Alimentația reumaticilor: alimente interzise și alimente recomandate în regimul pentru reumatism

Reumatismul este o afecțiune inflamatorie cronică, care se manifestă prin dureri localizate ce pot fi influențate de factori diverși, printre care schimbările meteorologice, expunerea la frig și efortul fizic intens.

Deși nu există un tratament definitiv pentru reumatism, simptomele pot fi atenuate cu medicamente și unguente antiinflamatorii, analgezice, precum și cu ajutorul kinetoterapiei și al fizioterapiei. Puțini știu, însă, că alimentația corectă poate juca un rol esențial în diminuarea frecvenței și intensității simptomelor de reumatism.

Reumatismul și alimentația

După cum spuneam, reumatismul este o afecțiune inflamatorie. Pentru a-ți modifica dieta în așa fel încât să diminuezi simptomele reumatice, vei avea nevoie, în primul rând, de alimente care au proprietăți antiinflamatorii.Grasimile dietetice pot influenta inflamatia, un factor major in artrita. Uleiul de pește bogat în omega-3 poate prezenta unele beneficii în crizele de artrita.

Acizi grași Omega-3 și Omega-6

Din acest motiv, noua ta dietă va trebui să conțină alimente bogate în acizi grasi Omega-3 , cum ar fi peștele (somon, ton, macrou, sardine), semințele și oleaginoasele (semințe de in, nuci, alune de pădure), precum și uleiul de măsline presat la rece.

Pe lângă proprietățile antiinflamatorii, acizii grași Omega-3 ajută la reducerea nivelului de colesterol LDL (colesterolul ”rău”), precum și al nivelului de trigliceride. În plus, multe alimente care fac parte din dieta mediteraneană sunt bogate în acizi grasi Omega-3, așadar te poți orienta spre ingrediente specific mediteraneene pentru a-ți îmbunătăți dieta. În plus, îți poți lua necesarul de Omega-3 și din suplimente. Cere sfatul medicului reumatolog pentru a afla dacă este cazul să iei suplimente pe bază de Omega-3.

Vitamine

Alături de acizi grași Omega-3 este recomandat să consumi cât mai multe alimente bogate în vitamine, mai precis vitaminele D, B, C, A și K, și minerale - calciu, fier, magneziu, seleniu, fluor. În acest sens, este recomandat consumul de rădăcinoase (țelină, păstârnac), roșii, varză de bruxelles, banane, spanac, dovleac și pătrunjel.

Vitamina C stimulează refacerea colagenului la nivel tisular (piele, articulații). Prin urmare, frigiderul tău trebuie să conțină cât mai multe legume bogate în vitamina C, dar și alimente proteice și grăsimi bune. În ceea ce privește carbohidrații, optează pentru alegeri cât mai sănătoase, precum cereale integrale, produse apicole și fructe bogate în vitamine, precum măceșele și fructele de pădure.

Proteine, calciu și fibre

Aportul proteic se obține din surse variate, atât animale, cât și vegetale. Poți consuma carne de curcan, de pui și de vițel, deoarece sunt bogate în proteine, dar au un conținut caloric mai mic, deci nu îți vor afecta greutatea.

Dacă nu obișnuiești să consumi carne, poți înlocui sursele animale cu cele vegetale, mai precis cu ciuperci, fasole neagră, năut și linte. Acestea sunt bogate în proteină, dar și în minerale esențiale sănătății oaselor și articulațiilor.

Sursa de proteină animală și/sau vegetală poate fi completată cu produse lactate (500 ml/zi, preferabil lapte acru, iaurt grecesc, kefir, sana și brânzeturi ușoare), care sunt și bogate în calciu. Consumul constant de lactate fermentate ajută la stimularea imunității și previne instalarea osteoporozei.

