Criza vârstei mijlocii - mit sau realitate?

O criză de vârstă mijlocie este descrisa, pe scurt, ca o perioadă de îndoială și anxietate pe care unii oameni o resimt la maturitate,  de obicei, între 45 și 65 de ani, când reconsidera o serie de elemente importante din viața lor si se intreaba foarte serios, unii in mod obsesiv chiar, daca aceasta este genul de viață pe care au visat-o si și-o doresc in continuare. Criza de varsta mijlocie este insa considerata de unii cercetatori drept "un mit" si este atribuita uneori excesiv persoanelor din aceasta categorie de varsta, fiind deseori o incadrare prea generala care mascheaza poate unele probeleme reale, de alta natura.

Cercetările arată că 10-20% dintre oameni chiar o experimentează. Deși unii îl consideră generator  de umor și se concentrează pe glume, filme și emisiuni TV, repercusiunile negative ale promovării crizei ca normative includ ignorarea problemelor de sănătate mintală sau fizică atunci când atribuie simptomele unei crize de vârstă mijlocie Asa cum o descriu adeptii acestei teorii, criza de varsta mijlocie ar fi  legata in principal de abordarea inaintarii in vârsta si a viitorului, care  îți inspiră teamă. Pe măsură ce te confrunți cu o serie de preocupări existențiale legate de îmbătrânire și înțelegi că viața ta a luat o formă diferită de cea cu care erai obișnuit, s-ar putea să începi să te întrebi dacă ești în pragul temutei crize a vârstei mijlocii. In plus, atat femeiele cat si barbatii dezvolta preocupari excesive diferite iar satisfactiile la aceasta varsta capata pentru fiecare alt sens.

Diferitele schimbări care vin odată cu această nouă etapă a vieții scot adesea la iveală unele emoții complexe. Este posibil ca aceste sentimente să nu declanșeze neapărat o criză, dar merită analizate și explorate, mai ales ca studiile efectuate in laboratoarele de neurostiinta au explorat si imagistic si functional modificarile care apar in cortexul prefrontal medial in timpul acesteti perioade a vietii iar acestea sunt cat se poate de reale.

Ce este vârsta mijlocie?

Vârsta mijlocie este, în general, acceptată drept cea dintre anii 40 - 60, cu extensia de  45 și 65 de ani. Noile roluri și responsabilități, schimbările din carieră, viața de familie și sănătate pot crea o anumită percepție a vârstei medii înainte aniversării când schimbi prefixele, iar presiunea sociala nu este una incurajatoare din acest punct de vedere, oricat de energic, capabil si in forma te-ai simti.

Studiile de neuroimagistică au indicat că cortexul prefrontal medial (mPFC) va suferi o remodelare structurală în timpul vârstei mijlocii. Comportamentul social, predispoziția personalității și profilul demografic au toate legături intime cu cortexul prefrontal medial conform studiilor. Un studiu interesant a  estimat în mod explicit asocierile lor unice cu structura creierului folosind un cadru complet bayesian, cântărind unul față de celălalt o colecție bogată de 40 de trăsături Biobank din Marea Britanie cu variația lor interindividuală în morfologia creierului social la 10.000 de participanți de vârstă mijlocie.

Dimensiunile de rutina casnice zilnice au arătat câteva dintre cele mai mari efecte în explicarea variației în regiunile sociale ale creierului. De asemenea, a dezvăluit efecte părtinitoare pentru bărbați în cortexul prefrontal medial dorsal și amigdală pentru veniturile de la locul de muncă și un efect părtinitor pentru femei în cortexul prefrontal medial ventral pentru satisfacția in ceea ce priveste starea sănătății. 

Care sunt semnele?

Cele mai cunoscute teorii ale vârstei mijlocii sunt cele ale lui Carl Jung și Erik Erikson. 

Jung s-a referit la  vârsta mijlocie ca fiind "după-amiaza vieții " și a analizat-o ca o perioadă diferită de vârsta adultă timpurie și ulterioară. Teoria etapelor de dezvoltare a lui Erikson (1993) consideră că conflictul psihosocial de la mijlocul vârstei se învârte în jurul generativității versus stagnare și auto-absorbție.

Majoritatea adulților de vârstă mijlocie dedică timp și efort pentru a cultiva și promova generațiile mai tinere și pentru a crea bunuri care vor dura peste viața lor. A fi generativ poate apărea într-o gamă largă de activități: parentalitate și bunici, muncă și activități profesionale, voluntariat și participarea la organizații religioase/politice (McAdams & de St. Aubin, 1992).

Deși vârsta mijlocie a primit mult mai puțină atenție in  cercetare decât alte perioade de vârstă, situația se schimbă încet. Studiul Midlife in the United States (MIDUS) a fost esențial în scoaterea în lumină a importanței studierii explicite a persoanelor aflate la mijlocul vârstei în evoluțiile psihosociale, cognitive și de sănătate; dinamica vieții de zi cu zi, dar și corelații fiziologice și neurologice.

