Ceata mintala specifica hepatitei C - cum o combati

Ceața mintală este un cumul de simptome precum tulburările de memorie, problemele de concentrare și confuzia. Statistic vorbind, aproximativ jumătate dintre oamenii care suferă de hepatită C au de-a face cu această neplăcere.

Hepatita C afectează modul în care funcționează ficatul. La rândul său, ficatul, care nu își îndeplinește funcțiile așa cum trebuie și nu elimină toxinele din sânge, afectează și alte zone din organism, iar printre acestea se numără și creierul. Pe termen lung, ceața mintală poate fi un simptom extrem de neplăcut, care afectează calitatea vieții pacientului cu hepatita C. Vestea bună este că, după eliminarea virusului hepatitic C prin tratament, ceața mintală dispare treptat.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cum se transmite hepatita C?

Virusul hepatitei C (HCV) se transmite prin contactul cu sângele unei persoane infectate. Principalele căi de transmitere a hepatitei C includ:

  • Partajarea acelor de injecție: Un mod comun de transmitere a hepatitei C este prin partajarea acelor de injecție, seringilor sau altor obiecte ascuțite care au fost în contact cu sângele unei persoane infectate.
  • Transfuzii de sânge nesigure: În trecut, transmiterea hepatitei C prin transfuziile de sânge a fost o problemă semnificativă. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor, astăzi, donatorii de sânge și produsele de sânge sunt supuse unor teste riguroase pentru a preveni transmiterea HCV prin transfuzii.
  • Contact sexual: Chiar dacă riscul este relativ scăzut, hepatita C poate fi transmisă prin contact sexual, mai ales în cazul partenerilor sexuali cu multiple contacte sau în cazul unor practici sexuale cu risc crescut, precum sexul anal.
  • De la mamă la copil: Riscul de transmitere de la mamă la copil în timpul nașterii este relativ scăzut, dar există unele cazuri de transmitere verticală a hepatitei C de la mamă la copil.
  • Contact direct cu sângele infectat: Hepatita C poate fi transmisă prin contactul cu sângele unei persoane infectate, chiar și prin tăieturi sau răni minore, precum cele cauzate de instrumentele de manichiură sau tatuaje.
  • Transplant de organe sau transplant de măduvă osoasă: Riscul de transmitere a hepatitei C prin transplant de organe sau măduvă osoasă există în cazul donatorilor infectați.

Cum știi că ai hepatita C?

Mulți oameni nu prezintă simptome evidente decât abia când boala a evoluat în stadii avansate. În plus, simptomele hepatitei C pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni hepatice, ceea ce face dificilă diagnosticarea pe baza simptomelor. Când apar, simptomele hepatitei C pot include:

  • Oboseală persistentă sau extremă
  • Slăbiciune generală
  • Durere abdominală în partea superioară dreaptă, care poate fi asociată cu ficatul
  • Pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate
  • Icter (colorarea pielii și a ochilor în galben)
  • Urină închisă la culoare și scaun deschis la culoare
  • Mâncărime intensă a pielii

Este important de menționat că simptomele hepatitei C pot varia de la o persoană la alta, și nu toți cei infectați cu virusul hepatitei C vor prezenta aceleași simptome sau vor experimenta simptome în aceeași măsură. Mulți oameni află că au hepatita C în urma unui test de sânge efectuat în cadrul unui control medical de rutină, în timpul donării de sânge sau din alte motive medicale. Dacă ai motive să crezi că ai putea fi expus hepatitei C sau ai simptome care ar putea fi asociate cu această infecție, este important să mergi la medic.

Un simplu test de sânge poate determina dacă ești infectat cu virusul hepatitei C, iar un diagnostic precoce și tratamentul adecvat contribuind la prevenirea complicațiilor ulterioare ale bolii hepatice.

Simptome ceață mintală în hepatita C

Pacienții cu hepatita C se pot confrunta cu ceața mintală, care nu le pune viața în pericol, dar le scade calitatea vieții. Ceața mintală afectează memoria, capacitatea de concentrare și gândirea. Pe lângă aceste simptome, pot apărea și altele precum anxietatea, oboseala, irascibilitatea, furia, tristețea, gândurile depresive și starea de neliniște.

Cum combați ceața mintală specifică hepatitei C?

Această problemă poate fi combătută cu ajutorul câtorva strategii eficiente:

Odihnește-te suficient

Somnul insuficient, insomniile ori programul de somn haotic afectează modul în care funcționează creierul. Totodată, oboseala este unul dintre cele mai frecvente simptome ale hepatitei C, mai ales la pacienții care urmează tratament pe bază de interferon sau ribavirină. De aceea, este extrem de important ca pacientul cu această boală să doarmă 6‑8 ore pe noapte. Ideal ar fi să existe un program strict de somn, cu aceeași oră de culcare și de trezire, astfel încât organismul să își regleze ritmul.

Practică un sport

Exercițiile fizice de intensitate moderată sunt recomandate pacientului care suferă de hepatită C. Acestea nu numai că oferă o stare de bine și combat steatoza hepatică, însă totodată limpezesc și mintea. O jumătate de oră de sport pe zi îmbunătățește abilitățile cognitive ale pacientului.

Încearcă tehnici de relaxare

Meditația, exercițiile de respirație, yoga și tai-chi-ul sunt doar câteva exemple de tehnici de relaxare pe care le poți încerca pentru a combate lipsa de concentrare și confuzia.

