Genele asociate cu dimensiunea abdomenului sunt asociate și cu bolile cardiace

Potrivit unui nou studiu realizat la scară largă, variațiile genetice care măresc șansele de a avea corpul în „formă de măr”, ar putea fi asociate și cu riscul ridicat de boli cardiace și diabet de tip 2.

În primul rând, este important să înțelegi că fiecare persoană are un set unic de gene care influențează aspectul și sănătatea corpului lor, inclusiv dimensiunea abdomenului și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Acest articol îți va oferi informații detaliate despre această conexiune și despre importanța gestionării sănătății tale cardiovasculare.

Cercetările recente au identificat mai multe gene asociate cu depunerea de grăsime în zona abdominală. Aceste gene pot afecta metabolismul, distribuția grăsimii corporale și capacitatea organismului de a utiliza energie. Dacă ai o predispoziție genetică pentru a avea un abdomen mai mare, este posibil să fii mai predispus la acumularea de grăsime în această zonă. 

Gene și bolile cardiace

Studiile au demonstrat că există o corelație între dimensiunea abdomenului, grăsimea viscerală și riscul de boli cardiovasculare. Grăsimea acumulată în zona abdominală este asociată cu un nivel crescut de inflamație, rezistență la insulină și disfuncție metabolică, toate fiind factori de risc importanți pentru bolile cardiace.

Recomandările experților DOC.ro

Există mai multe mecanisme prin care genele asociate cu dimensiunea abdomenului pot influența riscul de boli cardiace. Unul dintre aceste mecanisme este influența asupra nivelului de grăsime viscerală. Grăsimea viscerală, care înconjoară organele interne din zona abdomenului, eliberează substanțe chimice inflamatorii în organism, care pot afecta negativ funcționarea inimii și vaselor de sânge. De asemenea, genele pot influența metabolismul lipidelor și al glucozei, crescând riscul de dislipidemie și diabet, două afecțiuni cardiovasculare comune.

Este important să înțelegi că genele nu determină în mod inevitabil dezvoltarea bolilor cardiace. Chiar dacă ai o predispoziție genetică pentru un abdomen mai mare, există măsuri pe care le poți lua pentru a-ți menține sănătatea cardiovasculară. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de boli cardiace, indiferent de predispoziția genetică.

Ce spun noile studii despre grăsimea abdominală

Numeroase studii anterioare au sugerat că grăsimea abdominală poate fi deosebit de nesănătoasă, față de persoanele care acumulează grăsime pe coapse sau șolduri („corp în formă de pară”). Noul studiu sugerează că persoanele care se îngrașă în jurul abdomenului tind să se confrunte cu un risc ridicat de diabet și boli cardiace.
Aceste cercetări nu au demonstrat o legătură de tip cauză-efect, după cum a precizat dr. Kirk Knowlton, directorul secției de cercetare cardiovasculară a Intermountain Medical Center Heart Institute din Salt Lake City.

Dar noile rezultate „merg cu un pas mai departe”, a spus Knowlton, care nu a participat la studiu. Rezultatele respective „vin mult mai mult în sprijinul” dovezilor potrivit cărora grăsimea abdominală în exces contribuie la apariția diabetului și bolilor cardiace, a spus acesta.

Explicația ar fi abordarea diferită a chestiunii: Oamenii de știință au analizat dacă variațiile genetice care predispun persoanele la obezitate abdominală sunt asociate și cu riscurile de diabet și boli cardiace și dacă acest lucru este independent de alți factori, precum greutatea corporală totală.

S-a dovedit exact acest lucru. Cercetarea a fost publicată pe 14 februarie în revista American Medical Association (Asociației Medicale Americane).

Dr. George Davey Smith de la Universitatea Bristol din Anglia, a scris un editorial care a însoțit studiul. „Studiul respectiv sugerează că raportul dintre talie și șolduri influențează apariția bolilor” a precizat Smith, „iar acest lucru este independent de indicele de masă corporală.”

Rezultatele nu demonstrează că reducerea grăsimii abdominale ar diminua riscul de diabet și boli cardiace, a subliniat Smith. Dar, a spus acesta, sugerează acest lucru. Pentru realizarea studiului, cercetătorii de la Universitatea Harvard și Spitalul General Massachusetts s-au concentrat pe 48 de variații genetice care mai fuseseră asociate cu raportul dintre talie și șolduri. Prin urmare, au stabilit un „punctaj de risc” genetic.

