Hemograma completa: ce inseamna rezultatele si care sunt valorile normale la adulti

Hemograma completă este una dintre analizele pe care medicul le recomandă în mod uzual, pentru evaluarea generală a stării de sănătate a pacienților. Prin intermediul hemogramei, medicul poate depista anumite nereguli la nivelul organismului, ca de exemplu o anemie, o infecție sau diverse boli.

Hemograma completă este un test foarte simplu și, cum spuneam, des recomandat, care poate verifica anumite boli sau tulburări care afectează starea de sănătate. O hemogramă completă determină dacă există creșteri sau scăderi ale valorilor componentelor din sânge. Valorile normale ale acestor celule sangvine depind de vârstă și de gen. O hemogramă poate ajută la diagnosticarea unei game variate de afecțiuni, începând de la anemie ori infecție și până la cancer.

Acest examen de laborator evaluează cantitativ și calitativ celulele din sânge. Hemograma completă oferă informații despre celulele sangvine din sângele unui pacient, cum ar fi cantitatea din fiecare tip de celulă sangvină și concentrațiile diverselor proteine și minerale din sânge.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cele trei componente de bază ale sângelui măsurate prin hemograma completă

Măsurarea modificărilor pe care le suferă celulele sangvine îl poate ajuta pe medic să îți evalueze starea generală de sănătate și să detecteze afecțiunile de care suferi. Acest test măsoară cele trei tipuri de celule sangvine de bază:

Globulele roșii (eritrocite sau hematii)

Aceste globule transportă oxigenul prin tot corpul și îndepărtează dioxidul de carbon. O hemogramă completă măsoară două componente ale globulelor roșii: hemoglobina (proteină care ajută în transportul oxigenului) și hematocritul (procentul de globule roșii din sângele tău). Valorile mici ale hemoglobinei și ale hematocritului sunt, adesea, semnele unei anemii.

Globulele albe (leucocite)

Acestea ajută corpul să lupte contra unei infecții. O hemogramă completă măsoară numărul și tipurile de leucocite sau globule albe din corp. Orice creșteri sau scăderi anormale în ce privește numărul sau tipurile de globule albe din sânge ar putea fi semnul unui infecții, al unei inflamații sau al unei forme de cancer.

Trombocitele (sau plachetele sangvine)

Acestea ajută sângele să se coaguleze și controlează sângerarea. Când o tăietură sau rană încetează să mai sângereze, acest lucru se întâmplă deoarece trombocitele își fac treaba, așa cum este normal. Orice modificări în valorile trombocitelor înseamnă că ai un risc de hemoragie excesivă și pot fi un semn al unei afecțiuni grave.

Când recomandă medicul o hemogramă completă?

Medicul îți poate solicita să faci o hemogramă completă ca parte dintr-un control de rutină sau dacă ai simptome inexplicabile, cum ar fi sângerări sau faptul că te învinețești ușor (îți apar echimoze pe corp). O hemogramă completă îl poate ajuta pe medic să facă următoarele:

Să evalueze starea generală de sănătate

Mulți medici vor recomanda o hemogramă completă, astfel încât să poată avea o bază care le permite să evalueze starea de sănătate. Totodată, o hemogramă completă îl ajută pe medic să depisteze sau să monitorizeze orice alte probleme de sănătate.

Să diagnosticheze o problemă de sănătate

Medicul îți poate recomanda să faci o hemogramă dacă ai simptome inexplicabile, cum ar fi slăbiciune, oboseală, febră, roșeață, umflături (edem), echimoze (vânătăi) sau sângerări.

Să monitorizeze o problemă de sănătate existentă

Medicul poate recomanda la intervale regulate efectuarea unei hemograme, pentru a monitoriza afecțiunea de care suferi, dacă ai fost diagnosticat cu o boală care îți afectează valorile celulelor sangvine.

Să monitorizeze un tratament

Anumite tratamente medicamentoase pot afecta valorile celulelor sangvine, așa că este posibil ca un pacient să facă analize de sânge (precum hemograma) în mod regulat. Medicul poate evalua astfel cât de bine funcționează tratamentul, pe baza rezultatelor hemogramei.

H2 Valorile normale în hemograma completă

Rezultatele acestui test de sânge vor varia, în funcție de valorile celulelor sangvine pe care le ai, la momentul respectiv, în mostra de sânge. Mai jos sunt enumerate valorile normale pentru adulți, însă acestea pot varia ușor de la un laborator la altul:

Componenta din sânge	Valorile normale
Globule roșii (eritrocite sau hematii)	La bărbați: 4,32-5,72 milioane de celule/microlitru (mcL) La femei: 3,90-5,03 milioane de celule/mcL
Hemoglobină	La bărbați: 135-175 grame/litru (L) La femei: 120-155 grame/L
Hematocrit	La bărbați: 38,8-50,0% La femei: 34,9-44,5%
Globule albe (leucocite)	3,500 - 10,500 celule/ microlitru (mcL)
Trombocite (plachete sangvine)	150.000 - 450.000/mcL

O hemogramă completă nu este un test definitiv de diagnostic, așa că este nevoie și de alte teste pentru ca medicul să înțeleagă exact situația pacientului și să stabilească diagnosticul.

Ce înseamnă dacă ai ai un număr prea mare sau prea mic de globule roșii?

