Relatii sexuale neprotejate si hepatita C
Relatii sexuale neprotejate si hepatita C
Relatii sexuale neprotejate si hepatita C
Infecția cu virusul hepatitei C este una dintre cele mai periculoase, deoarece virusul intră în organism, se fixează în ficat, se multiplică și începe să-i perturbe buna funcționare. Ce legătură este între hepatita C și contactul sexual?
Hepatita C este o problemă majoră de sănătate publică care afectează 185 de milioane de oameni din întreaga lume. Majoritatea pacienților, până la 85%, care fac hepatita C acută progresează spre infecție cronică. Efectele infecției cronice includ ciroza, hipertensiunea portală, decompensarea hepatică cu encefalopatie și carcinomul hepatocelular. Din fericire, peisajul bolii a evoluat substanțial de la introducerea în tratament a antiviralelor cu acțiune directă.
Cum se transmite hepatita C?
Hepatita de tip C este o boală care în multe cazuri nu dă semne, însă pe termen lung, la 15-20 de ani de la infectare, poate duce la ciroză și cancer hepatic. Virusul se transmite mai ales prin sângele unei persoane infectate (transfuzii, proceduri medicale cu instrumente nesterilizate, tatuaje, body piercinguri), însă pe lista situațiilor prin care microorganismul ajunge în corp se numără și contactul sexual neprotejat.
Hepatita C se transmite și prin contact sexual
Riscul de transmitere prin fluide la nivelul muscoselor este mai redus decât în cazul sângelui și al produselor din sânge. Însă acesta rămâne, iar sfatul medicilor pentru cuplurile în care unul dintre parteneri este infectat este folosirea prezervativului. De asemenea, riscul de transmitere este mai mare în cazul raporturilor sexuale fără prezervativ în timpul menstruației. Importantă este și evitarea utilizării în comun a aparatelor de ras și a periuței de dinți.
Riscul de infectare, mai mare la persoanele care au HIV
Riscul de contractare a infecției este mai mare dacă există și infecția cu HIV la persoana care intră în contact cu sângele contaminat cu virusul hepatitei C. La ora actuală, terapiile moderne au schimbat tabloul hepatitei C, care se poate vindeca în proporție de peste 90 la sută.
Ce crește riscul de infectare cu hepatita C prin contact sexual?
Institutul Canadian de Sănătate Publică a estimat riscul de infectare, pe o perioadă de 20 de ani, a unei persoane care întreține relații sexuale cu un partener purtător de virus C hepatic, la numai 2,5%. Oricât de mic ar fi însă procentajul, nu este de neglijat.
În ceea ce privește persoanele cu risc crescut precum bărbații homosexuali, lucrătoarele sexuale și persoanele cu multipli parteneri sexuali, infectarea cu virusul hepatic C prin contact sexual este mai comună.
Riscul de infectare prin contact sexual cu virusul hepatic C crește în următoarele situații:
- Femeia se află în perioada menstruației
- Există răni la nivelul aparatului genital la unul sau la ambii parteneri
- Există negi genitali la unul sau ambii parteneri
- Există răni care sângerează pe corpul unuia dintre parteneri
- Sexul anal crește riscul de infectare cu virusul hepatic C întrucât peretele rectal este alcătuit din țesuturi mai sensibile, care se pot rupe cu ușurință în timpul contactului sexual.
Cum reduci riscul de infectare cu virusul hepatic C prin contact sexual?
Pentru a reduce riscul de infectare cu acest virus prin contact sexual, este bine să te protejezi, mai ales dacă ai mai mulți parteneri. Prezervativul este cea mai sigură metodă de protecție împotriva hepatitei de tip C, precum și împotriva altor boli cu transmitere sexuală.
De asemenea, poți evita contactul sexual dacă partenerul diagnosticat cu hepatită de tip C are răni pe corp, cu care vei intra în contact în timpul raporturilor sexuale. Practicarea monogamiei reduce considerabil riscul de infectare cu virusul hepatic C.
