Riscul de lupus se tripleaza din cauza stresului post-traumatic

Lupusul eritematos sistemic este o boala de natura autoimuna, care determina hiperactivitatea sistemului imunitar, astfel incat acesta incepe sa atace tesuturile sanatoase ale organismului, provocand inflamatie in mai multe zone din organism.

Cu toate ca nu se stie cauza concreta care declanseaza aceasta boala, medicii au observat ca exista cativa factori care cresc predispozitia – printre acestia se numara: predispozitia genetica, expunerea la anumite virusuri, precum si cauzele hormonale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un studiu facut de catre cercetatorii de peste Ocean si publicat in Jurnalul american de Artrita si Reumatologie, arata ca expunerea la un eveniment traumatizant si declansarea tulburarii de stres post-traumatic tripleaza riscul de declansare a lupusului eritematos sistemic.

Tulburarea de stres post-traumatic apare in urma expunerii la o trauma majora, cum ar fi un accident rutier, un atac violent sau decesul cuiva. Poti fi afectat de aceasta tulburare si daca esti implicat direct in evenimentul traumatizant, dar si daca pur si simpu asisti la acesta. Printre simptomele acestui sindrom se numara amintirile recurente cu privire la eveniment, gandurile negre, anxietatea si reactiile emotionale atipice.

Acest studiu a analizat datele a peste 54.700 de femei si evolutia starii de sanatate a acestora pe parcursul a 24 de ani. La finalul studiului, s-a constatat ca 73 dintre aceste femei au primit diagnosticul de lupus in decursul celor 24 de ani. Totodata, cercetatorii au sesizat si ca femeile afectate de stresul post-traumatic au de 2.94 ori mai multe sanse de a dezvolta lupus eritematos sistemic, comparativ cu femeile care nu au experimentat traume majore si nu sufera de acest sindorm.

Cu toate ca este nevoie de cercetari suplimentare pe aceasta tema, oamenii de stiinta sustin ca rezultatele acestui studiu reprezinta un bun punct de plecare petru analizarea asocierii dintre sanatatea psihica si cea fizica, precum si pentru studierea legaturii dintre stresul extrem si declansarea bolilor de natura autoimuna.

Autorul studiului, dr. Andreea Roberts este surprins de concluziile acestui studiu: “Am fost uimiti sa aflam ca expunerea la traume majore are un impact atat de mare asupra declansarii lupusului eritematos sistemic. Am constatat cu surprindere ca traumele reprezinta un indicator mai puternic decat fumatul, atunci cand vine vorba despre aceasta boala autoimuna”.

 

 

Studierea cailor biologice care determina stresul post-traumatic sa influenteze riscul de lupus eritematos sistemic poate ajuta specialistii sa descopere si o metoda de prevenire a acestei boli autoimune. Odata ce mecanismul de declansare a bolii este depistat, preventia si tratarea vor fi mai la indemana. Din pacate, la acest moment, singura metoda prin care se poate preveni instalarea lupusului consta in adoptarea unui stil de viata sanatos – nu se stie cu exactitate daca aceasta metoda da roade. Totodata, nu exista niciun tratament care sa vindece lupusul eritematos sistemic, medicamentele existente pe piata avand doar rolul de a ameliora simptomele si de a prelungi perioadele de remisiune a bolii.

Alte studii facute in ultimii ani au indicat, de asemenea, o legatura intre expunerea la stres extrem si declansarea altor boli de natura autoimuna precum artrita reumatoida, bolile inflamatorii intestinale ori psoriazisul.

Stresul nu numai ca poate contribui la declansarea lupusului, insa este recunoscut si ca fiind un factor declansator al puseelor de activitate a bolii. Lupusul eritematos sistemic este o afectiune care se manifesta episodic, prin alternarea fazelor de remisiune cu puseele de activitate a bolii. Expunerea la stres, precum si tulburarea de stres post-traumatic pot incheia perioada de remisiune a bolii, declansand simptomatologia acesteia.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Studiul Tulburarea de Stres Post-Traumatic, asociata cu risc crescut de lupus, publicat in Jurnalul de Artrita & Reumatologie, autori Andrea L. Roberts, Susan Malspeis, Laura D. Kubzansky, Candace H. Feldman, Shun-Chiao Chang, Karestan C. Koenen, Karen H. Costenbader.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0