Chimioterapia, folosita in tratarea lupusului - este sau nu eficienta?
Chimioterapia, folosita in tratarea lupusului - este sau nu eficienta?
Chimioterapia, folosita in tratarea lupusului - este sau nu eficienta?
Există ideea preconcepută potrivit căreia chimioterapia se folosește numai în tratarea cancerului, însă aceasta poate fi folosită și în tratamentul altor boli, inclusiv lupusul eritematos sistemic.
Chimioterapia face referire la tratamentul cu anumite substanțe medicamentoase, care au rolul de a distruge sau de a încetini multiplicarea celulelor canceroase. Atunci când chimioterapia este folosită în tratarea lupusului sau a altor boli reumatice, se folosesc doze mult mai mici decât cele folosite pentru tratarea cancerului.
În ce situații se recomandă chimioterapia?
Chimioterapia poate fi folosită pentru următoarele scopuri:
Tratamentul cancerului
Acesta este cel mai cunoscut și utilizat scop al chimioterapiei. Aceasta poate fi administrată în combinație cu alte tratamente, precum radioterapia sau intervenția chirurgicală, sau ca tratament principal pentru a distruge sau a controla celulele canceroase.
Chimioterapia poate fi folosită pentru a micșora tumora înainte de o intervenție chirurgicală, pentru a face ca aceasta să fie mai ușor de îndepărtat. În unele cazuri, chimioterapia poate fi utilizată pentru a reduce dimensiunea tumorii și pentru a controla simptomele cancerului, cum ar fi durerea sau sângerarea.
Pregătirea pentru transplant
Chimioterapia poate fi utilizată pentru a distruge celulele din măduva osoasă înainte de un transplant de măduvă osoasă sau de celule stem hematopoietice.
Tratamentul bolilor autoimune
Anumite forme de chimioterapie pot fi utilizate pentru a suprima sistemul imunitar și pentru a trata boli autoimune, cum ar fi lupusul sau poliartrita reumatoidă.
Tratamentul bolilor hematologice
Chimioterapia poate fi folosită pentru a trata boli ale sângelui, cum ar fi leucemia sau limfomul.
Tratamentul altor afecțiuni
Uneori, chimioterapia poate fi folosită pentru a trata boli benigne sau condiții precum psoriazisul sau scleroza multiplă.
Chimioterapia ca metodă de tratament pentru lupus
Lupusul este o afecțiune autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al pacientului care suferă de această boală atacă țesuturile sănătoase.
Astfel, apare procesul inflamator, care poate afecta pielea, articulațiile, dar și rinichii și alte organe. Printre manifestările frecvente ale lupusului se numără durerile articulare, oboseala extremă, febra, iritațiile cutanate și nu numai. Simptomele lupusului pot fi diferite de la un pacient la altul. Nu există un tratament care să vindece lupusul, singurele metode de tratament existente fiind folosite pentru încetinirea activității sistemului imunitar hiperactiv.
Unii medici folosesc chimioterapia în tratarea lupusului, din cauză că nu au prea multe opțiuni atunci când vine vorba despre tratarea acestei boli. Un efect advers al chimioterapiei constă în slăbirea sistemului imunitar, slăbire care îi este necesară pacientului cu lupus eritematos sistemic. Așadar, medicii aleg tratamentele pentru cancer cu scopul de a suprima activitatea sistemului imunitar, prin blocarea producției de celule imunocompetente.
Ce medicamente folosite în chimioterapie sunt utilizate și în tratarea lupusului?
Ciclofosfamidă
Folosită în general pentru tratarea cancerului, ciclofosfamida are și efecte imunosupresoare, fiind astfel eficientă în tratarea lupusului. Cu toate că inițial era administrată pe cale orală, sub formă de pilulă, în prezent se administrează intravenos. Ciclofosfamida are efecte mai ales la nivelul rinichilor și plămânilor. Printre reacțiile adverse se numără: căderea părului, infertilitatea și problemele cu vezica biliară.