Dacă ai un număr prea mare de globule roșii, acest lucru poate indica:

Policitemia vera, o afecțiune cronică în care măduva osoasă produce un exces de globule roșii. Aceasta poate duce la o vâscozitate crescută a sângelui și la creșterea riscului de cheaguri de sânge.
Hipervâscozitatea sângelui, ceea ce poate afecta circulația normală a sângelui și poate duce la simptome precum oboseală, amețeli și probleme cardiace.
Deshidratare, poate fi o reacție temporară și revine la normal odată ce hidratarea corectă este restabilită.

Dacă ai un număr prea mic de globule roșii, acest lucru poate însemna că ai:

Anemie - există mai multe tipuri de anemie, incluzând anemia feriprivă (deficit de fier), anemia megaloblastică (deficit de vitamina B12 sau acid folic), anemia hemolitică (distrugerea prematură a globulelor roșii) și altele. Anemia poate fi cauzată de diferite motive, inclusiv deficitul de nutrienți, sângerarea excesivă, afecțiuni cronice sau ereditate.
Insuficiență renală cronică - în acest caz, producția de eritropoietină, un hormon necesar pentru producția de globule roșii, poate fi afectată, ceea ce poate duce la scăderea numărului de globule roșii.
Tulburări ale măduvei osoase - leucemia, limfomul și mielodisplazia pot afecta producția de globule roșii și pot duce la un număr prea mic de astfel de celule.
Sângerarea excesivă din cauza traumatismelor, a menstruației abundente sau a altor motive poate duce la un număr scăzut de globule roșii.

Ce însemnă dacă ai un număr prea mare sau prea mic de globule albe?

Un număr prea mare de globule albe poate indica:

O infecție activă în organism (infecții bacteriene, virale sau fungice); celulele albe din sânge ajută la lupta împotriva agenților patogeni și la activarea sistemului imunitar.
O inflamație puternică în organism poate determina un număr crescut de globule albe în sânge. Acest lucru este corelat cu faptul că globulele albe sunt atrase în zonele inflamate pentru a ajuta la combaterea inflamației.
Leucemie - în unele cazuri, un număr crescut de globule albe poate fi asociat cu leucemie, o formă de cancer care afectează celulele sangvine și măduva osoasă.

Un număr prea mic de globule albe poate arăta:

Leucopenie - un număr scăzut de globule albe în sânge; poate fi cauzată de diferite motive, inclusiv infecții virale severe (cum ar fi gripa), tulburări autoimune, deficiențe nutriționale, medicamente sau chimioterapie.
Aplazie medulară, o afecțiune rară în care măduva osoasă nu produce suficiente celule sangvine, inclusiv globulele albe.
Tratamentele pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau chimioterapia, pot suprima producția de globule albe în sânge, ducând la un număr scăzut.
Sindrom mielodisplazic, o afecțiune în care măduva osoasă produce celule sangvine anormale sau insuficiente.
Unele infecții severe, în special cele cauzate de bacterii sau virusuri care afectează direct măduva osoasă, pot duce la un număr scăzut de globule albe.

Ce însemnă dacă ai un număr prea mare sau prea mic de trombocite?

Un număr prea mare de trombocite (trombocitoză) poate însemna că organismul reacționează la o infecție - uneori, numărul de trombocite poate crește temporar în cazul unor infecții, inclusiv bacteriene sau virale -, că există o boală mieloproliferativă (măduva osoasă produce prea multe celule sangvine), o inflamație cronică (cum ar fi artrita reumatoidă sau boala inflamatorie intestinală) sau o boală de sânge malignă.

Un număr prea mic de trombocite (trombocitopenie) poate indica o insuficiență medulară (măduva osoasă nu produce suficiente trombocite), o boală autoimună (cum ar fi purpura trombocitopenică idiopatică), splenomegalie (mărirea splinei) sau deficiențe genetice (anumite tulburări genetice rare pot duce la scăderea numărului de trombocite, cum ar fi sindromul Wiskott-Aldrich sau sindromul Fanconi).

Ce alte teste se mai fac pentru a diagnostica anemia?

În afară de hemograma completă, pentru a diagnostica anemia, medicul poate solicita și alte analize:

Test de hemoglobină și hematocrit

Aceste teste măsoară cantitatea de hemoglobină și hematocritul din sânge. Hemoglobina este o proteină care transportă oxigenul în sânge, iar hematocritul reprezintă procentul de sânge ocupat de celulele roșii. Valorile scăzute ale hemoglobinei și hematocritului pot indica prezența anemiei.

Teste de fier și feritină

Aceste teste măsoară nivelul de fier din sânge și rezervele de fier (feritina). Deficitul de fier este una dintre cauzele comune ale anemiei, iar aceste teste pot ajuta la evaluarea nivelului de fier din organism.

Teste suplimentare

În funcție de rezultatele inițiale și de suspiciunea medicului cu privire la cauza anemiei, pot fi necesare teste suplimentare. Acestea pot include teste pentru deficiențe de vitamine (cum ar fi vitamina B12 și acidul folic), teste pentru tulburări de coagulare, teste pentru afecțiuni renale sau hepatice, teste pentru inflamație sau teste pentru detectarea anticorpilor în cazul anemiilor autoimune.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Complete Blood Count (CBC)
https://medlineplus.gov/lab-tests/complete-blood-count-cbc/
NCBI - What does a hemogram say to us?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7344121/
Studiul „What does a hemogram say to us?”, apărut în Turk Pediatri Ars. 2020; 55(2): 103–116. Published online 2020 Jun 19. doi: 10.14744/TurkPediatriArs.2019.76301, autor: Tülin Tiraje Celkan

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...