Tratament de recuperare in cadrul manifestarilor osteo-articulare in lupus

Deoarece suferința cea mai frecventă este cea articulară, fiind întâlnită la aproximativ 90% dintre bolnavi, tratamentul specific de recuperare este indicat bolnavilor de lupus eritematos sistemic. Iată cum poți combate durerile articulare și ce poți face pentru a avea oase mai sănătoase.

Durerile articulare sunt adesea primul simptom prin care se manifestă lupusul. Spre deosebire de alte afecțiuni cum ar fi poliartrită reumatoidă, durerile articulare din lupus sunt temporare. De asemenea, acestea produc mai puține daune pe termen lung la nivelul articulațiilor.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Artritele, manifestări frecvente în lupus

Manifestările osteo-articulare sunt dominate de artralgii și artrite. Artrita este frecvent simetrică, afectează în special articulațiile mici și este adesea reversibilă și fără deformări. Articulațiile cel mai frecvent afectate sunt cele interfalangiene proximale, metacarpofalangiene, pumnii, coatele și genunchii.

Procesul inflamator articular afectează membrana sinovială, capsula articulară, tecile și bursa tendonului. Îngroșarea membranei sinoviale și excesul de lichid sinovial determină presiune crescută intraarticular, cu tensionarea structurilor articulare și durere.
Artrita lupică poate cauza durere, rigiditate, inflamarea și sensibilizarea articulațiilor. În general, simptomele sunt accentuate dimineața și se reduc pe măsură ce timpul trece. Spasmul muscular reflex determină redoare pe grupele flexoare aductoare. Cronicizarea procesului inflamator determină în timp deformare articulară, distrugere cartilaginoasă și erodare capsulară și ligamentară.

Artrita

Cum spuneam, lupusul poate provoca inflamație la nivelul articulațiilor, pe care medicii o numesc „artrită inflamatorie”. Aceasta poate face ca articulațiile să doară și să se simtă rigide, sensibile, calde și umflate. Artrita lupică afectează cel mai adesea articulațiile care sunt mai departe de mijlocul corpului, cum ar fi degetele de la mâini, încheieturi, coate, genunchi, glezne și degete de la picioare. Artrita lupică este mai puțin susceptibilă să provoace leziuni permanente ale articulațiilor decât artrita reumatoidă.

Tendinita

Tendinita este inflamația tendoanelor - țesuturile care leagă mușchii de oase. Poate provoca durere și, de obicei, afectează articulațiile precum coatele, degetele și umerii.  

Laxitatea tendonului

Laxitatea tendonului este o slăbire neobișnuită a țesuturilor care leagă mușchiul de os. Poate face ca oasele să se miște din poziție - cum ar fi ca degetele să se îndoaie într-o parte la articulații.

Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian apare atunci când inflamația exercită o presiune prea mare asupra nervului central de la încheietura mâinii. Poate provoca durere, furnicături și amorțeală în mână și degete.  

Lupsul și afectarea musculară

Lupusul provoacă adesea mialgie sau dureri la nivelul mușchilor. Mai rar, lupusul poate provoca miozită sau inflamație la nivelul mușchilor (la șolduri, coapse, umeri și brațe).  Cel mai frecvent simptom al miozitei este slăbiciunea musculară (persoanei îi este greu să se ridice de pe scaun sau să ridice brațele). 

Unele medicamente utilizate ca tratament în lupus eritematos sistemic, cum ar fi steroizii, pot provoca, de asemenea, slăbiciune musculară. Acest efect secundar dispare de obicei atunci când persoana încetează tratamentul (modificarea tratamentului se va face doar cu acordul medicului).

Lupusul și necroza avasculară

Necroza avasculară este o afecțiune care duce la moartea țesutului osos, când nu există suficient flux de sânge într-o parte a osului. În timp, boala poate slăbi osul până când suprafața acestuia se prăbușește. Experții nu pot spune precis cine va dezvolta necroză avasculară, dar leziunile (cum ar fi o luxație sau o fractură), consumul intens de alcool și anemia cu celule falciforme sunt factori de risc. 

La pacienții cu lupus, cel mai frecvent motiv pentru dezvoltarea acestei afecțiuni este administrarea de doze mari de steroizi, în special pe o perioadă lungă de timp. Simptomele inițiale includ dureri în șolduri, genunchi sau umeri, iar cele ulterioare rigiditate, spasme musculare și mișcare limitată în articulațiile afectate. 

Tratament recuperare articulară în lupus eritematos sistemic

Obiectivele tratamentului specific de recuperare sunt reprezentate de: controlul durerii și ameliorarea fenomenelor inflamatorii articulare și periarticulare, menținerea amplitudinilor articulare funcționale, prevenirea deformărilor articulare și a atrofiilor musculare, menținerea forței și amplitudinii de mișcare, educarea pacientului și a familiei și nu în ultimul rând de adaptarea pacientului la limitarea stilului de viață impus de aspectele disfuncționale severe și suport psihologic.

FII PRINTRE PRIMII CARE AFLĂ!

Inițial, se analizează modificările patologice și biomecanice și se apreciază stadiul lezional din punct de vedere clinico-funcțional, apoi se impune analiza leziunilor etapizat: segmentar, în lanț cinematic și în desfășurarea gesturilor cotidiene și la final se organizează programului de recuperare cu metode și tehnici pentru a preveni sau a recupera leziunile sau deformările articulare.

