Problemele digestive la pacientii cu hepatita C

Ficatul, organul afectat în mod special de hepatita C, este o parte activă și indispensabilă a sistemului digestiv. Acesta acționează ca un filtru, eliminând toxinele din organism. Atunci când funcțiile lui sunt îngreunate de infecția cu virusul hepatitic C, care distruge treptat celulele hepatice, tot sistemul digestiv poate suferi.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Simptomele hepatitei C

Simptomele hepatitei C pot fi foarte debilitante, durând de la 1 la 3 luni. Printre acestea se numără: 

  • oboseală
  • febră
  • pierderea poftei de mâncare
  • pierdere în greutate
  • urină de culoare galben închis
  • aspect gălbui al ochilor și al pielii (icter)
  • diaree
  • scaune care sunt ușor colorate
  • dureri de stomac

Ce probleme digestive au pacienții cu hepatita C

Dureri de stomac

Durerea pe care o experimentează pacienții cu hepatită este, de obicei, la nivelul tractului gastrointestinal, în special stomacul. Disconfortul poate fi foarte sever și poate fi însoțit de greață și vărsături.

Pe lângă aceste probleme, hepatita C poate provoca varice sau vase de sânge umflate în esofag și stomac. Tensiunea arterială crescută în venele porte care conectează stomacul, esofagul și alte părți ale tractului digestiv (de obicei afectate de ciroză) cauzează aceste varice esofagiene. Când nu sunt descoperite și netratate, varicele se pot rupe brusc, provocând sângerări grave și chiar deces. 

Simptomele varicelor esofagiene sunt:

  • şoc
  • tensiune arterială scăzută
  • scaune foarte închise la culoare
  • vărsături cu sânge
  • bătăi rapide ale inimii 
  • amețeli

Aceste simptome sunt considerate o urgență medicală și necesită asistență imediată din partea unui medic.

Scade producția de bilă

Producția de bilă, unul dintre rolurile principale ale ficatului, poate fi îngreunată. Bila este esențială pentru procesarea grăsimilor în organism, reglează aciditatea de la nivelul intestinului și favorizează digestia. De asemenea, când ficatul suferă, detoxifierea organismului nu se realizează complet și eficient.

Pe măsură ce alimentele, lichidele și substanțele pe care le ingerăm traversează sistemul digestiv, ficatul selectează și elimină toate toxinele, substanțele nocive și substanțele chimice din medicamente. Nu în ultimul rând, și metabolizarea glucozei, după ce carbohidrații au fost procesați, este un alt rol al ficatului. Acest organ decide în ce măsură să folosească glucoza pentru aportul de energie. Apar balonarea, arsurile în capul pieptului, durerile abdominale 

Din cauza acestor modificări funcționale, mulți pacienți cu hepatita C acuză uneori simptome asociate indigestiei, de gravitate mică sau moderată. Printre simptomele resimțite se numără: balonarea, arsurile în capul pieptului, durerile abdominale, greața.

Dacă simptomele se agravează, nu cedează pe perioade mari de timp sau sunt asociate și cu simptome mai grave, cum ar fi scăderea în greutate, schimbarea culorii scaunului sau vărsăturile cu sânge, cu siguranță trebuie să mergi de urgență la un medic, fiindcă indigestia nu poate fi pusă pe seama hepatitei C.

Apare disbioza intestinală 

Microbiota intestinală este considerată „un organ ascuns” care poartă 100 de trilioane de celule bacteriene cuprinzând câteva sute de specii, care codifică în totalitate de 100 de ori mai multe gene decât genomul uman. Microbiota intestinală influențează susceptibilitatea unei gazde la diferite boli, inclusiv bolile cronice ale ficatului. Din cauza locației sale anatomice, ficatul este expus componentelor bacteriene derivate din intestin, iar comunitatea microbiană intestinală este strâns asociată cu progresia bolilor hepatice din cauza circulației intestin-ficat prin axa intestin-microbiotă-ficat. 

Potrivit unui studiu recent, infecția cu virusul hepatiei C este asociată cu disbioza intestinală, chiar și la pacienții cu boală hepatică ușoară 1. Studii suplimentare ar ajuta la propunerea unei noi strategii de tratament, deoarece microbiomul intestinal poate fi modificat terapeutic, reducând posibil complicațiile bolii hepatice cronice.

Constipația 

În mod normal, scaunul este propulsat prin intestine prin peristaltism - contracții musculare sub formă de undă care deplasează scaunul către destinația sa finală. De asemenea, este necesară o anumită cantitate de lichid pentru a menține scaunul în mișcare. O parte din acest lichid este reabsorbit în colon, dar ar trebui să existe totuși o cantitate suficientă pentru a lubrifia trecerea scaunului. Pe lângă activitatea peristaltică lentă, problemele de reabsorbție în colon pot provoca un dezechilibru de lichide - cauza principală a constipației. Scaunele se vor usca și se vor întări dacă colonul absoarbe prea multă apă sau dacă persoana în cauză este deshidratată.

Pacienții cu boală hepatică avansată sunt mai susceptibili să se confrunte cu complicații digestive, cum ar fi secreția insuficientă de bilă, ceea ce reduce lubrifierea în intestine. Astfel, apare constipația.
Hepatita C provoacă inflamarea ficatului, ceea ce îi poate împiedica capacitatea de a sintetiza proteinele și vitaminele necesare pentru o motilitate intestinală sănătoasă.

