Diferentele dintre lupusul la copii si lupusul la adulti

Lupusul eritematos sistemic cu debut în copilărie este o afecțiune autoimună severă, cronică, multisistemică, caracterizată prin reacție inflamatorie și autoimună în mai multe organe.

Lupusul este o afecțiune mai des întâlnită în rândul adulților decât în rândul copiilor, mai puțin de un sfert dintre toate cazurile de lupus fiind diagnosticate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. Cu toate că simptomele și evoluția bolii sunt similare, există totuși câteva diferențe în ceea ce privește manifestările lupusului eritematos sistemic la copii, în comparație cu cele de la adulți. Nu există un simptom care să fie asociat cu o vârstă anume, însă sunt câteva elemente diferite.

Recomandările Experților DOC

Cauzele lupusului pediatric

Deși nu se cunosc cu exactitate cauzele pentru care boala apare, oamenii de știință cred că o combinație de factori de mediu, hormonali și genetici este de vină pentru instalarea acestei afecțiuni autoimune. Unul dintre factorii de mediu care a fost implicat în lupus este lumina ultravioletă, care declanșează o erupție cutanată fotosensibilă care duce la dezvoltarea bolii. Există, de asemenea, dovezi tot mai mari că anumite infecții, cum ar fi virusul Epstein-Barr (EBV), este un declanșator al răspunsului autoimun specific lupusului.  

Frații pacienților cu lupus au un risc relativ crescut de a dezvolta boala în comparație cu populația generală, iar gemenii monozigoți au un risc crescut (>20%) în comparație cu gemenii dizigoți și alți frați de a fi diagnosticați cu această afecțiune autoimună. 

Simptomele lupusului la copii

Printre simptomele care apar în lupusul juvenil se numără: 

  • Erupție cutanată malară - o erupție cutanată în formă de fluture care se găsește de obicei pe podul nazal și pe obraji;
  • Erupție cutanată discoidă - o erupție cutanată care apare pe scalp, brațe, piept sau spate;
  • Febră;
  • Rigiditate articulară, durere și umflare;
  • Sensibilitatea la lumina soarelui;
  • Pierderea părului;
  • Ulcere bucale (răni);
  • Fluid în jurul plămânilor, inimii sau a altor organe;
  • Probleme cu rinichii;
  • Număr scăzut de globule albe sau trombocite;
  • Fenomenul Raynaud - o afecțiune în care vasele de sânge ale degetelor de la mâini și de la picioare se contractă în timpul unei răceli, din cauza unei boli sau din pricina stresului;
  • Pierdere în greutate;
  • Disfuncție nervoasă sau cerebrală;
  • Număr scăzut de globule roșii;
  • Scăderea apetitului;
  • Lipsa de energie;
  • Noduli limfatici umflați;

Simptomele lupusului eritematos sistemic pot semăna cu alte afecțiuni sau cu alte probleme medicale. De aceea, un consult medical amănunțit este foarte important. 

Cum se pune diagnosticul de lupus la copii

Deoarece lupusul este o boală care afectează foarte rar copii, poate dura săptămâni sau chiar luni până la diagnosticarea acesteia. Diagnosticul diferențial al lupusului pediatric este extins și include infecții, boli maligne, alte afecțiuni autoinflamatorii și orice boală specifică asociată unui organ. Capacitatea de a diagnostica corect această boală autoimună, în special la adolescenți, poate fi foarte provocatoare și necesită o mare perspicacitate clinică.

Specialiștii atrag atenția că aproximativ 20% din toate cazurile de lupus pediatric sunt diagnosticate în primele două decenii de viață și boala este extrem de rară înainte de vârsta de 5 ani. Însă, a existat un caz recent în care o fetiță de trei ani a fost diagnosticată cu lupus după ce a prezentat simptome asemănătoare cu gingivostomatita herpetică primară 1.

Reumatologul pediatru este medicul care va pune diagnosticul de lupus la un copil, care se face în funcție de simptomele micului pacient, după un examen fizic amănunțit și după efectuarea mai multor teste de laborator. Majoritatea persoanelor cu lupus au autoanticorpi pozitivi. Autoanticorpii sunt anticorpi pe care organismul îi produce împotriva propriilor celule. Unii oameni pot avea acești autoanticorpi fără a avea de fapt lupus sau o altă boală. În funcție de simptomele copilului și de rezultatele testelor efectuate, medicul poate solicita teste suplimentare, inclusiv investigații ale inimii, plămânilor, rinichilor sau creierului.

Diferențe dintre lupusul la copii și lupusul la adulți

Boala se manifestă mai sever la copii decât la adulți

Cea mai importantă diferență dintre lupusul eritematos sistemic la adulți și la copii constă în severitatea bolii. Deși sunt cazuri în care copiii au simptome puține și nu foarte intense, o mare parte dintre pacienții micuți diagnosticați cu această afecțiune se confruntă cu simptome care le pun viața în pericol. 

La copii, lupusul afectează cel mai frecvent pielea, articulațiile și organele interne majore - cum ar fi rinichii, ficatul, creierul, inima sau plămânii. Persoanele diagnosticate în copilărie au, de asemenea, mai multe riscuri de a se confrunta cu afectarea organelor decât adulții diagnosticați cu această boală autoimună. Prin urmare, specialiștii atrag atenția că copiii au de-a face cu o formă a lupusului mai severă decât adulții. Și prognosticul la copii este mai puțin favorabil decât cel al adulților atunci când vorbim despre lupus.

