Muzica poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra abilității de concentrare, în funcție de persoană și de tipul de muzică.

Meloterapia (terapia prin muzică) este folosită de secole în scop de relaxare și destindere. Dar poate avea efecte benefice și asupra capacității noastre de concentrare și învățare, potrivit cercetătorilor. 

Muzica a devenit mult mai ușor accesibilă publicului în ultimele decenii. Un factor de influență a fost disponibilitatea din ce în ce mai mare de muzică. Dacă în trecut, aveam nevoie de CD-uri sau casete și un player potrivit, în prezent muzica poate fi redată digital pe multe dispozitive diferite, cum ar fi computerele personale, telefoanele mobile sau MP3 playerele. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Mai mult, alegerea pieselor muzicale este aproape nesfârșită, mulțumită portalurilor muzicale online. Acest lucru face posibilă selectarea melodiilor potrivite pentru diferite situații, precum melodii relaxante pentru o seară calmă sau melodiilor antrenante pentru sala de fitness. Datorită acestor progrese în tehnologia muzicală, învățarea cu muzică de fundal a primit din ce în ce mai multă atenție în ultimul deceniu.

În unele situații, este evident de ce muzica ar ajuta la îmbunătățirea stării de spirit. Dar în ce fel influențează abilitățile de învățare și concentrare? În prezent, efectele muzicii de fundal și mecanismele din spatele acesteia nu sunt clare. 

Pe de o parte, muzica pare să aibă un efect pozitiv și un efect stimulator, care ar putea îmbunătăți învățarea. Pe de altă parte, muzica de fundal ar putea crea o sarcină suplimentară asupra memoriei de lucru, împiedicând astfel învățarea prin distragerea constantă a atenției. 

Un studiu¹ recent a testat efectele muzicii de fundal asupra abilităților de învățare ale studenților de diferite capacități mentale. În ce privește înțelegerea materiei studiate, cercetătorii au constatat o interacțiune semnificativă între ascultarea muzicii de fundal și capacitatea memoriei de lucru. 

Singurul contrast notabil și semnificativ a fost observat la studenții cu cea mai mică capacitate de memorie de lucru. Aceștia au obținut scoruri de înțelegere a materiei mai mari fără muzica de fundal. Întrucât capacitatea lor de memorie de lucru este limitată, acești studenți nu au putut procesa simultan sarcini de studiu și muzică de fundal. Pentru toate celelalte niveluri de capacitate de inteligență, cercetătorii nu au găsit o astfel de diferență.

Majoritatea oamenilor formează o legătură profundă cu muzica, deoarece este întipărită în creierul și corpurile noastre prin amintiri. Elementele muzicii, precum ritmul, melodia, etc., au ecou în fiziologia, funcționarea și ființa noastră.

Având în vedere conexiunea profundă pe care o avem cu muzica, nu este surprinzător faptul că numeroase studii au demonstrat că poate ajuta sănătatea noastră mentală. Un studiu² realizat în 2011 de cercetători din Canada a descoperit că ascultarea muzicii crește cantitatea de dopamină produsă în creier. Dopamina este un compus chimic care îmbunătățește starea de spirit, ceea ce îl face un tratament fezabil pentru depresie.

Tipul de muzică ales, precum și volumul, poate influența abilitățile de învățare și concentrare. Cele mai recomandate stiluri de muzică în acest scop sunt:

1. Muzica clasică - În 1993, un cercetător³ descria așa-numitul „efect Mozart”, potrivit căruia elevii care au ascultat sonata lui Mozart pentru două piane timp de 10 minute au arătat abilități de raționament spațial semnificativ mai bune. Rezultatele au fost comparate cu perioadele de ascultare a instrucțiunilor de relaxare concepute pentru a scădea tensiunea arterială și cu liniștea deplină. Scorurile IQ-ului ale subiecților au fost cu 8 sau 9 puncte mai mari după ascultarea muzicii decât în celelalte două condiții. Însă efectul de îmbunătățire nu a durat mai mult decât 10-15 minute. De aceea această cercetare este încă dezbătută în prezent, multe studii nereușind să replice rezultatele.
2. Muzica ambientală - Acest tip de muzică este mai modern decât cel clasic și are un efect similar. Muzica de fundal din unele jocuri video, spre exemplu, a fost special concepută pentru a face experiența mai realistă și a ajuta jucătorii să se concentreze. Va avea același efect și într-un cadru serios, precum învățatul.
3. Sunetele din natură - Înregistrări audio cu ploaia, valurile mării, furtunile ori pădurile pline de păsări, deși nu intră în aceeași categorie cu muzica, pot avea aceleași efecte. Relaxarea indusă de sunetele naturii poate reduce stările de anxietate corelate cu procesul de învățare sau de concentrare la locul de muncă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: 

1. Studiul ”The Influence of Background Music on Learning in the Light of Different Theoretical Perspectives and the Role of Working Memory Capacity”, publicat în Frontiers in Psychology, în 2017, autori: Janina A. M. Lehmann, Tina Seufert.
2. Studiul ”Anatomically distinct dopamine release during anticipation and experience of peak emotion to music”, publicat în Nature Neuroscience, în 2011, autori: Valorie N. Salimpoor, Mitchel Benovoy, Kevin Larcher, Alain Dagher, Robert J. Zatorre.
3. Studiul ”Music and spatial task performance.”, publicat în Nature, în 1993, autori: Rauscher F.H., Shaw G.L., Ky K.N.