Bronsita ("raceala la plamani"): cauze, simptome, tratament
Bronsita ("raceala la plamani"): cauze, simptome, tratament
Bronsita ("raceala la plamani"): cauze, simptome, tratament
1. Despre bronșită
2. Tipuri de bronșită
a. Bronșită acută
b. Bronșita cronică
i.Diferența dintre bronșita acută și cronică
c. Bronșita astmatiformă
d. Bronșita alergică
e. Bronșita tabacică
3. Cauzele bronșitei
a. Factori de risc
4. Simptomele bronșitei
a. Testul de spirometrie
5. Cum se pune diagnosticul
6. Când să mergi la medic
7. Tratamentul bronșitei
a. Tratament medicamentos
b. Tratament naturist
c. Cum gestionezi boala
8. Posibile complicații ale bronșitei
9. Metode de prevenție și alte informații utile
a. Bronșita la copii
Despre bronșită
Bronșita, numită în popor și "răceala la plămâni", este o inflamație pulmonară, care se manifestă în special prin exces de mucus și tuse. Bronșita poate fi, însă, tratată cu succes în 3-4 săptămâni.
Bronșită este o inflamație care se localizează în pasajele bronșice, aproape de plămâni. Bacteriile și agenții patogeni care reușesc să treacă de filtrele din nasul nostru pot ajunge să afecteze această zonă. Cilii, celulele aflate în pasajele bronșice, care au, de asemenea, rol de curățare, pot produce mucus în exces din cauza infecției. Corpul nostru se apăra încercând să combată "intrușii" prin tuse, care ajută la eliminarea mucusului.
Tipuri de bronșită
Bronșita se împarte în două categorii principale, și anume bronșită acută și bronșită cronică, dar, pe lângă acestea două, mai există și bronșita alergică, bronșita astmatiformă și cea tabacică.
Bronșita acută
Bronșita acută, sau de scurtă durată, este cea mai des întâlnită formă de bronșită și este, în cele mai multe cazuri, declanșată în urma unei infecții virale. Un episod de bronșită acută durează undeva între 2 și 6 săptămâni și poate fi agravat de fumat. Bronșita acută poate afecta oamenii de toate vârstele, dar cel mai adesea afectează copiii cu vârste sub 5 ani. Bronșita acută este mult mai frecvent întâlnită iarna și, adeseori, se dezvoltă ca urmare a răcelilor comune, a durerilor în gât sau a gripei.
Bronșita cronică
Bronșita cronică, are caracter recurent și poate reveni de mai multe ori pe parcursul a 2-3 ani. Un episode de bronșită cronică poate persista câteva luni și este, de obicei, declanșat de o infecție virală sau bacteriană, precum și de expunerea la factori iritanți, cum ar fi poluarea excesivă, praful sau fumul de țigară. Bronșita cronică este una dintre numeroasele afecțiuni pulmonare, printre care se numără și emfizemul, care mai este cunoscut și drept bronhopneumopatie obstructivă cronică (prescurtată BPOC). Bronșita cronică afectează, în mare parte, adulții cu vârste peste 40 de ani.
Diferența dintre bronșita acută și cronică
Bronșita este o infecție ce apare în principalele căi respiratorii (bronhii, ramificații ale traheei), ceea ce duce la iritarea și inflamarea acestora. După cum spuneam mai devreme, la bronșita acută este vorba despre inflamația temporară a căilor respiratorii, cauzând o producție de mucus și apariția tusei și având o durată de până la 3 săptămâni, în timp ce bronșita cronică presupune o tuse productivă zilnică, ce durează pe o perioadă de câteva luni din an și, tot ca durată, bronșita cronică se poate întinde pe cel puțin doi ani consecutivi.
Este foarte important să renunți la fumat, dacă ai acest viciu, și în același timp suferi și de bronșită. Fumul de țigară și substanțele chimice din țigări agravează bronșita și cresc riscul de a dezvolta bronșită cronică și BPOC.
Bronșita astmatiformă
Bronșita astmatiformă este o formă combinată de bronșită acută și astm bronșic și, adesea, este considerată o complicație a astmului bronșic. În cadrul acestei afecțiuni, căile aeriene se suprainflamează, iar accesul aerului către alveolele pulmonare devine, astfel, restricționat. Bronșita astmatiformă apare, cel mai frecvent, la efort, dar este adesea confundată cu o criză de astm, motiv pentru care rămâne frecvent nediagnosticată corespunzător.
Bronșita alergică
Bronșita alergică este o formă de bronșită frecvent confundată cu astmul și care apare în urma expunerii la anumiți factori alergeni. Aceasta poate afecta atât adulții, cât și copiii, iar simptomele sunt foarte asemănătoare cu cele ale astmului, și anume tuse expectorantă, respirație șuierătoare, spută, dificultăți de respirație. Simptomele se manifestă numai în preajma factorului alergen declanșator.
