Calitatea aerului din birou: ce impact are asupra angajatilor?

Calitatea aerului dintr-un birou poate avea un impact semnificativ asupra funcției cognitive a angajaților, inclusiv timpii de răspuns și capacitatea de concentrare.

Efectele asupra sănătății cauzate de calitatea scăzută a aerului din birou sau din casă pot fi experimentate la scurt timp după expunere sau, uneori, ani mai târziu. 

Unele efecte asupra sănătății (iritația ochilor, a nasului și a gâtului, dureri de cap, amețeli și oboseală) pot apărea la scurt timp după o singură expunere sau după expuneri repetate la un poluant. 

La scurt timp după expunerea la anumiți poluanți ai aerului din interior, pot apărea simptomele unor boli precum astmul sau acestea pot fi agravate la persoanele deja bolnave.

Alte efecte asupra sănătății pot apărea după mai mulți ani de expunere și anume unele boli respiratorii, boli de inimă și cancer, care pot fi grav debilitante sau fatale. De aceea, grija pentru calitatea aerului din casă ori din birou este extrem de importantă.

Având în vedere procentul mare de timp pe care oamenii îl petrec în interior, în special cei care lucrează în birouri, ar trebui efectuate mai multe cercetări legate de calitatea aerului din interioare, afirmă oamenii de știință.

Un număr tot mai mare de cercetări au arătat că poluarea aerului din interior și exterior diminuează funcția cognitivă. Deși este bine cunoscut faptul că poluanții atmosferici precum PM2.5 pot pătrunde în mediile interioare, puține studii s-au concentrat asupra modului în care expunerile din interior la PM2.5 și ratele de ventilație a aerului exterior afectează cogniția.

Ventilația neadecvată poate tulbura funcția cognitivă

Un studiu¹ de un an, realizat de Harvard T.H. Chan School of Public Healthcare, a analizat exact aceste aspecte. Studiul a inclus participanți care aveau joburi de birou din șase țări. Aceștia lucrau într-o varietate de domenii, inclusiv inginerie, investiții imobiliare, arhitectură și tehnologie.

Cercetătorii au constatat că ratele de ventilație mai scăzute (măsurate folosind nivelurile de dioxid de carbon – CO2 – ca substitut) și concentrațiile crescute de particule fine (PM2.5) au fost asociate cu timpi de răspuns mai lenți și precizie redusă la o serie de teste cognitive. 

Cercetătorii au notat că au observat tulburări ale funcției cognitive la concentrații de PM2.5 și CO2 care sunt comune în mediile de interior.

Studiul se adaugă la dovezile emergente care sugerează că poluarea aerului are un impact asupra creierului nostru. Potrivit autorilor studiului, descoperirile arată că o creștere a nivelului de PM2.5 a fost asociată cu reduceri acute ale funcției cognitive. Este prima dată când sunt înregistrate aceste efecte pe termen scurt printre adulții mai tineri.

Studiul a confirmat, de asemenea, modul în care ratele scăzute de ventilație au un impact negativ asupra funcției cognitive. În general, rezultatele sugerează că o calitate slabă a aerului afectează sănătatea și productivitatea mult mai mult decât se știa până acum.

Calitatea bună a aerului în interior, importantă nu doar pentru prevenirea infecțiilor, ci și pentru productivitate

Pentru acest studiu, echipa de cercetare a înrolat peste 300 de angajați cu joburi de birou în orașe din China, India, Mexic, Thailanda, Marea Britanie și SUA. Toți participanții aveau vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, lucrau cel puțin trei zile pe săptămână într-o clădire de birouri și aveau o stație de lucru permanentă în birou. 

Spațiul de lucru al fiecărui participant a fost echipat cu un senzor de mediu care a monitorizat în timp real concentrațiile de PM2.5 și CO2 , precum și temperatura și umiditatea relativă. În plus, fiecare participant a avut o aplicație personalizată pe telefon prin care puteau fi administrate teste cognitive și sondaje.

Participanții la studiu au fost solicitați să participe la aceste teste și sondaje la ore prestabilite sau atunci când senzorii de mediu au detectat niveluri de PM2.5 și CO2 care au scăzut sau au depășit anumite praguri. Cercetătorii au avut două tipuri de teste la care i-au supus pe participanți. 

Un test a cerut angajaților să identifice corect culoarea cuvintelor afișate și a fost folosit pentru a evalua viteza cognitivă și controlul inhibitor – capacitatea de a se concentra asupra stimulilor relevanți atunci când stimuli irelevanți sunt de asemenea prezenți. 

Al doilea test a constat din întrebări aritmetice de bază și a fost folosit pentru a evalua viteza cognitivă și memoria de lucru.

Studiul a constatat că timpii de răspuns la testul bazat pe culoare au fost mai lenți pe măsură ce nivelurile de PM2.5 și CO2 au crescut. Cercetătorii au constatat că acuratețea testului pe bază de culoare a fost afectat de nivelurile de PM2.5 și CO2. 

Pentru testul bazat pe aritmetică, studiul a constatat că creșterile de CO2 , dar nu PM2.5 au fost asociate cu timpi de răspuns mai lenți. Cu toate acestea, pe măsură ce concentrațiile ambilor poluanți au crescut, participanții au răspuns corect la mai puține întrebări în timpul alocat testării.

Strategiile care implică o mai bună ventilație și filtrare a aerului din interior reprezintă un factor important pentru încetinirea transmiterii bolilor infecțioase, de exemplu, însă aceste strategii ar trebui să aibă în vedere și funcția cognitivă și productivitatea lucrătorilor, concluzionează cercetătorii.

Cum se poate menține o calitate bună a aerului în casă și în birou?

  • Atât la birou, cât și acasă, este important ca filtrele de la aparatele de aer condiționat să fie schimbate regulat.
  • De asemenea, pentru a asigura o calitate bună a aerului în casă ori la birou, un purificator de aer poate fi excelent. Acesta indică nivelul de poluare din interior și curăță aerul în câteva minute după ce este pornit. 
  • Și plantele de interior pot contribui la purificarea aerului, în special palmierul Areca și limba soacrei.
  • Acasă, covoarele se aspiră cel puțin o dată pe săptămână, iar în cazul birourilor, zilnic, cu un aspirator echipat cu filtru HEPA. E bine de știut că lipsa covoarelor reduce alergenii din interior.
  • Acasă, lenjeria de pat, cuverturile și alte articole care tind să atragă alergeni și alte particule trebuie spălate regulat la peste 50 de grade Celsius, mai ales dacă în casă locuiesc și animale de companie cu blană.
  • În încăperile umede este indicată folosirea unui deumidificator, pentru a ajuta la prevenirea creșterii mucegaiului. Mai ales băile și subsolurile sunt potențiale surse de mucegai, de aceea trebuie bine ventilate, iar mucegaiul vizibil trebuie curățat.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
EHP - Associations between Acute Exposures to PM2.5 and Carbon Dioxide Indoors and Cognitive Function in Office Workers
https://ehp.niehs.nih.gov/doi/abs/10.1289/isee.2021.P-369
1. Studiul „Associations between acute exposures to PM2.5 and carbon dioxide indoors and cognitive function in office workers: a multicountry longitudinal prospective observational study”, apărut în Environmental Research Letters, 2021; 16 (9): 094047 DOI: 10.1088/1748-9326/ac1bd8, autori: Jose Guillermo Cedeño Laurent et al.
EPA - Introduction to Indoor Air Quality 
https://www.epa.gov/indoor-air-quality-iaq/introduction-indoor-air-quality
Harvard Health Publishing - Easy ways you can improve indoor air quality
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/easy-ways-you-can-improve-indoor-air-quality


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0