Complicațiile renale date de lupus sunt mai frecvente la copii

În general, la copii lupusul afectează mai multe organe și are simptome mai agresive. Lupusul neuropsihiatric, o cauză a morbidității debilitante pe termen lung în lupusul pediatric, poate fi foarte dificil de diagnosticat și se poate manifesta printr-o gamă largă de simptome, inclusiv dureri de cap, depresie, anxietate severă, meningită aseptică, convulsii, psihoză, tulburări de vedere. Deteriorarea cogniției, cu probleme de memorie și concentrare și scăderea performanței școlare, a fost observată și în lupusul pediatric. 

FII PRINTRE PRIMII CARE AFLĂ!

Complicațiile renale ale lupusului, de pildă, sunt cu 30% mai frecvente la copii decât la adulți. Potrivit statisticilor făcute de cercetătorii de peste Ocean, până la 80% dintre pacienții diagnosticați cu lupus pediatric dezvoltă nefrită lupică în primii cinci ani după stabilirea diagnosticului. Nefrita lupică pediatrică trebuie diagnosticată și tratată cât mai timpuriu, întrucât prezintă risc crescut de deces.

Medicul reumatolog pediatru se ocupă de micii pacienți cu lupus

Copiii cu lupus necesită monitorizare frecventă de către un reumatolog pediatric, care să se asigure că boala se află sub control și că medicamentele administrate nu au efecte secundare. În funcție de organele afectate de lupus eritematos sistemic, copiii pot necesita îngrijire de la mai mulți specialiști. De exemplu, este posibil să fie necesare controale medicalte efecteuate la nefrolog (pentru problemele cu rinichii), pneumolog (pentru problemele cu plămânii),  dermatolog (pentru problemele apărute la nivelul pielii), neurolog (pentru problemele apărute la nivelul creierului) sau cardiolog (pentru problemele cardiace).

Tratamentul pentru lupusul pediatric diferă de tratamentul indicat adulților

Și tratamentul este diferit la copii, asta pentru că medicii trebuie să țină cont de faptul că speranța de viață a acestora este mai mare și organismul este încă în perioada de creștere, ceea ce înseamnă că nu pot fi administrate medicamente care au efecte secundare agresive. 

Medicamentele antimalarice, folosite în tratamentul lupusului pediatric

Tratamentul lupusului pediatric include nu numai terapii farmacologice, ci și educarea pacientului, cum ar fi protecția împotriva razelor ultraviolete, managementul și prevenirea infecțiilor, factorilor de risc cardiovascular și tratamentul complicațiilor, inclusiv osteoporoza.

Medicamentele antimalarice sunt cele mai folosite în tratarea lupusului pediatric, acestea având o rată de succes mare și risc de reacții adverse agresive redus. Corticosteroidele sunt și ele folosite pentru tratarea pacienților care suferă de lupus pediatric. Înainte de anii ’60, când aceste medicamente nu se foloseau pentru tratarea lupusului, rata de deces pe o perioadă de 2 ani a copiilor cu lupus era dublă.

Dezvoltarea funcțiilor cognitive se petrece în copilărie, de aceea e foarte important ca micuțul să fie sprijinit din punct de vedere educațional și psihologic, astfel încât lupusul eritematos sistemic să îi afecteze cât mai puțin dezvoltarea cognitivă. Psihologul, părinții și cadrele didactice vor putea reduce cât mai mult impactul pe care această boală autoimună îl are asupra funcțiilor cognitive precum memoria, capacitatea de concentrare, abilitatea de exprimare ori capacitatea de a lua decizii și de a rezolva probleme.

Psihologul poate ajuta copilul sau adolescentul și să își accepte mai ușor boala, întrucât un diagnostic de boală cronică este mai greu de acceptat pentru un copil, decât este pentru un adult. Terapeutul îl poate învață pe cel mic să facă față mai bine și simptomelor bolii, precum și efectelor secundare ale tratamentului administrat.

Principala provocare atât pentru medici, cât și pentru familia celui mic este aceea de a face copilul cu lupus eritematos sistemic să ducă o viață cât mai normală, în ciuda bolii autoimune de care suferă.
Întrucât stilul de viață al pacientului cu lupus eritematos sistemic este diferit față de cel al unei persoane sănătoase, copilul trebuie să fie învățat de mic să facă lucrurile într-un anumit fel, pentru a evita declanșarea unui puseu de activitate a bolii.

Cu toate că lupusul eritematos sistemic este o afecțiune cronică serioasă, rata de supraviețuire pe o perioadă de 5, respectiv 10 ani, a copilului este similară cu cea a adulților. Concret, 90% dintre copiii care primesc diagnosticul de lupus eritematos sistemic supraviețuiesc după 10 ani de la depistarea bolii. Speranța de viață nu este cu mult scurtată de lupus și complicațiile acestuia pentru că, din fericire, metodele de tratare a lupusului au evoluat în ultimii ani.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Childhood Systemic Lupus Erythematosus; a Rare Multisystem Disorder: Case Report of a 3-year-old Girl with Oral Involvement as a Primary Sign”, J Dent (Shiraz). 2020 Dec, Azadeh Horri, Masume Danesh, Maryam Sadat Hashemipour
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7737927/
Anales de Pediatria - Systemic lupus erythematosus in children
https://www.analesdepediatria.org/es-systemic-lupus-erythematosus-in-children-articulo-13079815
Lupus UK - Juvenile-Onset Lupus
https://lupusuk.org.uk/medical/lupus-diagnosis-treatment/diagnosis-of-lupus/associated-illnesses/childhood/
Lupus Foundation of America - Lupus and children
https://www.lupus.org/resources/lupus-and-children


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0