În plus, pacienții care urmează un tratament antiviral pentru hepatita C au și ei un risc mare de a se confrunta cu constipația. Acest lucru poate avea loc pentru că:

  • Tratamentul poate reduce pofta de mâncare, ceea ce poate duce la o alimentație deficitară – un predecesor frecvent al slăbiciunii și constipației.
  • Mai mult, acesta poate duce la apariția anemiei, o afecțiune care duce adesea la deshidratare.
  • Greața și vărsăturile sunt un efect secundar frecvent al terapiei antivirale pentru hepatita C. Vărsăturile repetate pot duce cu ușurință la deshidratare.
  • Diareea este un alt efect secundar comun al terapiei antivirale. Deși pare opusul constipației, diareea poate duce la deshidratare.  

Constipația este mai ușor de corectat la unii oameni mai mult decât la alții. Pentru asta:

  • Consumă cât mai multe fibre – O dietă bogată în fibre (cel puțin 20 până la 35 de grame de fibre pe zi) ajută corpul să formeze scaun moale și voluminos. Alimentele bogate în fibre includ fasolea, cerealele integrale, fructele și legumele proaspete.
  • Hidratează-te suficient– poți să previi efectele deshidratării asupra colonului, asigurându-te că bei multe lichide. De altfel, limitează consumul de cofeină, care poate agrava constipația provocând deshidratare.
  • Rămâi activ – Activitatea fizică regulată ajută la stimularea peristaltismului în intestine.

Dureri în partea superioară a abdomenului

Ocazional, durerile din partea superioară a abdomenului se răspândesc în restul abdomenului. Acest lucru poate provoca dureri abdominale generalizate care pot duce la un disconfort destul de sever. Mulți oameni cu hepatită cronică suferă de dureri la nivelul articulațiilor. Pot fi implicate o varietate de articulații diferite, dar cele mai frecvente sunt în mâini și încheieturi. Aceste dureri sunt adesea minore, dar ocazional durerea poate fi destul de severă. În astfel de cazuri, analgezicele pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor.

Risc crescut de sindrom de colon iritabil

Potrivit unui studiu mai vechi, care a inclus 258 de pacienți cu hepatită cronică C, 36 de pacienți cu hepatită cronică B și 160 de voluntari sănătoși, procentul de pacienți cu sindromul de colon iritabil a fost semnificativ mai mare la pacienții cu hepatită cronică. În concluzie, sindromul de colon iritabil este mai răspândit la pacienții cu hepatită cronică C.  

Ce soluții există pentru problemele digestive apărute pe fondul hepatitei C 

În majoritatea acestor cazuri, nu este necesară prezentarea la medic. Fiindcă multe dintre aceste simptome pot fi puse și pe seama altor afecțiuni, cel mai sigur este să discuți cu un specialist prima dată când te confrunți cu astfel de modificări. 

După confirmarea specialistului că nu există alte semne de îngrijorare, te poți ocupa la domiciliu de tratarea simptomelor.

Există posibilitatea ca medicul să prescrie medicamente care să reducă aciditatea și balonarea. Însă foarte multe schimbări în bine pot proveni în urma ajustării alimentației și a stilul de viață, iar în acest mod poți și preveni simptomele neplăcute. Iată câteva sfaturi:

• Mănâncă mai des și mai puțin, pentru a evita senzația de plin, balonarea și digestia greoaie.
• Evită orice alimente sau medicamente care ar putea crește aciditatea și dezechilibrul digestiv: grăsimi, sucuri carbogazoase, cafea în exces, tratamentele cu acid acetilsalicilic sau medicamente antiinflamatoare. Consumă, mai degrabă, multe legume, fructe, cereale integrale, pește și carne slabă, care să ofere organismului nutrienții de care are nevoie.
• După fiecare masă, ridică-te și plimbă-te câteva minute prin casa. Nu te întinde pentru cel puțin 30 de minute după masă, pentru a permite gravitației să ajute natural procesul de digestie.
• Consumă iaurturi sau ia suplimente alimentare cu probiotice, de câteva ori pe săptămână.
• Tratează greața și balonarea cu ceaiuri naturale, de ghimbir sau de mentă.
• Consumă apă din belșug, pentru că hidratarea este extrem de importantă atât pentru digestie, cât și pentru organism, în general. Apa poate fi suplimentată și cu alte lichide, precum ceaiurile ori supele.
• Evită consumul de alcool, pentru că suprasolicită ficatul, însă totodată are un impact major și asupra tratamentului administrat pentru hepatita C.

Adoptând un stil de viață sănătos, pacientul care suferă de hepatita C va reuși să reducă manifestările digestive, dar și să le prevină, pe termen lung. Controalele medicale regulate sunt extrem de importante și nu trebuie neglijate.

Dacă simptomele se agravează în timp, e necesar un consult de specialitate – medicul gastroenterolog este în măsură să decidă dacă problemele digestive sunt cauzate de infecția cu virusul C sau au, mai degrabă, o altă cauză. În funcție de constatările făcute de medic, acesta va face o serie de recomandări pe care pacientul trebuie să le respecte.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Gut Dysbiosis Associated With Hepatitis C Virus Infection”, Clinical Infectious Diseases, Volume 67, Issue 6, 15 September 2018, Takako Inoue, Jiro Nakayama, Kei Moriya, Hideto Kawaratani, Rie Momoda, Kiyoaki Ito, Etsuko Iio, Shunsuke Nojiri, Kei Fujiwara, Masashi Yoneda
https://academic.oup.com/cid/article/67/6/869/4989908
Colorado Center for Digestive Disorders - Common Stomach Problems From Hepatitis C
https://www.gastromd.com/blog/866798-common-stomach-problems-from-hepatitis-c 
American College of Gastroenterology - Hepatitis C
https://gi.org/topics/hepatitis-c/
Centers for Disease Control and Prevention - Hepatitis C
https://www.cdc.gov/hepatitis/hcv/index.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0