Hidratează-te

Deshidratarea îți afectează capacitatea de gândire. Asigură-te că oferi organismului cantitatea de fluide necesară și creierul va funcționa mult mai bine.

Adoptă o dietă sănătoasă

Ficatul este cel responsabil cu procesarea grăsimilor nesănătoase și a zaharurilor, precum și cu eliminarea toxinelor din organism. Oferă-i o binemeritată pauză acestuia și adoptă o dietă sănătoasă, pe bază de fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, pește, nuci și semințe. Cu cât mănânci mai sănătos, cu atât te vei simți mai bine, iar mintea îți va fi mai limpede.

Cum faci diferența dintre ceața mintală și encefalopatia hepatică?

Encefalopatia hepatică este o complicație care apare la nivelul creierului atunci când ficatul nu reușește să elimine toxinele din sânge. Această complicație apare în cazuri de hepatită C avansată, în caz de ciroză ori de alte afecțiuni hepatice severe.

Encefalopatia hepatică se manifestă prin simptome precum:

  • Ceață mintală severă
  • Probleme de coordonare la nivelul mâinilor
  • Tremur al brațelor și mâinilor
  • Capacitate de vorbire afectată
  • Schimbări bruște de dispoziție

Pe de o parte, encefalopatia hepatică este o afecțiune gravă, care necesită îngrijire medicală de urgență. Pe de altă parte, ceata mintală nu pune în pericol viața pacientului, chiar dacă afectează calitatea vieții acestuia. Cu cât pacientul diagnosticat cu hepatita C adoptă un stil de viață mai sănătos, cu atât mai ușor îi va fi acestuia să țină sub control ceața mintală cu simptomele sale.

Hepatita C este o afecțiune vindecabilă, tratamentul viral de ultimă generație având o rată de succes de peste 95%. Așadar, dacă ești diagnosticat cu hepatita C, începe tratamentul recomandat de medic și ai șanse mari să elimini virusul hepatitic C. Netratată corespunzător, în timp, hepatita C poate evolua în fibroză hepatică, ciroză sau chiar cancer hepatic.

Cum îți poți păstra concentrarea și memoria pentru mai multă vreme?

  • Menținerea concentrării și a memoriei pe termen lung necesită o abordare holistică implicând atât obiceiuri de viață sănătoase, cât și tehnici specifice. 
  • Mănâncă mai multe legume, fructe, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Nutrienții esențiali, precum acizii grași Omega 3, antioxidanții și vitaminele B pot susține sănătatea creierului.
  • Asigură-te că bei suficientă apă. Deshidratarea poate afecta negativ capacitatea de concentrare și memoria.
  • Un somn de calitate este esențial pentru procesul de consolidare a memoriei. Încearcă să dormi între 7 și 9 ore pe noapte sau măcar nu mai puțin de 6. Dacă orice ai face nu reușești să dormi bine, cere sfatul medicului de familie.
  • Stresul cronic poate afecta negativ memoria și concentrarea. Folosește tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă sau yoga.
  • Activitatea fizică poate îmbunătăți fluxul de sânge către creier și sprijină sănătatea mintală. Exercițiile cardiovasculare (genuflexiunile, săriturile, răsucirile brațelor, rotirile de trunchi, săritul corzii etc.) și cele care presupun coordonare, cum ar fi dansul, pot fi deosebit de benefice. 
  • Evitarea supraîncărcării cognitive: Nu-ți suprasolicita creierul cu prea multe sarcini sau informații în același timp. Organizează-ți programul și acordă-ți pauze regulate pentru a-ți recăpăta energia.
  • Stimularea mintală: Păstrarea creierului activ prin citire, rezolvarea de puzzle-uri, învățarea de lucruri noi sau practicarea unor activități creative ajută la menținerea concentrării și a memoriei.
  • Planificare și organizare: Folosește liste de sarcini și calendare pentru a-ți organiza activitățile și pentru a-ți aminti de termenele limită.
  • Evitarea distragerilor: Reduce factorii de distragere atunci când lucrezi sau înveți.
  • Socializare: Interacțiunea socială și conversațiile stimulante pot contribui la menținerea sănătății creierului. E bine să te întâlnești cu oamenii dragi pentru a socializa, dar când acest lucru nu este posibil, apelurile video sau vorbitul la telefon sunt de asemenea utile.
  • Consistență: Menține un program regulat de somn, alimentație și exerciții. Consistența te ajută la consolidarea obiceiurilor sănătoase.
  • Reînnoirea interesului: Varietatea și noutatea pot stimula creierul. Schimbă-ți rutina periodic și explorează noi experiențe. Apucă-te de un hobby nou sau de unul mai vechi pe care l-ai abandonat, învață ceva util (un program de calculator, o limbă străină, gătit sau tâmplărie etc.) ori pur și simplu învață ceva pentru cultura ta generală, care să-ți folosească în conversații.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Hepatitis C, Acute 
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/hepatitis/hepatitis-c,-acute 
MDPI - Neuroimaging Findings in Chronic Hepatitis C Virus Infection: Correlation with Neurocognitive and Neuropsychiatric Manifestations
https://www.mdpi.com/1422-0067/21/7/2478 
Studiul „Neuroimaging Findings in Chronic Hepatitis C Virus Infection: Correlation with Neurocognitive and Neuropsychiatric Manifestations”, apărut în Int. J. Mol. Sci. 2020, 21(7), 2478; https://doi.org/10.3390/ijms21072478 , autori: Matteo Tagliapietra și Salvatore Monaco


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0