Bronșita tabacică
Bronșita cronică tabacică apare la fumători și este o boală destul de frecventă. Aceasta începe să se manifeste după o expunere îndelungată la fumul de țigară, prin inflamarea căilor aeriene și producerea de mucus în exces, ceea ce va duce la probleme de respirație și tuse expectorantă. Bronșita tabacică se poate croniciza atunci când episoadele de tuse productivă se repetă de mai multe ori într-un interval de 3 luni, pe o perioadă de 2 ani. Bronșita tabacică afectează atât fumătorii activi, cât și pe cei pasivi.
Cauzele bronșitei
Cea mai frecventă cauză a bronșitei este infecția cu un virus, similar răcelii și gripei, care poate fi contractat din aer sau de la alte persoane bolnave. Un alt tip de bronșită, cea infecțioasă, mai rar întâlnită, este cauzată de o bacterie.
Factori de risc
Bronșita poate fi declanșată și de factori iritativi, cum sunt vaporii toxici, praful, poluarea, sau tutunul. În multe cazuri, fumatul duce la o bronșită cronică, acea tuse permanentă a fumătorului. Cazurile de bronșită acută nevindecate complet sau cu tratament necorespunzător se pot repeta, devenind, în timp, bronșită cronică. Astmul și alergiile sunt, de asemenea, factori de risc.
Simptomele bronșitei
Bronșita acută se manifestă, în primul rând, prin tuse productivă și dificultăți de respirație. Odată cu aceste două caracteristici principale, mai pot apărea și alte simptome, printre care:
- mucusul galben-verzui, care se elimină odată cu tusea
- respirația șuierătoare
problemele de respirație (dispnee) și stare de disconfort la nivelul pieptului
- durerea la nivelul plămânilor, în special în timpul acceselor de tuse
- febră și frisoane
- nasul înfundat
- dureri de cap (uneori)
- lipsă de energie și o stare generală proastă
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul în caz de bronșită este dat de un medic pneumolog, care va supune pacientul unor teste, pentru a putea deosebi simptomele bronșitei de cele ale unor boli similar, precum astmul, gripa sau răceala. Așadar, pneumologul te va supune, mai întâi, unui examen clinic - îți va asculta inima și plămânii pentru a depista posibile modificări, îți va măsura tensiunea arterială și pulsul, pentru a observa dacă organismul este privat de oxigen și te va întreba despre simptome auxiliare.
Testul de spirometrie
Pe lângă examenul clinic, medicul poate recomanda și alte analize, printre și un test numit spirometrie, pentru a observa funcțiile plămânilor și volumul pulmonar și modul în care circulă aerul prin plămânii pacientului. Testul de spirometrie reprezintă, în esență, o evaluare generală a sănătății plămânilor și se recomandă, în special, fumătorilor, persoanelor care lucrează în medii toxice și celor care urmează un tratament pentru o afecțiune pulmonară. Dacă sunt necesare, se pot recomanda și teste suplimentare, cum este examenul de spută, radiografia pulmonară și anumite analize de sânge.
Când să mergi la medic
Trebuie să mergi la medic doar dacă simptomele tale sunt severe sau neobișnuite, cum ar fi dacă:
• tusea ta este severă sau durează mai mult de 3 săptămâni
• ai febră constantă (o temperatură a corpului de 38°C sau peste), mai mult de 3 zile
• tușești și elimini mucus care are urme de sânge
• ai o afecțiune cardiacă sau pulmonară preexistentă, cum ar fi astmul sau insuficiența cardiacă
Tratamentul bronșitei
Cele mai multe cazuri de bronșită pot fi cu ușurință tratate acasă, cu repaus, cu ajutorul medicamentelor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) și prin hidratare corespunzătoare (pacientul cu bronșită trebuie să bea multe lichide).
Tratament medicamentos
În cea mai mare parte a cazurilor de bronșită nu este nevoie de tratament medicamentos. Cu toate acestea, dacă intervine suprainfectarea bacteriană, medicul îți poate prescrie antibiotice, în funcție de rezultatul antibiogramei. Se pot recomanda și medicamente antitermice, precum paracetamolul, în caz de febră, medicamente antiinflamatoare, precum ipubrofenul și terapia cu aerosoli, pentru curățarea căilor aeriene. Nu în ultimul rând, medicul îți poate prescrie un sirop expectorant, pentru a trata tusea productivă și a curăța gâtul și nasul de mucus.
De asemenea, dacă ești fumătoare, este foarte important ca, cel puțin pe durata bolii, să renunți la țigări și să eviți mediile în care se fumează. Medicul îți va recomanda odihnă la pat, evitarea frigului și un aport semnificativ de lichide pe zi, preferabil calde.
