-in-food-water/
https://grants.ulbsibiu.ro/sidpop/ro/informatii-utile/bifenili-policlorurati-pcb/index.html
https://www.epa.gov/pcbs/learn-about-polychlorinated-biphenyls-pcbs
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/gcb.14020