Dieta, rol important în dezvoltarea afecțiunilor hepatice la consumatorii de alcool

Consumul de alcool are un impact major asupra ficatului, majoritatea persoanelor care consumă alcool în cantități mari în mod frecvent dezvoltând afecțiuni hepatice severe.

Afecțiunile hepatice cauzate de alcool sunt declanșate de procesul de metabolizare a alcoolului.

Leziunile la nivelul ficatului sunt cauzate de toxicitatea alcoolului, care atacă celulele hepatice. Netratată corespunzător, o afecțiune hepatică cauzată de alcool poate evolua în fibroză hepatică (n.r. acumularea excesivă de țesut cicatricial), care conduce către ciroză, afecțiune incurabilă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Disfuncția hepatică indusă de alcool este o problemă de sănătate semnificativă la nivel mondial, pentru care nu există în prezent niciun tratament aprobat de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). Boala hepatică alcoolică se referă la un spectru histologic larg de patologii hepatice, inclusiv steatoză (ficat gras), steatohepatită (caracterizată printr-o combinație de acumulare de grăsime hepatică și inflamație), fibroză hepatică și ciroză. Până în prezent, abstinența de alcool este cea mai eficientă strategie de prevenire, și / sau de atenuare a bolii. Interconectarea între mai multe organe / țesuturi, de exemplu, axele intestin-ficat, intestin-ficat-creier și țesut adipos alb (WAT)-ficat, joacă un rol semnificativ în patogeneza bolii hepatice alcoolice. În general, stresul oxidativ și inflamația sunt mediatori cheie în dezvoltarea bolii hepatice alcoolice.

Ficatul este un organ cu o capacitate uimitoare de regenerare, ceea ce înseamnă că simptomele bolii hepatice alcoolice vor apărea abia după ce afecțiunea este într-un stadiu avansat. Potrivit studiilor realizate, în cazul unui bărbat este nevoie de peste 600 de litri de alcool consumat de-a lungul anilor pentru ca ficatul să se îmbolnăvească din această cauză. Asta ar însemna că, preț de 20 de ani, să se consume, spre exemplu, 1 litru de vin pe zi. În cazul femeilor, e nevoie de un sfert din această cantitate pentru instalarea cirozei.

Rolul dieteii în dezvoltarea afecțiunilor hepatice

Totuși, doar jumătate din consumatorii cronici de alcool dezvoltă hepatită alcoolică sau ciroză, ceea ce înseamnă că și alți factori contribuie la instalarea afecțiunilor hepatice în cazul de consum de alcool. Bagajul genetic, mediul, stilul de viață și alimentația au, de asemenea, un cuvânt de spus. Se pare că dieta joacă un rol mai important decât am fi crezut, potrivit noilor descoperiri făcute de către specialiști.

Un nou studiu realizat de către cercetătorii de la Universitatea Oxford a scos la iveală faptul că șoarecii care consumă cantități mari de alcool, dar au o dietă strictă, nu au dezvoltat cele mai severe leziuni hepatice. Această nouă descoperire sugerează că dieta ar putea juca un rol important în dezvoltarea leziunilor hepatice, poate chiar mai important decât consumul de alcool.

 

 

Boala hepatică alcoolică denumește o serie de afecțiuni ale ficatului cauzate de consumul de alcool, începând de la steatoza hepatică (ficatul gras) și pănă la afecțiuni mai severe precum ciroza hepatică.

Studiul în cauză a comparat sănătatea ficatului șoarecilor care au tot primit cantități mari de alcool, cu a celor care au consumat ocazional și cantități reduse de alcool. Șoarecilor li s-a oferit, timp de 4 săptămâni, o dietă diferită. Oamenii de știință au descoperit astfel că șoarecii care au avut o dietă bazată pe îndulcitori artificiali și alcool au dezvoltat leziuni mai grave la nivelul ficatului, comparativ cu cei care au consumat alcool, însă și multă apă iar îndulcitori artificiali deloc. Aceste rezultate indică faptul că și dieta poate fi un factor care influențează modul în care este afectat ficatul, pe lângă consumul de alcool.