Un studiu a arătat că incidența mielotoxicității și a consecințelor sale clinice a fost foarte scăzută la pacienții cu lupus eritematos sistemic cărora li s-a administrat ciclofosfamidă. Mielotoxicitatea este un efect secundar care limitează doza al agenților chimioterapeutici antineoplazici.
Metotrexat
Acest medicament pentru cancer este mai eficient pentru tratarea poliartritei reumatoide decât pentru cea a lupusului, însă și-a dovedit eficacitatea în tratarea erupțiilor cutanate și a durerilor articulare în lupus eritematos sistemic. Cele mai frecvente efecte adverse sunt greața, aftele bucale și durerile de cap, însă cauzează adesea și fotosensibilitate și leziuni hepatice. Consumul de alcool este strict interzis în perioada tratamentului cu metotrexat, întrucât cauzează complicații renale severe.
Azatioprină
Acest medicament este folosit în special pentru a preveni respingerea transplantului renal la pacienții cu cancer, dar este la fel de eficient și la pacienții cu lupus eritematos sistemic. Acest medicament îmbunătățește funcțiile hepatice și renale. Printre efectele secundare ale tratamentului cu azatioprină se numără pancreatita sau complicațiile hepatice.
Ce efecte secundare are folosirea chimioterapiei asupra pacientului bolnav de lupus?
Chimioterapia este agresivă cu organismul, iar efectele secundare apar adesea în urma administrării tratamentului, chiar dacă se folosesc doze mai mici. Întrucât suprimă activitatea sistemului imunitar, chimioterapia poate cauza:
- Anemie (numărul globulelor roșii din sânge este foarte mic);
- Leucopenie (numărul globulelor albe este mai mic, ceea ce înseamnă că organismul e expus riscului de infecție);
- Trombocitopenie (numărul trombocitelor din sânge este redus, ceea ce înseamnă că procesul de coagulare a sângelui este afectat).
Dacă ți se recomandă chimioterapie, discută cu medicul tău despre posibilele efecte secundare pe care această formă de tratament le poate avea asupra ta. Dacă ai de-a face cu efecte secundare în urma administrării medicamentelor, contactează medicul în cel mai scurt timp - acesta poate modifica doza, substanța folosită, dar și durata tratamentului în funcție de modul în care organismul tău reacționează.
Efectele chimioterapiei în tratarea lupusului eritematos sistemic se vor vedea după mai multe săptămâni sau chiar luni de administrare. Mai mult decât atât, metotrexatul, de pildă, poate fi utilizat pe o perioadă mai lungă, de câțiva ani, dacă nu are efecte secundare. Ciclofosfamida, însă, nu poate fi folosită pe perioade lungi, întrucât are grad mare de toxicitate.
Ce tratamente mai noi există pentru lupus eritematos sistemic?
Cercetarea medicală în domeniul lupusului eritematos sistemic este în curs de desfășurare și se fac eforturi continue pentru dezvoltarea de tratamente mai eficiente și inovatoare pentru această boală autoimună complexă. Există câteva direcții de cercetare și tratamente noi în curs de dezvoltare sau testare, care ar putea aduce îmbunătățiri semnificative în gestionarea afecțiunii:
Terapie biologică
Terapiile biologice, cum ar fi belimumab, au fost aprobate ca tratament pentru lupus eritematos sistemic și au reprezentat o avansare importantă în gestionarea bolii. Cercetarea continuă pentru dezvoltarea de noi terapii biologice care să vizeze specific anumite aspecte ale răspunsului imun sau ale inflamației asociate cu boala.
Terapii țintite
Cercetătorii investighează și terapii care vizează specific factorii imuni sau moleculari responsabili de inflamația în lupusul eritematos sistemic. Aceste terapii pot oferi o abordare mai precisă și mai eficientă a tratamentului.
