Ce trebuie sa stii despre criza hipertensiva sau puseul de tensiune

Criza hipertensivă reprezintă un termen-umbrelă pentru a descrie împrejurarea critică și caracterul presant al faptului că o persoană are valori extrem de mari ale tensiunii arteriale (vorbim de o urgență medicală).

O criză hipertensivă, potrivit definiției date de medici, este o creștere severă în valorile tensiunii arteriale, care poate duce la un accident vascular cerebral (AVC).

Ce este hipertensiunea sau tensiunea arterială mare

Hipertensiunea arterială apare atunci când tensiunea arterială a unei persoane depășește valorile normale. Există două etape ale hipertensiunii arteriale: stadiul 1 și stadiul 2. Hipertensiunea în stadiul 1 va produce o valoare de 130–139 mm Hg peste 80–89 mm Hg. Hipertensiunea în stadiul 2, care este o formă mai severă, va produce o valoare de 140 mm Hg sau mai mare peste 90 mm Hg sau mai mare.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 45% dintre adulții din Statele Unite ale Americii au hipertensiune arterială. De asemenea, ei estimează că doar 1 din 4 adulți își țin hipertensiunea sub control.

Ce este criza hipertensivă sau puseul de tensiune

Urgența hipertensivă este o creștere marcată a tensiunii arteriale fără dovezi de afectare a organelor țintă, cum ar fi edem pulmonar, ischemie cardiacă, deficite neurologice sau insuficiență renală acută.

Au fost propuse limite specifice, cum ar fi tensiunea arterială sistolică mai mare de 180 mmHg sau tensiunea arterială diastolică mai mare de 110 mmHg, dar acestea sunt numere derivate în mod arbitrar care nu au fost asociate cu morbiditatea sau mortalitatea pe termen scurt.

Având în vedere acest lucru, unii specialiști au propus rezervarea termenului de urgență hipertensivă pentru pacienții cu tensiune arterială crescută sever și factori de risc semnificativi pentru afectarea progresivă a organelor terminale, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă sau boala cronică de rinichi.

Cu toate acestea, urgențele hipertensive sunt asociate cu o incidență mai mare a evenimentelor cardiovasculare adverse pe termen lung și justifică o abordare nuanțată concentrată pe asigurarea unui control mai bun al tensiunii arteriale, reducerea catalizatorilor pentru creșteri marcate ale tensiunii arteriale și urmărirea fiabilă cu furnizorul de asistență medicală primară.

Tensiunea arterială extrem de ridicată (când tensiunea arterială sistolică este de 180 mm Hg sau peste, iar tensiunea arterială diastolică este de 120 mm Hg sau peste acest prag) poate să deterioreze vasele de sânge.

Asta înseamnă că din cauza presiunii mari a sângelui care circulă prin artere, vasele de sânge devin inflamate și din ele sângele se poate scurge (poate avea loc disecția vaselor de sânge importante). Drept rezultat, inima nu mai poate să pompeze sângele în mod eficient.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cauze criză hipertensivă

Cauzele unei crize hipertensive (unui puseu de tensiune) sunt numeroase:

pacientul a uitat să își ia medicamentele prescrise pentru controlul tensiunii arteriale
accidentul vascular cerebral (AVC)
infarctul miocardic
insuficiența cardiacă
insuficiența renală
ruptura arterei principale din corpul pacientului (aorta)
interacțiunea dintre medicamentele pe care le ia pacientul
convulsiile din timpul sarcinii (eclapsia).

Simptome criză hipertensivă sau puseu de tensiune

Un puseu de tensiune (adică valorile mari ale tensiunii arteriale) poate sau nu să fie însoțit de unul sau de mai multe simptome: durere severă de cap, respirația scurtată și îngreunată, sângerări nazale (epistaxis), anxietate severă.

Consecințele tensiunii arteriale necontrolate

O criză hipertensivă apare atunci când presiunea sângelui crește rapid și sever, având valori de 180/120 mm Hg sau peste acest prag.

Consecințele tensiunii arteriale care nu este ținută sub control în acest caz pot fi grave:

accidentul vascular cerebral
pierderea conștientei
pierderi de memorie
infarct miocardic
ochii și rinichii sunt grav afectați
pierderea funcției renale
disecția aortică
angina instabilă (durerea în piept este instabilă), numită și preinfarct
edem pulmonar (când în plămâni se acumulează lichid)
eclampsie

Tipuri de criză hipertensivă

În terminologia medicală, simptomele clinice asociate cu valorile de peste 180 / 120 mm Hg sunt numite urgențe hipertensive, criză hipertensivă sau puseu de tensiune.

Potrivit altor definiții, pacienții cu tensiunea arterială sistolică mai mare de 220 mm Hg sau cu o tensiune arterială diastolică mai mare de 120 mm Hg sunt considerați că au o "criză hipertensivă".

Oamenii de știință spun că abordarea terapeutică este diferită în aceste situații, așa că trebuie să înțelegem clar diferențele, chiar dacă vorbim, la modul general, despre o criză hipertensivă. Astfel, criza hipertensivă a fost împărțită de medici în două mari categorii:
- urgențe hipertensive fără risc vital (este vorba de hipertensiunea severă, care nu a fost controlată așa cum trebuie);
- urgențe hipertensive cu risc vital.

Această clasificare s-a făcut după literatura medicală anglo-saxonă, unde există "hypertensive urgency" și " hypertensive emergency".

Urgențe hipertensive fără risc vital

Urgențele hipertensive fără risc vital au loc când tensiunea arterială crește mult (valorile măsurate sunt de peste 180/110 mm Hg), dar nu există deteriorare la vreun organ din corp. Tensiunea arterială poate fi redusă, în siguranță, în interval de câteva ore, cu ajutorul medicației.

