A-ți face prieteni noi, un obicei controlat genetic?

Ai întâlnit vreodată pe cineva care ți-a plăcut instantaneu sau pe cineva cu care știai imediat că nu vrei să fii prieten, deși nu știai exact de ce? Se pare că genetica preia controlul atunci când ne facem – sau nu – prieteni noi.

Prieteniile sunt excelente pentru sănătatea noastră mintală, dar nu este întotdeauna ușor să formezi o legătură de prietenie cu cineva. A-ți face prieteni noi poate să aibă legătură nu doar cu afinitățile (cum ar fi hobby-uri comune sau un parcurs asemănător în viață), ci cu aspecte și mai profunde de atât. Un studiu¹ pe animale efectuat la Universitatea din Maryland, Școala de Medicină (UMSOM) sugerează că ar putea exista o bază biologică în spatele acestei reacții de compatibilitate instantanee. 

Se pare că indivizii similari genetic se împrietenesc mai ușor unii cu alții

O echipă de cercetători a arătat că variațiile unei enzime găsite într-o parte a creierului care reglează starea de spirit și motivația la șoareci par să controleze animalele care doresc să interacționeze social: se pare că șoarecii similari genetic se preferă unul pe altul.

Oamenii de știință spun că descoperirile lor pot indica faptul că factori similari ar putea contribui și la alegerile sociale pe care le fac oamenii. Înțelegerea factorilor care determină aceste preferințe sociale ar putea ajuta lumea științifică să înțeleagă mai bine ce nu funcționează în bolile asociate cu retragerea socială, cum ar fi schizofrenia sau autismul, astfel încât să poată fi dezvoltate terapii mai bune.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Potrivit autorilor studiului, acesta poate fi doar primul dintre mulți biomarkeri de compatibilitate din creier care pot controla preferințele sociale. Dacă s-ar putea înțelege cu adevărat factorii din spatele compatibilității umane, mai spun aceștia, poate că oamenii ar putea intra în relații mai bine definite, pentru a reduce despărțirile și ratele divorțurilor, de exemplu. Sau, anumiți pacienți ar putea fi alocați anumitor medici pentru a îmbunătăți calitatea asistenței medicale, deoarece unele studii au arătat că această compatibilitate poate îmbunătăți perspectivele pacienților.

După ce un membru al echipei de cercetare a observat la copiii cu autism că preferă să interacționeze cu alți copii cu autism, grupul de cercetare a decis că ar trebui să testeze acest aspect la șoareci. Având la dispoziție șoareci mutanți cărora le lipsea proteina PDE11 și șoareci normali, au demarat acest experiment pentru a vedea dacă animalele au o preferință legat de celelalte animale cu care interacționează. 

Cercetătorii au descoperit astfel că șoarecii fără proteina PDE11 preferau să fie în preajma altor mutanți PDE11, în timp ce șoarecii normali preferau, de asemenea, să se afle în preajma altor șoareci normali. Această descoperire a fost valabilă chiar și atunci când cercetătorii au testat alte tulpini de șoareci de laborator. Când au testat o altă variantă genetică a PDE11 cu o singură modificare a codului ADN, șoarecii cu această variație genetică au preferat alți șoareci cu aceeași variantă față de oricare alții.

Oamenii de știință s-au întrebat ce anume simt șoarecii încât își aleg astfel involuntar prietenii; au eliminat mirosul și mișcările corpului ca factori care contribuie la procesul de împrietenire, însă vor să mai testeze câteva ipoteze. Deocamdată, ceea ce a făcut această echipă a fost să stabilească o paradigmă prin care cercetătorii pot identifica bazele sociale ale prieteniei în modelele animale. 

Această descoperire este doar începutul, spun savanții, pentru că este posibil să conducă la noi căi interesante de a dezvolta tratamente biologice sau sociale pentru boli precum schizofrenia sau declinul cognitiv legat de vârstă, în care izolarea socială severă poate reduce calitatea vieții unei persoane.