Dintre cereale se recomandă lăstarii de grâu, orz și ovăz germinat, orezul integral, pe care le poți combina cu legume în salate proaspete (varză, spanac, cimbru, pătrunjel). Nu în ultimul rând, în categoria alimentelor cu proprietăți antiinflamatoare intră și următoarele: ghimbir, usturoi, ceapă, ananas proaspat, dar și alimente cu un conținut ridicat de sulf, bun pentru cartilaje, oase și țesuturile conjunctive, cum ar fi legumele de culoare verde închis - spanac, dovlecel, sparanghel și varza kale. În completare, pot fi utile și suplimentele naturiste pe bază de glucozamină, condroitin, colagen și MSM (metil sulfonil metan).

Gelatina

Gelatina este o proteină obținută prin fierberea pielii, tendoanelor, ligamentelor și/sau oaselor in apă. Se obține de obicei de la vaci sau porc. Organismul poate folosi aminoacizii gelatinei pentru a reconstrui colagenul, cartilajele și țesuturile conjunctive din articulații. Cercetările arată că sportivii care iau gelatină suferă mai puține dureri în articulații. Când se administrează pe cale orală, gelatina este sigura pentru majoritatea oamenilor. Există unele dovezi că gelatina în doze de până la 10 grame pe zi poate fi utilizată în siguranță timp de până la 6 luni.

Există o anumită îngrijorare cu privire la siguranța gelatinei, deoarece aceasta provine din surse animale. Unii oameni sunt îngrijorați că practicile de fabricație nesigure ar putea duce la contaminarea produselor din gelatină cu țesuturi animale bolnave, inclusiv cele care ar putea transmite boala vacii nebune (encefalopatie spongiformă bovină) de aceea este important sa o cumparati din surse sigure sau sa preparati dvs propriile produse- de tipul piftiei de casa sau tobei.

Gelatina poate provoca un gust neplăcut, senzații de greutate în stomac, balonare, arsuri la stomac și eructații. Gelatina poate provoca, de asemenea, reacții alergice. La unii oameni, reacțiile alergice au fost suficient de severe pentru a afecta inima, desi situatiile sunt foarte rare.

Alimente de evitat

În regimul alimentar pentru persoanele reumatice nu sunt recomandate mezelurile, alimentele prăjite, grăsimile nesaturate și carnea rosie (porc, vită, oaie, vânat). De evitat sunt și alimentele afumate, conservele, alimentele acide, care constituie factori declanșatori ai crizelor de artrita. De asemenea, este bine de limitat consumul de murături, oțet alb și alimente acre, care susțin decalcifierea oaselor și slăbesc rezistența oaselor. Nu sunt recomandate organele de animale, care conțin cantități mari de purină, substanță care, prin descompunere gastrică, produce acid uric ce se depune în articulații și provoacă inflamație și dureri.

Hidratare sporită

Apa este esențială pentru lubrifierea articulațiilor, la fel ca pentru toate procesele biochimice din organism. O cantitate suficientă de apă pe zi (în medie, 2L) asigură drenarea și eliminarea toxinelor la nivelul articulațiilor. Pacienții cu dureri articulare trebuie să acorde atenție sporită hidratării, pentru că deshidratarea generală a organismului vizează și articulațiile. Așadar, este recomandat să păstrezi un pahar de apă pe noptieră și să te hidratezi chiar și pe timpul nopții, dacă organismul cere, iar ziua să bei ceaiuri, să consumi supe calde sau reci, în completarea celor 2 L de apă pe zi.

5 alimente care pot contribui la declanșarea artritei ar trebui evitate:

Produsele din grâu - cum ar fi pastele, pâinea, biscuiții și covrigi - pot crea probleme pentru articulații, mai ales dacă aveți artrită reumatoidă;
Unt și margarină;
Carnea tocata - mici, hamburgeri;
Roșiile;
Bauturile zaharoase acidulate.

Sursă foto : Shutterstock
Bibliografie:
WebMD - The Best and Worst Foods for Rheumatoid Arthritis (RA)
https://www.webmd.com/rheumatoid-arthritis/ra-foods#1
WebMD - Foods That Help Your Heart -- and Your RA
https://www.webmd.com/rheumatoid-arthritis/ra-healthy-diet#1
Healthline - Anti-Inflammatory Diet for Rheumatoid Arthritis
https://www.healthline.com/health/anti-inflammatory-ra-diet

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI