Ce trebuie sa stii despre criza hipertensiva sau puseul de tensiune

Criza hipertensiva reprezinta un termen-umbrela pentru a descrie imprejurarea critica si caracterul presant al faptului ca o persoana are valori extrem de mari ale tensiunii arteriale (vorbim de o urgenta medicala).

O criza hipertensiva, potrivit definitiei date de medici, este o crestere severa in valorile tensiunii arteriale, care poate duce la un accident vascular cerebral (AVC). Tensiunea arteriala extrem de ridicata (cand tensiunea arteriala sistolica este de 180 mm Hg sau peste, iar tensiunea arteriala diastolica este de 120 mm Hg sau peste acest prag), poate sa deterioreze vasele de sange.

Asta inseamna ca din cauza presiunii mari a sangelui care circula prin artere, vasele de sange devin inflamate si din ele sangele se poate scurge (poate avea loc disectia vaselor de sange importante). Drept rezultat, inima nu mai poate sa pompeze sangele in mod eficient.

Cauze criza hipertensiva

Cauzele unei crize hipertensive (unei urgente de acest gen) sunt numeroase:

  • pacientul a uitat sa isi ia medicamentele prescrise pentru controlul tensiunii arteriale
  • accidentul vascular cerebral (AVC)
  • infarctul miocardic
  • insuficienta cardiaca
  • insuficienta renala
  • ruptura arterei principale din corpul pacientului (aorta)
  • interactiunea dintre medicamentele pe care le ia pacientul
  • convulsiile din timpul sarcinii (eclapsia).

Simptome criza hipertensiva

Un puseu de tensiune (adica valorile mari ale tensiunii arteriale) poate sau nu sa fie insotit de unul sau de mai multe simptome: durere severa de cap, respiratia scurtata si ingreunata, sangerari nazale (epistaxis), anxietate severa.

Consecintele tensiunii arteriale necontrolate

O criza hipertensiva este atunci cand presiunea sangelui creste rapid si sever, avand valori de 180/120 mm Hg sau peste acest prag.

Consecintele tensiunii arteriale care nu este tinuta sub control in acest caz pot fi grave:

  • accidentul vascular cerebral
  • pierderea constientei
  • pierderi de memorie
  • infarct miocardic
  • ochii si rinichii sunt grav afectati
  • pierderea functiei renale
  • disectia aortica
  • angina instabila (durerea in piept este instabila), numita si preinfarct
  • edem pulmonar (cand in plamani se acumuleaza lichid)
  • eclampsie

Tipuri de criza hipertensiva

In terminologia medicala, simptomele clinice asociate cu valorile de peste 180 / 120 mm Hg sunt numite urgente hipertensive sau criza hipertensiva.

Potrivit altor definitii, pacientii cu tensiunea arteriala sistolica mai mare de 220 mm Hg sau cu o tensiune arteriala diastolica mai mare de 120 mm Hg sunt considerati ca au o "criza hipertensiva".

Oamenii de stiinta spun ca abordarea terapeutica este diferita in aceste situatii, asa ca trebuie sa intelegem clar diferentele, chiar daca vorbim, la modul general, despre o criza hipertensiva. Astfel, criza hipertensiva a fost impartita de medici in doua mari categorii:

- urgente hipertensive fara risc vital (este vorba de hipertensiunea severa, care nu a fost controlata asa cum trebuie);

- urgente hipertensive cu risc vital.

Aceasta clasificare s-a facut dupa literatura medicala anglosaxona, unde exista "hypertensive urgency" si " hypertensive emergency".

Urgente hipertensive fara risc vital

Urgentele hipertensive fara risc vital au loc cand tensiunea arteriala creste mult (valorile masurate sunt de peste 180/110 mm Hg), dar nu exista deteriorare la vreun organ din corp. Tensiunea arteriala poate fi redusa, in siguranta, in interval de cateva ore, cu ajutorul medicatiei.

Urgente hipertensive cu risc vital

Urgentele hipertensive cu risc vital inseamna ca tensiunea arteriala este atat de mare, incat este posibil sa fie afectate organele. Tensiunea arteriala trebuie redusa imediat, pentru a se preveni deteriorarea iminenta a organelor. Acest lucru se face in spital.

Afectarile organelor asociate cu urgentele hipertensive cu risc vital pot fi:

  • stari de confuzie (este afectat statusul mintal)
  • hemoragii in creier (AVC)
  • insuficienta cardiaca
  • durere in piept (angina instabila)
  • acumulare de lichid in plamani (edem pulmonar)
  • atac de cord
  • anevrism (disectia de aorta)
  • eclampsia care are loc in sarcina.

Diferente

In cazul crizei hipertensive fara risc vital, tensiunea arteriala a pacientului este extrem de mare, insa medicul nu suspecteaza ca aceasta ar putea afecta grav organele. In cazul crizei hipertensive cu risc vital, tensiunea arteriala este extrem de mare si a cauzat daune la nivelul organelor. Acest tip de criza hipertensiva poate fi asociata cu multe complicatii care pun viata pacientului in pericol.

De ce e important sa se faca diferenta: risc vital sau fara risc vital

In cazul urgentei hipertensive cu risc vital:

  • tensiunea arteriala trebuie scazuta imediat
  • pacientul va avea nevoie de antihipertensive administrate intravenos
  • pacientul va trebui sa fie monitorizat atent, la unitatea de terapie intesiva.

Daca vorbim despre urgente hipertensive fara risc vital:

  • tensiunea arteriala trebuie sa fie scazuta in decursul unei perioade de 24-48 de ore
  • de obicei, este tratata cu antihipertensive administrate oral
  • poate fi gestionata pe sectie.

Tratament

Persoana care se confrunta cu o crestere severa a valorilor tensiunii arteriale trebuie sa ceara ingrijiri medicale imediate. Tratamentul pentru criza hipertensiva poate include spitalizare, pentru ca pacientul sa fie tratat cu medicamente antihipertensive orale sau administrate intravenos.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/expert-answers/hypertensive-crisis/faq-20058491
  • WebMD - https://www.webmd.com/hypertension-high-blood-pressure/guide/hypertensive-crisis
  • American Heart Association - https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings/hypertensive-crisis-when-you-should-call-911-for-high-blood-pressure

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0