Riscul de lupus se tripleaza din cauza stresului post-traumatic

Lupusul eritematos sistemic este o boală de natură autoimună, care determină hiperactivitatea sistemului imunitar, astfel încât acesta începe să atace țesuturile sănătoase ale organismului, provocând inflamație în mai multe zone din corp. Cu toate că nu se știe cauza concretă care declanșează această boală, oamenii de știință și medicii au observat că există câțiva factori care cresc predispoziția pentru lupus, cum ar fi moștenirea genetică, expunerea la anumite virusuri, cauzele hormonale, dar și stresul posttraumatic.

În legătură cu factorii de risc în lupus, trebuie spus că boala afectează în principal femeile la vârsta reproductivă, dar se dezvoltă și la bărbați. Boala poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecvent diagnosticat între 15 și 44 de ani. Există și o predispoziție genetică pentru lupus, iar persoanele care au rude de sânge cu această afecțiune au un risc mai mare de a dezvolta boala față de cele care nu au persoane cu lupus în familie.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Expunerea excesivă la soare și radiațiile ultraviolete poate declanșa simptomele bolii lupus la unele persoane, însă și anumite infecții virale au fost asociate cu apariția lupusului în unele cazuri. Hormonii, în special estrogenul, pot juca un rol în dezvoltarea lupusului - cum spuneam, boala afectează mai des femeile și poate fi influențată de schimbările hormonale. Și anumite substanțe chimice, fie ele medicamente sau substanțe toxice, au fost asociate cu dezvoltarea lupusului în unele cazuri.

Stresul posttraumatic și riscul de lupus

Un studiu realizat de o echipă amaericană de cercetare și publicat în Jurnalul american de Artrită și Reumatologie, a arătat că expunerea la un eveniment traumatizant și declanșarea tulburării de stres posttraumatic crește de mai multe ori riscul de declanșare a lupusului eritematos sistemic.

De ce apare stresul posttraumatic?

Tulburarea de stres posttraumatic apare în urma expunerii la o traumă majoră, cum ar fi un accident rutier, un atac violent, un război, un dezastru natural sau decesul cuiva drag. Evenimentele care implică amenințare la adresa vieții, rănirea gravă sau alte consecințe dramatice pot avea un impact mai mare și pot crește probabilitatea dezvoltării stresului posttraumatic. Dacă o persoană nu dispune de resurse adecvate pentru a face față sau a gestiona o anumită traumă, poate fi mai predispusă la dezvoltarea stresului posttraumatic.

Poți fi afectat de această tulburare și dacă ești implicat direct în evenimentul traumatizant, dar și dacă pur și simpu asiști la acesta. Printre simptomele acestui sindrom se numără amintirile recurente cu privire la eveniment, gândurile negre, anxietatea și reacțiile emoționale atipice.

Cu cât crește stresul posttraumatic riscul de lupus?

Studiul în discuție a analizat datele a peste 54.700 de femei și evoluția stării de sănătate a acestora pe parcursul a 24 de ani. La finalul cercetării, s-a constatat că 73 dintre aceste femei au primit diagnosticul de lupus în decursul celor 24 de ani. Totodată, cercetătorii au sesizat și că femeile afectate de stresul posttraumatic au un risc de 2.94 ori mai mare de a dezvolta lupus eritematos sistemic, comparativ cu femeile care nu au experimentat traume majore și nu suferă de acest sindorm.

Cu toate că este nevoie de cercetări suplimentare pe această temă, oamenii de știință susțin că rezultatele acestui studiu reprezintă un bun punct de plecare pentru analizarea asocierii dintre sănătatea psihică și cea fizică, precum și pentru studierea legăturii dintre stresul extrem și declanșarea bolilor de natură autoimună.

Stresul posttraumatic ar putea fi chiar mai rău decât fumatul

Unul dintre autorii studiului, dr. Andreea Roberts, a declarat că au fost surprinși de concluziile acestei cercetări: „Am fost uimiți să aflăm că expunerea la traume majore are un impact atât de mare asupra declanșării lupusului eritematos sistemic. Am constatat cu surprindere că traumele reprezintă un indicator mai puternic decât fumatul, atunci când vine vorba despre această boală autoimună”.

Studierea căilor biologice care determină stresul posttraumatic să influențeze riscul de lupus eritematos sistemic ar putea ajuta specialiștii să descopere și o metodă de prevenire a acestei boli autoimune. Odată ce mecanismul de declanșare a bolii este depistat, prevenția și tratarea vor fi mai la îndemână.

Nu există o metodă sigură de prevenire a bolii și niciun tratament care s-o vindece

Din păcate, la acest moment, singura metodă prin care se poate încerca prevenirea instalării lupusului constă în adoptarea unui stil de viață sănătos - deși nu se știe cu exactitate dacă această metodă dă roade pentru toată lumea. Totodată, nu există niciun tratament care să vindece lupusul eritematos sistemic, medicamentele existente pe piața având doar rolul de a reduce simptomele și de a prelungi perioadele de remisiune a bolii.

Recomandările Experților DOC

Alte studii efectuate în ultimii ani au indicat, de asemenea, o legătură între expunerea la stres extrem sau stres posttraumatic și declanșarea altor boli de natură autoimună precum poliartrita reumatoidă, bolile inflamatorii intestinale ori psoriazisul.