Ce opțiuni de tratament există pentru hepatita C?
Tratamentul pentru hepatita C poate eradica definitiv infecția, astfel încât virusul să nu mai fie detectabil în sânge sau ficat, cu o scădere a titrurilor de anticorpi și patologia hepatică îmbunătățită.
Interferonul cu ribavirina au scăzut în popularitate
Înainte de dezvoltarea antiviralelor cu acțiune directă orale, pilonul terapiei erau interferonul pegilat injectabil și ribavirina. Însă, pe lângă faptul că avea o rată de vindecare de numai 40% până la 60%, această formă de tratament a dus la numeroase efecte adverse, inclusiv boli asemănătoare gripei, efecte hematologice precum neutropenia, trombocitopenia și anemie severă și efecte neurocognitive.
Antiviralele cu acțiune directă, mai eficiente și mai sigure
Odată cu apariția antiviralelor cu acțiune directă, s-au observat progrese foarte mari, inclusiv scurtarea duratei tratamentului de la 48 de săptămâni la 12 săptămâni, reducerea efectelor adverse, creșterea ratelor de vindecare la 90%, chiar 97% și eliminarea nevoii de agenți injectabili.
În prezent, clasele de antivirale cu acțiune directă includ inhibitori de protează de a doua generație care inhibă proteazele NS3/4, inhibitorii NS5A, care interferează cu proteina structurală NS5A, un element crucial în formarea complexului de replicare și inhibitorul polimerazei NS5B, care inhibă enzima responsabilă de transcripția unui intermediar cu catenă negativă pentru viitorul descendent viral. Aceste trei clase sunt utilizate în combinații diferite pentru a compune un regim de tratament eficace împotriva diferitelor genotipuri de hepatită C.
Tratamentul durează între 3 și 6 luni
Regimurile standard de tratament durează de la 12 la 24 de săptămâni, cu sau fără ribavirină, în funcție de genotip, experiență de tratament și prezența sau absența cirozei. Cu antiviralele cu acțiune directă actuale, infecția cu genotipul 3, care este cea mai puțin sensibilă, este asociată cu progresia rapidă accelerată a fibrozei și o incidență mai mare a carcinomului hepatocelular.
Genotipul 1 are patru tratamente diferite aprobate, două dintre acestea necesitând doar o singură pastilă pe zi, de exemplu, combinația de sofosbuvir și ledipasvir într-o singură pastilă și combinația de grazoprevir și elbasvir ca o singură pastilă.
Multe medicamente noi se află în cercetări avansate
Există mult mai multe medicamente aflate în prezent în studii clinice de fază III și IV care par să aibă un potențial pan-genotipic, deci care să fie util pentru orice genotip, astfel încât să elimine necesitatea verificării genotipului hepatitei C înainte de inițierea tratamentului.
În concluzie, cu tratamentele actuale, pacienții cu hepatita C au șanse mari de vindecare. Ca prognoză, aproximativ 20% dintre cei infectați dezvoltă ciroză în două decenii, iar 1-5% vor dezvolta cancer la ficat în decurs de trei decenii. Progresia bolii este mai frecventă la alcoolici, la pacienții cu ciroză și la cei cu o infecție concomitentă cu virusul hepatic B.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bilbiografie:
NCBI - Hepatitis C
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430897/
NIH - Sexually transmitted hepatitis C virus infections: current trends, and recent advances in understanding the spread in men who have sex with men
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6715947/
Studiul „Sexually transmitted hepatitis C virus infections: current trends, and recent advances in understanding the spread in men who have sex with men”, apărut în J Int AIDS Soc. 2019 Aug; 22(Suppl Suppl 6): e25348, doi: 10.1002/jia2.25348, autori: Bernadien M. Nijmeijer et al.
Te-ar mai putea interesa și...