Izolarea socială poate avea efecte nefaste

Cercetările științifice sugerează că singurătatea poate face ravagii asupra sănătății fizice și mintale a unei persoane. Izolarea socială poate avea consecințe adverse asupra sănătății, inclusiv depresia, calitatea slabă a somnului, funcția executivă afectată, declinul cognitiv accelerat, funcția cardiovasculară precară și imunitatea afectată în fiecare etapă a vieții. 

Un studiu² din 2019 a analizat date de la peste 580.000 de adulți și a constatat că izolarea socială crește riscul de deces prematur din orice cauză pentru fiecare rasă; în rândul participanților de culoare, izolarea socială a dublat riscul de deces prematur, iar în rândul participanților din rasa albă riscul a fost mai mare cu 60 până la 84%. Amploarea riscului prezentat de izolarea socială este foarte similară cu cea a obezității, a fumatului, a lipsei de acces la îngrijire și a inactivității fizice.

Un studiu³ din 2016 a corelat singurătatea cu o creștere cu 30% a riscului de accident vascular cerebral sau cu dezvoltarea bolii coronariene. Potrivit autorilor, riscul mai mare de boală pe care îl are o persoană singură provine, probabil, din mai mulți factori combinați: comportamentali, biologici și psihologici.

În plus, cercetătorii de la Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Florida au descoperit că singurătatea este asociată cu o creștere cu 40% a riscului de demență al unei persoane. Studiul lor a examinat date de la mai mult de 12.000 de adulți din SUA cu vârste de 50 de ani și peste. Participanții și-au evaluat nivelul de singurătate și izolare socială și au fost analizați cognitiv la fiecare doi ani timp de până la 10 ani.

Niciodată nu e prea târziu pentru prieteni noi

Mulți adulți și vârstnici singuri au greutăți în a-și face prieteni noi, însă studiile arată că implicarea lor în comunitate și în grupuri sociale poate duce la efecte pozitive asupra sănătății mintale și poate reduce sentimentele de singurătate. Așadar, persoanele care care nu au familie beneficiază de întâlnirile cu prietenii și vecinii (chiar dacă e vorba de o discuție la telefon sau într-un apel video), dar și de implicarea în comunitatea în care locuiesc.

Fie că e vorba de un grup de voluntari, de un club de gătit sau de un grup de mers în excursii, fie că e vorba de jocuri sau filme cu vecinii, persoanele singure pot combate cu succes izolarea și retragerea din societate. Socializarea cu persoane care au interese similare ajută la îmbunătățirea stării de spirit, la obținerea unui sentiment de apartenență și ajutor reciproc și la menținerea sănătății mintale pentru mai multă vreme.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - A genetic basis for friendship? Homophily for membrane-associated PDE11A-cAMP-CREB signaling in CA1 of hippocampus dictates mutual social preference in male and female mice 
https://www.nature.com/articles/s41380-021-01237-4
1. „A genetic basis for friendship? Homophily for membrane-associated PDE11A-cAMP-CREB signaling in CA1 of hippocampus dictates mutual social preference in male and female mice”, apărut în Molecular Psychiatry (2021). DOI: 10.1038/s41380-021-01237-4, autori: Abigail J. Smith et al.
Oxford Academic - Social Isolation and Mortality in US Black and White Men and Women
https://academic.oup.com/aje/article/188/1/102/5133254?login=true
2. Studiul „Social Isolation and Mortality in US Black and White Men and Women”, apărut în American Journal of Epidemiology, Volume 188, Issue 1, 2019, Pages 102–109, https://doi.org/10.1093/aje/kwy231, autori: Kassandra I. Alcaraz et al.
Heart - Loneliness and social isolation as risk factors for coronary heart disease and stroke: systematic review and meta-analysis of longitudinal observational studies
https://heart.bmj.com/content/102/13/1009.citation-tools
3. Studiul „Loneliness and social isolation as risk factors for coronary heart disease and stroke: systematic review and meta-analysis of longitudinal observational studies”, apărut în Heart 2016;102:1009-1016, autori: Valtorta N.K. et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0