Înotul și bicicleta, indicate pentru pacienții cu lupus

Activitățile precum înotul ori mersul pe bicicletă sunt recomandate pacienților care sunt diagnosticați cu lupus eritematos sistemic, pentru că acestea pot fi benefice pentru articulații, menținând mobilitatea acestora.
Durerile articulare pot fi ameliorate și prin aplicarea de comprese calde/ reci. Și fizioterapia este de ajutor în cazul pacienților care suferă de lupus eritematos sistemic și au de-a face cu dureri articulare.

Tratamentul medicamentos pentru durerile cauzate de lupus

Tratamentul medicamentos folosit pentru ușurarea durerilor articulare ale pacienților cu lupus eritematos sistemic se bazează pe medicamente din mai multe grupe.

Analgezicele precum paracetamolul ori antiinflamatoarele nesteroidiene sunt adesea folosite pentru tratarea durerilor osteo-articulare la pacienții cu lupus. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea o serie de contraindicații și efecte adverse, de aceea trebuie luate strict la recomandarea medicului și respectând schema de tratament făcută de acesta.

Corticosteroizii, fie ei orali sau injectabili, sunt foarte eficienți în tratarea durerilor articulare cauzate de lupus. Din cauza efectelor secundare, tratamentul îndelungat cu corticosteroizi nu este recomandat. Aceste medicamente sunt, de obicei, folosite în doze mici, în combinație cu antiinflamatoarele nesteroidiene, cu antimalarice sau cu alte medicamente utilizate în tratarea lupusului, precum azatioprina sau metotrexatul. Pacienții care urmează tratament cu corticosteroizi pentru lupus prezintă risc crescut de osteoporoză secundară.

Azatioprina și metotrexatul sunt eficiente ca tratament în lupus, însă pacienții care urmează un tratament pe baza acestor medicamente necesită monitorizare permanentă întrucât acestea pot crea toxicitate și inflamație la nivelul ficatului.

Trucuri prin care poți reduce durerile articulare dacă suferi de lupus

  • Aplică comprese calde/ reci pe articulații.
  • Folosește orteze pentru a susține articulațiile dureroase (după ce îi ceri sfatul medicului reumatolog).
  • Folosește perne și pături pentru a-ți susține articulațiile dureroase în timpul somnului.
  • Permite articulațiilor afectate de lupus să se refacă după un puseu de activitate a bolii, nu le suprasolicita până când durerile nu dispar.

Cum îți păstrezi sănătatea oaselor?

Iată câteva sugestii pentru a menține sănătatea oaselor pe termen lung:

Ai grijă la alimentație

Calciul ajută la păstrarea sănătății oaselor, iar vitamina D contribuie la absorbția calciului în organism, de aceea e bine să consumi și alimente bogate în calciu, cât și alimente care conțin vitamina D. 

Adulții au nevoie de aproximativ 700 mg de calciu pe zi (vârstnicii pot avea nevoie de o cantitate mai mare, de aceea se va cere sfatul medicului). Calciul poate fi luat din surse precum lapte, brânză și alte produse lactate (nu trebuie exagerată cantitatea, 30 g de brânză pe zi este suficientă), legume cu frunze verzi, cum ar fi broccoli, varză și bame, dar nu și spanacul, boabe de soia, tofu, nuci, produse din făină fortificată, pește care poate fi consumat cu tot cu oase, cum ar fi sardinele.

Pentru a ajuta la absorbția calciului, majoritatea adulților au nevoie de 400 până la 800 UI de vitamina D zilnic; multe persoane nu primesc suficientă vitamina D de la soare, deși, în lunile cu soare, se recomandă expunerea de scurtă durată fără protecție solară (15-20 de minute) pentru ca organismul să sintetizeze vitamina D. Când nu există expunere la soare, este nevoie ca vitamina D să fie luată din alimentație (somon, ton, sardine, ciuperci) și poate chiar din suplimente alimentare, la recomandarea medicului.

Nu neglija antrenamentul de forță

Antrenamentele de forță sunt deosebit de importante pentru cei care suferă de deficiențe articulare ale membrelor inferioare, cum ar fi artrita genunchiului sau șoldului, afecțiuni care pot limita capacitatea de a efectua exerciții cu greutăți. Ridicarea greutăților mai ușoare cu repetări mai multe poate priva persoana de beneficiile pentru sănătatea oaselor oferite de antrenamentul de forță, care se concentrează pe creșterea rezistenței greutăților.

Exercițiul trebuie să fie suficient de riguros pentru a obosi mușchii; se pot folosi benzi de rezistență sau se pot face flotări, genuflexiuni, abdomene. Și forme de mișcare precum yoga și pilates au dovedit că pot fi utile pentru sănătatea oaselor.
Nu fuma, nu bea alcool excesiv și ai grijă la aportul de cofeină

Fumatul și consumul excesiv de alcool duc la pierderea densității minerale osoase. Dacă fumezi, caută soluții care să te ajute să renunți la acest viciu. Întreabă medicul de familie ce poți face pentru a-ți fi mai ușor (acesta îți poate prescrie inclusiv o serie de medicamente). Dacă bei alcool, recomandarea este să nu fie mai mult de un pahar pe zi. Nici cofeina în exces nu este indicată dacă vrei să ai oase mai sănătoase. Rezumă-te la o cană-două pe zi de cafea sau de ceaiuri care conțin cofeină (ceai negru, verde ori alb).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
HSS - Joint Pain in People with Lupus: Is It Really Arthritis?
https://www.hss.edu/conditions_joint-pain-lupus-really-arthritis.asp
Lupus UK - The Joints and Lupus 
https://www.lupusuk.org.uk/medical/lupus-diagnosis-treatment/clinical-aspects-of-lupus/the-joints-and-lupus/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0