Ulterior, cercetătorii au recurs la punctajul respectiv pentru a evalua peste 400.000 de adulți care mai participaseră la studii clinice. Pentru a-și îndrepta direct atenția spre rolul grăsimii abdominale, punctajul de risc genetic a fost ajustat în funcție de indicele de masă corporală, care măsoară greutatea în funcție de înălțime. În cele din urmă, studiul a arătat că dimensiunea taliei contează.

Pe baza punctajelor genetice, fiecare deviere standard a raportului dintre talie și șolduri a crescut cu 46% riscul de boli cardiace. Riscul de diabet de tip 2 a crescut cu 77%. Persoanele cu predispoziție genetică spre grăsime abdominală tind să aibă niveluri ridicate ale glicemiei, tensiunii arteriale și trigliceridelor, factori de risc pentru diabet și boli cardiace. Acestea oferă „dovezi destul de solide”, potrivit cărora grăsimea abdominală în exces contribuie în mod direct la apariția diabetului și bolilor cardiace, a precizat principalul autor al studiului, Connor Emdin, de la Centrul de Medicină Genomica al Spitalului General Massachusetts.

În consecință, se presupune că persoanele care prezintă respectivele variații genetice dezvoltă mai întăi obezitatea abdominală, ceea ce mărește riscul de diabet și boli cardiace. Dar rezultatele nu au demonstrat acest lucru cu siguranță, potrivit spuselor lui Emdin. Este posibil, susține acesta, că genele care contribuie la obezitatea abdominală, conduc și la dezvoltarea diabetului și bolilor cardiace, prin alte mecanisme decât grăsimea abdominală în exces.

Cu toate acestea, specialiștii au fost de acord cu implicațiile rezultatelor: Prevenirea sau pierderea în greutate în zona abdominală ar putea ține la distanță două boli importante. „Ar trebui să acordăm atenție acestui lucru” a spus Knowlton. Deși anumite persoane sunt predispuse genetic să dezvolte obezitate abdominală, nu este un lucru sigur.

Este clar, susține Emdin, că regimul alimentar, mișcarea și obiceiurile legate de stilul de viață pot face diferența.

Stil de viață sănătos

Pentru a menține sănătatea ta cardiovasculară, este recomandat să adopți un stil de viață sănătos. Iată câteva recomandări:

Alimentație echilibrată:

Optează pentru o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, cum ar fi peștele și puiul fără pielă. Evită consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans, care pot contribui la acumularea de grăsime în zona abdominală și la creșterea riscului de boli cardiace.

Activitate fizică regulată:

Exercițiul fizic este esențial pentru menținerea sănătății cardiace. Încearcă să faci cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână. Exemple de activități fizice benefice includ mersul rapid, alergarea, ciclismul sau înotul.

Controlul greutății corporale:

Menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce riscul de boli cardiovasculare. Dacă ai o predispoziție genetică pentru a avea un abdomen mai mare, este important să acorzi atenție consumului de calorii și să îți stabilești un obiectiv realist pentru pierderea în greutate, dacă este necesar.

Renunțarea la fumat:

Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Dacă fumezi, este recomandat să consulți un specialist în renunțarea la fumat pentru a primi sprijin în procesul de renunțare.

Gestionarea stresului:

Stresul cronic poate afecta sănătatea inimii. Încearcă tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau exercițiile de respirație, pentru a-ți reduce nivelul de stres și a-ți menține echilibrul emoțional.

Consultația medicală regulată

Nu uita să consulți medicul în mod regulat pentru a evalua riscul tău cardiovascular și a monitoriza starea sănătății tale. Medicul poate realiza teste și analize pentru a evalua nivelul de grăsime viscerală, colesterolul, nivelul de glucoză și alți factori relevanți pentru sănătatea ta cardiovasculară. Pe baza acestor informații, îți poate oferi recomandări personalizate pentru a preveni sau gestiona bolile cardiace.

În concluzie, genele asociate cu dimensiunea abdomenului sunt asociate cu bolile cardiace, dar nu determină în mod inevitabil dezvoltarea acestora. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată, poate contribui la reducerea riscului de boli cardiace, chiar și în cazul unei predispoziții genetice. Este important să fii conștient de influența genelor și să iei măsuri proactive pentru a-ți menține sănătatea cardiovasculară.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Waist Circumference is a Stronger Predictor of Heart Disease in Diabetics than Either Overall Body Weight or Body Mass Index” - https://intermountainhealthcare.org/news/2016/04/waist-circumference-is-a-stronger-predictor-of-heart-disease-in-diabetics/ 
“Abdominal obesity and the risk of all-cause, cardiovascular, and cancer mortality: sixteen years of follow-up in US women”, autori: Cuilin Zhang, Kathryn M Rexrode, Rob M van Dam, Tricia Y Li, Frank B Hu - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18362231/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0