Noțiunea de „criză de vârstă mijlocie” vine si de la Elliot Jacques, un psihanalist care a introdus termenul în 1965, după ce a observat schimbări semnificative la unii dintre pacienții săi de vârstă mijlocie. Articolul său despre acest subiect, publicat când însuși Jacques avea 40 de ani, a abordat și conștientizarea propriilor sale limitări și a perspectivei morții.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Potrivit lui Jacques, această criză determină sentimente de depresie, angoasă și pierderi legate de sfârșitul vieții, care se apropie. El a menționat, de asemenea, că aceasta implică adesea o pierdere a creativității și a încrederii. 

Imaginile stereotipe sunt cumpărarea unei mașini sport roșii, căsătoria cu cineva mult mai tânăr sau recurgerea la operații estetice pentru a arăta mai tânăr. 

Un alt exemplu de presupusă criză la mijlocul vârstei este fenomenul "cuib gol" - empty nest.. Concepția inițială a fost că, după decenii de îngrijire a copiilor, femeile – în special cele al căror rol principal era mama – ar fi deprimate după ce copiii lor au plecat de acasă. De asemenea, sa presupus că soții ar trebui să-și renegocieze relația. Dovezile empirice schițează un model diferențiat, variind de la femeile care găsesc noi roluri peste identitatea remarcată și conflictele conjugale pentru unii la un moment pozitiv pentru alții, deoarece soții folosesc oportunitatea de a se reconecta, de a reevalua relatia  și uneori de a reaprinde interesele.

Pe de alta parte, pot apărea provocări pentru adaptare atunci când normele culturale, sociale sau personale despre rolurile adulților și căile educaționale nu sunt congruente între părinți și copiii lor adulți.

Trecerea la vârsta mijlocie ar putea implica unele tulburări emoționale, cum ar fi:

•    Declinul fericirii și diminuarea satisfacțiilor vieții
•    Pierderea scopului și sensului vieții
•    Îndoială de sine
•    Frustrare față de schimbarea rolurilor și responsabilităților vieții
•    Plictiseala și nemulțumirea față de relație, carieră sau viață în general
•    Îngrijorări cu privire la aspectul tău și la modul în care ceilalți te percep
•    Gânduri despre moarte și alte concepte existențiale
•    Modificări ale nivelurilor de energie, de la agitație crescută la oboseală neobișnuită
•    Mai puțină motivație sau interes în urmărirea obiectivelor și activităților de care obișnuiai să te bucuri
•    Modificări ale dispoziției, inclusiv furie, iritabilitate și tristețe
•    Modificări ale dorinței sexuale

De ce apare?

Pe măsură ce populația aflată la mijlocul vârstei crește și circumstanțele se schimbă, este necesar să se concentreze atenția asupra oportunităților și provocărilor cheie cu care se confruntă adulții de vârstă mijlocie acum și în viitorul apropiat.

Unele dintre provocări nu sunt noi sau limitate la mijlocul vârstei, ci au apărut mai devreme în viață și continuă să fie evidente și sunt amplificate la mijlocul vârstei. Punctul cheie este că intensitatea, magnitudinea sau încărcarea lor totală sunt în creștere, deoarece adulții de vârstă mijlocie se confruntă adesea cu o multitudine de acestea simultan, în timp ce dețin de obicei responsabilitatea pentru cei mai tineri și mai în vârstă din familie.

De remarcat este, de asemenea, că sarcina vine într-un moment al vieții în care vulnerabilitățile încep să apară (de exemplu, debutul bolilor cronice, declinul cognitiv). În consecință, manifestarea acestor provocări poate fi diferită la mijlocul vârstei în comparație cu vârsta adultă tânără, în felul în care oamenii le experimentează sau le pun în aplicare. De exemplu, adulții de vârstă mijlocie echilibrează adesea simultan sarcinile legate de îngrijirea părinților în vârstă, relansându-și copiii adulți și menținându-și propria carieră, în timp ce se confruntă cu o rețea de siguranță socială în scădere, costuril de asistență medicală in crestere.

Această echilibrare și supraîncărcare a unei multitudini de roluri se manifestă în contextul propriei lor stări de sănătate mentală, fizică și cognitivă în schimbare, ceea ce are ca rezultat faptul că unii adulți de vârstă mijlocie trebuie să pună pe al doilea rând propriile nevoi de sănătate și timpul liber. De cele mai multe ori, suferința legată de vârstă începe si atunci când îți dai seama că trec anii și se apropie finalul vieții tale. 

Presupunerile culturale despre vârstă intră și ele în joc. Oamenii asociază în mod obișnuit îmbătrânirea cu schimbări fizice și mentale nedorite, cum ar fi:

•    Creștere în greutate
•    Deteriorarea stării de sănătate
•    Scăderea atractivității și dorinței sexuale
•    Schimbări în relație
•    Alterarea memoriei si abilitatilor cognitive
•    Pierderea unui confort financiar sau iminenta pierderii acestuia

Pe măsură ce se apropie anii de mijloc, s-ar putea să îți fie frică de îmbătrânire înainte de a avea șansa de a experimenta pe deplin viața - mai ales dacă nu ai reușit încă să-ți atingi anumite obiective personale, cum ar fi achiziționarea unei case, căsătoria, realizarea unor calatorii si vacante mai speciale, dobandirea unei pozitii sociale sau profesionale ridicate, finalizarea unui doctorat  sau publicarea unei cărți.

Cum o poți depăși? 

Următoarele strategii te pot ajuta să gestionezi în mod productiv sentimentele  complicate care te încearcă. 

S-ar putea să te simți tentat să îți ignori frustrarea și să speri că va dispărea, dar negarea acestor sentimente nu ajută prea mult. În schimb, fă un bilanț al preocupărilor specifice vorbind cu cei dragi sau ținând un jurnal zilnic. Poți începe, de asemenea, procesul de descoperire de sine analizând întrebări deschise, cum ar fi:

•    Când mă simt cel mai mulțumit ?
•    Cu cine îmi place să petrec timp?
•    Ce le dă zilelor mele sens și scop?
•    Cum mă îngrijesc si cat ma ocup de propriile nevoi?

Simpla conștientizare a trecerii timpului te poate ajuta să preiei controlul asupra a ceea ce stă în mâinile tale. Da, îmbătrânești, dar viața ta este departe de a se încheia, iar alegerile tale nu trebuie să se alinieze clișeelor pe care le promovează societatea despre vârsta mijlocie.

Mulți oameni pun capăt unui punct de criză, nu prin resemnarea cu limitările, ci prin realizarea oportunităților care le sunt deschise.

Poate te simțiți revitalizat dacă îți descoperi noi interese și obiective creative sau poate îți dai seama că vrei să îți schimbi dieta, să te îmbraci diferit, să te întorci la studii sau să explorezi locuri noi. 

Aceste oportunități, dar și altele, stau la îndemâna ta. A face lucruri care te fac fericit te poate ajuta să-ți recâștigi sentimentul de încredere în sine, scopul și bucuria. La urma urmei, ai o singură viață și nu este niciodată prea târziu să începi să o trăiești. 

Evaluează-ți relațiile!

Este firesc ca dinamica relațiilor, în special căsătoriile și parteneriatele pe termen lung, să se schimbe în timp. Uneori, aceste schimbări duc la nevoi nesatisfăcute, alături de alte conflicte.

O relație tensionată sau disfuncțională îi poate face pe toți cei implicați nefericiți, iar schimbările în relațiile cu copiii, prietenii, părinții sau partenerii te pot face să te simți singur. Ia în considerare că nevoile tale emoționale și fizice s-au schimbat și găsește modalități să te adaptezi treptat la noua realitate. 

Ai grijă de sănătatea ta psihică!

Multe semne ale unei presupuse crize a vârstei  mijlocii - tristețe, iritabilitate, interes scăzut pentru viață, gânduri de moarte - seamănă cu simptomele cheie ale depresiei.

Poți apela la upsiholog atunci când simptomele emoționale sau mentale:

•    Persistă mai mult de 1 sau 2 săptămâni
•    Afectează relațiile sau performanța la locul de muncă
•    Intră în calea rutinei tale zilnice
•    Face dificilă satisfacerea nevoilor de bază

Terapia te poate ajuta, indiferent de vârsta sau etapa vieții. De fapt, mulți terapeuți sunt specializați în oferirea de sprijin pentru tranzițiile vieții și simptomele de sănătate mintală care apar alături de aceste schimbări. Un terapeut te poate ajuta să explorezi noi modalități de a găsi împlinirea.

Adulții de vârstă mijlocie se confruntă in prezent cu provocări societale fără precedent, dar din punct de vedere științific, vârsta mijlocie rămâne în mare parte un teritoriu neexplorat. Persoanele de varsta mijlocie sunt puse in situatii dificile, mai ales acum, in context post pandemic, cu o economie afectata a carei refacere se sprijina si pe umerii lor si care se va reflecta in viitor in privinta raportului veniturilor si cresterii costurilor de asistenta medicala si sociala.  Oamenii de varsta mijlocie, ajunsi la o maturitate de gandire realizeaza  fluctuatiile de  oportunități  și provocări,  inclusiv schimbările în relațiile adulților de vârstă mijlocie cu părinții lor în vârstă, copiii și nepoții adulți, precum și vulnerabilitățile care apar din eșecurile economice, volatilitatea pieței muncii și o scădere dramatica a  plasei de siguranță socială și de asistență medicală, aplicate în contextul schimbărilor sănătății mintale și fizice și al componenței familiei.


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:

Midlife in the 2020s: Opportunities and Challenges, 2021, Frank J. Infurna, Denis Gerstorf and  Margie E. Lachman

Dissecting the midlife crisis: disentangling social, personality and demographic determinants in social brain anatomy, 2021, Hannah Kiesow, Lucina Q. Uddin,Boris C. Bernhardt, Joseph Kable,  Danilo Bzd


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0