Pe de altă parte însă, autorii studiului bănuiesc că, anume grăsimile saturate din dietă pot proteja ficatul de leziuni. Și alte studii au dovedit faptul că grăsimile saturate reduc inflamația și inhibă dezvoltarea unei boli hepatice cauzate de alcool.

Descoperirile sugerează, totodată, că în cazul șoarecilor care consumă cantități mari de etanol, contează și alți factori în afară de dieta urmată, precum momentul în care se consumă alcool în raport cu momentul mesei.

Monitorizarea aportului alimentar

Observațiile generale sugerează că mulți alcoolici nu consumă o dietă echilibrată. În plus, consumul excesiv de alcool poate interfera cu capacitatea acestor pacienți de a absorbi și de a utiliza nutrienții pe care îi consumă. În consecință, mulți alcoolici suferă de diferite grade de malnutriție primară și secundară. Malnutriția primară apare atunci când alcoolul înlocuiește alte substanțe nutritive din alimentație, ceea ce duce la un aport nutritiv redus. Malnutriția secundară apare atunci când băutorul consumă nutrienți adecvați, dar alcoolul interferează cu absorbția acestor nutrienți din intestin, astfel încât aceștia nu sunt disponibili pentru organism. Cea mai severă malnutriție, care este însoțită de o reducere semnificativă a masei musculare, se întâlnește în general la alcoolicii care sunt spitalizați pentru complicații medicale ale alcoolismului.

Băutorii cronici prezintă adesea semne de malnutriție

Băutorii cronici, în special cei care consumă o parte substanțială a caloriilor zilnice sub formă de alcool, prezintă adesea semne de malnutriție, cum ar fi deficitul de aminoacizi, proteine și anumite vitamine. Aceste deficite pot proveni dintr-o dietă inadecvată, precum și din efectele alcoolului asupra acestor nutrienți și a metabolismului lor. Deosebit de frecvent este deficitul de vitamina A, care este necesară pentru buna funcționare a ochilor și pentru creșterea oaselor. În plus, atât deficitele de vitamina A, cât și nivelurile excesive de vitamina A pot duce la afectarea ficatului, inclusiv fibroză. Prin urmare, administrarea de vitamina A pentru a corecta un deficit este dificilă și trebuie controlată cu atenție, în special în prezența abuzului de alcool, care exacerbează toxicitatea vitaminei A.

Mai multe studii privind pacienții cu boală hepatică alcoolică spitalizați sugerează că suportul nutrițional enteral îmbunătățește starea nutrițională și poate îmbunătăți rezultatele. De obicei, se recomandă un aport proteic relativ ridicat (1,2-1,5 g/kg de greutate corporală (BW)/zi). Este important să se monitorizeze aportul alimentar din cauza riscului ridicat de malnutriție și a frecvenței cu care alimentația este întreruptă în spital. La subiecții cu aport oral inadecvat, se sugerează o nutriție enterală precoce. În mod similar, ar trebui utilizat un produs cu conținut scăzut de sodiu care este dens din punct de vedere caloric. La externare, pacienții trebuie să continue să primească consiliere dietetică, evaluare și sprijin nutrițional. Pacienții cu boală hepatică alcoolică și ciroză ar trebui să primească o gustare nocturnă (ora 21.00) pentru a diminua starea de înfometare, care contribuie la degradarea musculară.

Pe scurt, pacienții cu boală hepatică alcoolică, în special cei cu ciroză avansată / hepatită alcoolică, prezintă frecvent malnutriție care poate avea impact asupra rezultatelor. Evaluarea nutrițională și terapia nutrițională adecvată pot avea un impact pozitiv asupra stării de nutriție și a calității vieții și pot îmbunătăți supraviețuirea.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
  
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Role of Nutrition in Alcoholic Liver Disease: Summary of the Symposium at the ESBRA 2017 Congress” - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6022870/ 
“Relationships Between Nutrition, Alcohol Use, and Liver Disease” - https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/arh27-3/220-231.htm 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0