Urgențe hipertensive cu risc vital

Urgențele hipertensive cu risc vital înseamnă că tensiunea arterială este atât de mare, încât este posibil să fie afectate organele. Tensiunea arterială trebuie redusă imediat, pentru a se preveni deteriorarea iminentă a organelor. Acest lucru se face în spital.

Afectările organelor asociate cu urgențele hipertensive cu risc vital pot fi:

stări de confuzie (este afectat statusul mintal)
hemoragii în creier (AVC)
insuficiență cardiacă
durere în piept (angină instabilă)
acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar)
atac de cord
anevrism (disecția de aorta)
eclampsia care are loc în sarcină.

Diferențe dintre criza hipertensivă fără risc vital și criza hipertensivă cu risc vital

În cazul crizei hipertensive fără risc vital, tensiunea arterială a pacientului este extrem de mare, însă medicul nu suspectează că aceasta ar putea afecta grav organele.

În cazul crizei hipertensive cu risc vital, tensiunea arterială este extrem de mare și a cauzat daune la nivelul organelor. Acest tip de criză hipertensivă poate fi asociată cu multe complicații care pun viața pacientului în pericol.

De ce e important să se facă diferența dintre risc vital sau fără risc vital

În cazul urgenței hipertensive cu risc vital:

tensiunea arterială trebuie scăzută imediat
pacientul va avea nevoie de antihipertensive administrate intravenos
pacientul va trebui să fie monitorizat atent, la unitatea de terapie intesivă.

Dacă vorbim despre urgențe hipertensive fără risc vital:

tensiunea arterială trebuie să fie scăzută în decursul unei perioade de 24-48 de ore
de obicei, este tratată cu antihipertensive administrate oral
poate fi gestionată pe secție.

Tratament puseu de tensiune

Tratamentul urgenței hipertensive este de a asigura un control mai bun al tensiunii arteriale pe termen lung. Ce scade tensiunea imediat? Din păcate, nu există niciun medicament care să facă asta.

Persoana care se confruntă cu o creștere severă a valorilor tensiunii arteriale trebuie să ceară îngrijiri medicale imediate.

Tratamentul pentru criza hipertensivă poate include spitalizare, pentru că pacientul să fie tratat cu medicamente antihipertensive orale sau administrate intravenos.

Creșterea severă a tensiunii arteriale la femeile însărcinate trebuie gestionată imediat pentru a preveni afectarea organelor terminale. La pacienții care prezintă crize hipertensive, s-a observat că medicamentele antihipertensive sunt eficiente în reducerea acută a tensiunii arteriale.

Cum previi criza hipertensivă sau puseul de tensiune

Cel mai important lucru pe care îl poate face o persoană cu hipertensiune arterială pentru a preveni criza hipertensivă este să-și ia medicamentele pentru tensiunea arterială exact așa cum i-a fost prescris medicul curant.

Specialiștii atrag atenția că persoanele care deseori nu își iau medicamentele pentru tensiune arterială au mai multe riscuri să fie spitalizate pentru probleme cardiace.

Iată câteva modificări ale stilului de viață pe care le poți face pentru a preveni un puseu de tensiune!

Adoptă o alimentație sănătoasă

Consumă fructe, legume din belșug, dar și fibre și evită grăsimile și sarea. Scăderea aportului de sare poate reduce direct tensiunea arterială.

Redu consumul de alcool

Limitarea consumului de alcool la nivelurile recomandate va ajuta la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății generale.

Orientările dietetice 2020-2025 pentru americani recomandă ca adulții să evite sau să limiteze consumul de alcool. Conform ghidurilor, bărbații nu ar trebui să consume mai mult de două băuturi pe zi, în timp ce femeile nu ar trebui să consume mai mult de o băutură pe zi.

Menține-te activ din punct de vedere fizic

Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea sănătății inimii și a sistemului circulator. De asemenea, te poate ajuta să pierzi în greutate, ceea ce poate ajuta și la scăderea tensiunii arteriale ridicate.
CDC recomandă efectuarea a 150 de minute de activitate aerobă moderată sau 75 de minute de activitate aerobă viguroasă, în fiecare săptămână. Cu toate acestea, aceste cifre pot varia de la o persoană la alta.

Renunță la fumat

Tutunul crește tensiunea arterială a unei persoane și crește riscul de a avea probleme cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral.

Dormi suficient

Un somn bun este important pentru sănătatea generală, dar este deosebit de important pentru inimă și sistemul circulator. Acest lucru se datorează faptului că tensiunea arterială scade în timpul somnului.

Adulții ar trebui să aibă cel puțin șapte ore de somn în fiecare noapte. Următorii factori te pot ajuta să-ți îmbunătățești igiena somnului:

Practică exerciții fizice în timpul zilei
Trezește-te și mergi la culcare aceeași oră în fiecare zi
Urmează o rutină consecventă de somn
Asigură-te că mediul în care dormi este răcoros, întunecat, confortabil și fără zgomot și alte distrageri

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Facts About Hypertension
https://www.cdc.gov/bloodpressure/facts.htm
American Heart Association (AHA) - Know Your Risk Factors for High Blood Pressure
https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/why-high-blood-pressure-is-a-silent-killer/know-your-risk-factors-for-high-blood-pressure
American Heart Association - Hypertensive Crisis: When You Should Call 911 for High Blood Pressure

https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings/hypertensive-crisis-when-you-should-call-911-for-high-blood-pressure
National Library of Medicine - Hypertensive Urgency
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513351/
Centers for Disease Control and Prevention - Physical Activity for a Healthy Weight
https://www.cdc.gov/healthyweight/physical_activity/index.html