Tratamente personalizate
Cu ajutorul cercetărilor în genomică și medicina personalizată, se urmărește dezvoltarea de tratamente adaptate individual pentru pacienții cu lupus eritematos sistemic, luând în considerare factori genetici, biomarkeri și specificitatea bolii fiecărui pacient.
Terapie cu celule stem
Terapiile cu celule stem sunt investigate pentru posibilitatea regenerării sau corectării sistemului imunitar afectat. Aceasta reprezintă o direcție promițătoare de cercetare.
Vaccinuri
Cercetarea continuă și în dezvoltarea de vaccinuri care să poată reduce riscul de pusee ale lupusului și să regleze răspunsul imun.
Terapii orale
Lumea științifică vizează și dezvoltarea de terapii orale mai eficiente și mai bine tolerate, care să înlocuiască sau să completeze tratamentele actuale cu corticosteroizi sau alte medicamente.
Viața cu lupus nu este simplă, dar se pot lua măsuri pentru o bună gestionare a bolii
Viața unui pacient cu lupus eritematos sistemic poate fi influențată în mod semnificativ de boala în sine și de modul în care aceasta afectează corpul. Persoana afectată necesită monitorizare medicală regulată pentru a evalua evoluția bolii, pentru a identifica complicațiile în stadiu incipient și pentru a ajusta tratamentul.
Acesta implică de obicei utilizarea de medicamente pentru a controla simptomele, pentru a suprima inflamația și pentru a menține boala sub control, iar medicamentele pot avea efecte secundare cum ar fi creșterea riscului de infecții, scăderea numărului de celule sangvine, scăderea densității osoase, tulburări digestive și altele și pot necesita monitorizare atentă.
Bolnavii de lupus pot experimenta o varietate de simptome, cum ar fi oboseală, dureri articulare, erupții cutanate, febră, iar gestionarea eficientă a acestora poate necesita ajustări majore ale stilului de viață. Expunerea la soare tinde să agraveze simptomele bolii, deci utilizarea cremei cu factor de protecție solară și evitarea expunerii directe la soare este importantă.
Un stil de viață sănătos, care include o alimentație cu mai multe legume și fructe (evitând produsele cu zahăr și cu grăsimi trans), exerciții fizice regulate, odihnă adecvată și gestionarea stresului, ajută la menținerea stării generale de sănătate.
Nu mai puțin important, boala poate avea un impact emoțional semnificativ. Mulți pacienți se confruntă cu stres, anxietate și depresie, deci sprijinul emoțional al apropiaților și chiar terapia pot fi benefice în gestionarea aspectelor psihologice ale bolii. De asemenea, comunicarea deschisă cu medicul este esențială pentru ca pacientul să se asigure că tratamentul este eficient și că simptomele sunt gestionate corespunzător.
Mulți pacienți cu lupus eritematos sistemic pot duce vieți normale și sănătoase cu gestionarea adecvată a bolii. Cu toate acestea, trebuie să fie conștienți de nevoile și restricțiile lor individuale și să urmeze cu strictețe recomandările medicului. În plus, pot beneficia de sprijinul organizațiilor pentru pacienți care au aceeași boală, și care reprezintă practic o comunitate de susținere, pentru a împărtăși experiențele proprii și pentru a obține sfaturi utile de la ceilalți.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Lupus UK - Treatments
https://lupusuk.org.uk/treatments/
BMJ Journals - 4CPS-082 Risk of myelotoxicity in non-cancer patients treated with chemotherapy
https://ejhp.bmj.com/content/27/Suppl_1/A85.2
Studiul „4CPS-082 Risk of myelotoxicity in non-cancer patients treated with chemotherapy”, apărut în European Journal of Hospital Pharmacy 2020;27:A85-A86, autori: Diez Fernandez R, Cavana Carranza I, Carrasco Gomariz M, et al.
Te-ar mai putea interesa și...