Stresul nu numai că poate contribui la declanșarea lupusului, însă este recunoscut și ca fiind un factor declanșator al puseelor de activitate a bolii, odată diagnsoticată. Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune care se manifestă episodic, prin alternarea fazelor de remisiune cu puseele de activitate a bolii. Expunerea la stres, precum și tulburarea de stres posttraumatic pot încheia perioada de remisiune a bolii, declanșând simptomatologia acesteia.

Ce poți face, totuși, ca să-ți scazi riscul de lupus?

Din moment ce lupusul are o componentă genetică și autoimună, există limite asupra a ceea ce poți controla în mod direct în ceea ce privește riscul de a dezvolta această boală. Totuși, există anumite măsuri pe care le poți lua pentru a-ți menține sănătatea generală și a reduce potențialul de a dezvolta lupus - sau de a gestiona simptomele în cazul în care ai deja boala.

Încearcă să îți formezi obiceiuri alimentare bune, să ai o hrană bogată în nutrienți, inclusiv Omega 3: fructe proaspete, legume crude sau preparate la abur sau la cuptor ori fierte, cereale integrale și proteine slabe, precum cele din carnea slabă, pește, linte, fasole, tofu, ouă sau cantități modeste de lactate.
Fii activ fizic în mod regulat, fie că te plimbi zilnic câte jumătate de oră, că mergi cu bicicleta sau faci diverse exerciții fizice acasă ori la sală.
Evită fumatul și limitează consumul de alcool. Dacă ai probleme cu aceste substanțe și nu știi cum să le rezolvi de unul singur, cere sfatul medicului de familie.
Lupusul poate fi influențat de expunerea la razele ultraviolete, așa că protejează-te cu ajutorul cremelor cu factor de protecție solară potrivit pielii tale, pe care să le aplici pe zonele neacoperite de haine.
Încorporează tehnici de gestionare a stresului în rutina ta zilnică, cum ar fi plimbările prin parc, muzica, lectura, yoga, aromaterapia etc.
Analizele medicale regulate pot ajuta la identificarea și gestionarea precoce a oricăror probleme de sănătate, de aceea e bine să mergi să ți le faci o dată pe an sau la un interval recomandat de medic.
Dacă lucrezi cu substanțe chimice toxice ai grijă să folosești echipamente de protecție.
Dacă ai un istoric familial de lupus sau ai preocupări cu privire la simptomele specifice, discută cu medicul de familie.
Dacă ai fost deja diagnosticat cu lupus, respectarea planului de tratament prescris de medic este esențială pentru a-ți gestiona simptomele și a menține o calitate bună a vieții.

Poți preveni stresul posttraumatic?

Prevenirea completă a stresului posttraumatic poate fi dificilă, deoarece evenimentele traumatice pot apărea în mod neașteptat și sunt adesea în afara controlului nostru. Cu toate acestea, există anumite strategii care pot contribui la reducerea riscului de a dezvolta stres posttraumatic sau la atenuarea impactului său.

Rezistența individuală

Dezvoltarea abilităților de rezistență psihică, cum ar fi capacitatea de a face față mai bine schimbărilor și de a depăși adversitățile, poate ajuta la reducerea impactului evenimentelor traumatice. Învățarea și aplicarea tehnicilor de gestionare a stresului pot contribui la construirea capacității de adaptare și la reducerea sensibilității la evenimente traumatice.

Sprijinul cleor dragi

Menținerea unor relații sociale puternice, în care să știi că ai sprijin emoțional din partea familiei sau a prietenilor, joacă un rol important în protejarea împotriva stresului posttraumatic. O intervenție și susținere promptă după o experiență traumatică pot ajuta la prevenirea dezvoltării unor reacții adverse severe.

Intervenția în caz de traume

În cazul persoanelor expuse la traume severe, intervenția timpurie a unui psiholog poate juca un rol crucial în prevenirea sau gestionarea stresului posttraumatic.

Evitarea substanțelor nocive

Consumul excesiv de substanțe precum alcoolul și drogurile poate crește vulnerabilitatea la traume și poate afecta capacitatea de a gestiona emoțiile și stresul.

Cum spuneam, prevenirea totală a stresului posttraumatic nu este întotdeauna posibilă, pentru că fiecare persoană reacționează diferit la traume. Cu toate acestea, luarea unor măsuri proactice pentru a dezvolta reziliența personală și pentru a găsi modalități să faci față stresului poate îmbunătăți capacitatea de a gestiona evenimentele dificile și de a reduce impactul pe termen lung al acestora. Dacă ai trecut printr-o traumă care simți că te-a marcat puternic, recomandarea noastră este să cauți sprijin și îngrijire adecvată de la un consilier psihologic.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Systemic Lupus Erythematosus (SLE)
https://www.cdc.gov/lupus/facts/detailed.html#risk
Pub Med - The link between post-traumatic stress disorder and systemic lupus erythematosus
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36535611/
Studiul „The link between post-traumatic stress disorder and systemic lupus erythematosus”, apărut în Brain Behav Immun. 2023 Feb:108:292-301. doi: 10.1016/j.bbi.2022.12.012. Epub 2022 Dec 17, autori: Lauren Goldschen et al.
Pub Med - Association of Trauma and Posttraumatic Stress Disorder With Incident Systemic Lupus Erythematosus in a Longitudinal Cohort of Women
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28929625/
Studiul „Association of Trauma and Posttraumatic Stress Disorder With Incident Systemic Lupus Erythematosus in a Longitudinal Cohort of Women”, apărut în Arthritis Rheumatol. 2017 Nov;69(11):2162-2169. doi: 10.1002/art.40222. Epub 2017 Oct 12, autori: Andrea L. Roberts et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...