Alimentația joacă, la rândul său, un rol important. Este de preferat să consumi alimente cât mai bogate în vitamine și minerale, care vor ajuta organismul să se recupereze mai repede. Optează pentru supe calde, cu multe legume, precum și pentru fructe din belșug, în special fructe bogate în vitamina C, precum portocale, mandarine, kiwi, cătină și coacăze.
Tratament naturist
În ceea ce privește remediile naturiste, se recomandă anumite produse fitoterapeutice cu acțiune antiseptică, antibacteriană și antiinflamatorie, cum ar fi extractul de echinacea, ceaiul de măceș, ceaiul și/sau extractul de eucalipt. De asemenea, ceaiul de cimbrișor este util în atenuarea simptomelor și consumul de miere și de lăptișor de matcă, dimineața pe stomacul gol.
În plus, mușcata roșie este o plantă de real ajutor în tratamentul complementar al bronșitei, care poate ajuta, în special, în vindecarea guturaiului asociat cu boala și eliminarea mucusului de la nivelul gâtului, într-un timp relativ scurt. În acest sens, se poate consuma extract de rădăcină de mușcată roșie (Pelargonium), sub formă de sirop sau tinctură, adăugat într-o cană cu ceai călduț cu miere de albine.
Nu în ultimul rând, usturoiul, remediul cel mai des folosit în afecțiunile respiratorii, poate fi foarte util în tratamentul adjuvant al bronșitei. Usturoiul este un puternic antiseptic, antiviral și antibacterian și, în plus, ajută la eliminarea mai rapidă a mucusului de la nivelul căilor respiratorii. O modalitate eficientă de a consuma usturoi pentru tratarea bronșitei este ca atare, dar, pentru cei cărora nu le place gustul sau nu suportă iuțeala excesivă, se poate apela și la extractul de usturoi, care se găsește în orice magazin tip plafar, și care poate fi adăugat în ceaiuri și chiar mâncăruri, sau poate fi consumat ca atare, conform prospectului.
Cum gestionezi boala
Pe lângă tratament, există o serie de măsuri de igienă recomandate pe care este bine să le urmezi, pentru a grăbi vindecarea și a evita cronicizarea bolii. Printre acestea se numără:
- Consumul frecvent de lichide, preferabil apă și ceaiuri
- Odihna la pat
- Renunțarea la fumat, dacă e cazul
- Curățarea frecventă a mucusului cu sprayuri cu apă marină
Posibile complicații ale bronșitei
Principalele complicații care pornesc de la bronșită sunt pneumonia și bolile pulmonare obstructive cronice, care împiedică plămânii să își îndeplinească funcțiile. Deși grave și uneori mortale, aceste complicații pot fi ușor de evitat dacă pacientul se prezintă la medicul specialist imediat cum observă că o simplă răceală caracterizată prin tuse nu trece în câteva zile.
Așadar, pe lângă pneumonie și bolile pulmonare obstructive cronice, alte complicații ale bronșitei includ emfizemul pulmonar, pneumoscleroza și bronsiectazia.
Emfizemul pulmonar apare atunci când spațiile aeriene de la nivelul bronșiolelor terminale se lărgesc în mod anormal, ceea ce duce la distrugerea pereților alveolari. Această complicație este gravă și necesită asistență medicală.
Pneumoscleroza este o afecțiune cauzată de un proces patologic de înlocuire a țesutului conjunctiv de la nivelul plămânilor, care duce la probleme grave de respirație și care apare, aproape mereu, ca urmare a unor afecțiuni respiratorii acute.
Nu în ultimul rând, bronsiectazia se referă la dilatarea anormală și permanentă a bronșiilor mari și care duce la instalarea fibrozei. Bronsiectazia apare, de asemenea, în urma unor traumatisme pulmonare severe.
Metode de prevenție și alte informații utile
În ceea ce privește metodele de prevenție, cele mai importante acțiuni pe care le poți lua în acest sens sunt următoarele:
- Renunțarea la fumat și evitarea fumului de țigară
- Evitarea factorilor iritanți și toxici din mediu sau de la locul de muncă
- Evitarea spațiilor aglomerate (bronșita virală și cea bacteriană sunt contagioase)
- În caz de răceală, tratarea temeinică a simptomelor și evitarea expunerii la frig
- Alimentația sănătoasă
- Igiena temeinică a mâinilor și corpului
Bronșita la copii
Este important de reținut că persoanele în vârstă și copiii sunt mai predispuși riscului de bronșită, din cauza sistemului imunitar mai puțin puternic. Așadar, este recomandat ca, în cazul celor mici, igiena mâinilor să fie cât se poate de temeinică, mai ales dacă merg la școală sau la grădiniță. De asemenea, dacă micuțul suferă de astm sau de alergii sezoniere, medicul pediatru îi poate prescrie un inhalator, care îi poate fi foarte folositor și în caz de bronșită.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- The National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/bronchitis/
- NHS Inform Scotland - https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/bronchitis
Te-ar mai putea interesa si...
