Despre testul Babeș-Papanicolau
Ce este testul Babeș-Papanicolau
Ce se depistează prin testul Babeș-Papanicolau
-Cancerul de col uterin
-Infecții și anomalii care pot evolua spre cancerul de col
Cui îi este recomandat testul Babeș-Papanicolau
Cine trebuie să facă testul Babeș-Papanicolau
Frecvența de testare
Pregătirea pentru testul Babeș-Papanicolau
Cum se efectuează testul Babeș-Papanicolau
Când se face recoltarea
Cum se face recoltarea
-PAP în mediu lichid
-PAP prin metoda convențională
Riscurile testului Papanicolau
Interpretarea rezultatelor testului Papanicolau
-Frotiu normal
-Frotiu de tip inflamator
-Prezența infecțiilor
-Modificări non-neoplazice
-Anomalii
-Ascus
-LSIL
-HSIL
-AGC
-Cancer
Investigații suplimentare testului Babeș-Papanicolau
-Repetarea testului Babeș-Papanicolau
-Testul HPV
-Colposcopia
-Biopsia cervicală
Prevenția și incidența cancerului de col uterin

Recomandările Experților DOC

Despre testul Babeș-Papanicolau 

Testul Babeș-Papnicolau sau testul Pap- asa cum este cuoscut in toata lumea a fost creat în anii ’20 ai secolului trecut de Dr. Georgios Papanikolaou și dr. Aurel Babeș, independent unul de altul, ca metodă de screening pentru cancerul de col uterin. Ulterior, testul a început să fie utilizat în toată lumea ca procedură de screening cervical, prin intermediul căreia se colectează celule din colul uterin, pentru ca apoi să fie analizate la microscop în scopul detectării celulelor precanceroase sau canceroase. Întrucât cancerul de col uterin este, în general, asimptomatic, testul Pap, sau Babes-Papanicolau efectuat anual reprezintă o metodă eficientă pentru depistarea anomaliilor. Specialiștii recomandă ca acest test să fie făcut o dată pe an de orice femeie care a depășit vârsta de 21 de ani sau după vârsta de începere a vieții sexuale.

Pentru că multe femei spun că nu au timp să meargă la medic, iar altora le este teamă de această procedură, e bine ca toată lumea să se informeze despre importanța acestui test care a salvat până acum nenumărate vieți și să afle exact cum se face, cât de des și, mai ales, să înțeleagă că este un test simplu și rapid.

Ce este testul Babeș-Papanicolau

Testul Babeș-Papanicolau este un examen citologic (o analiză care studiază celulele) recomandat femeilor, care se efectuează în scopul detectării timpurii a unor leziuni precanceroase sau a cancerului de col uterin. Identificarea timpurie este primul pas în împiedicarea dezvoltării acestui tip de cancer și îi oferă persoanei o șansă mai mare la vindecare. 

Ce se depistează prin testul Babeș-Papanicolau 

Scopul principal al testului Babeș-Papanicolau este de a identifica modificări celulare la nivel cervical, multe dintre aceste modificări fiind cauzate de infecția cu virusul HPV (care se transmite prin contact sexual, fie el protejat sau nu). Testul Papanicolau poate să depisteze atât o inflamație, cauzată în general de o infecție (cu Candida albicans, de exemplu), cât și anomalii care pot indica formațiuni precanceroase și canceroase.

Cancerul de col uterin

Testul Babeș-Papanicolau este extrem de important pentru detectarea timpurie a cancerului de col uterin, maladie care, în România, reprezintă principala cauză de deces prin cancer. Majoritatea cazurilor de cancer de col uterin se descoperă la femeile tinere, cu vârste sub 45 de ani, care nu efectuează regulat această testare. Principalul motiv pentru dezvoltarea acestui tip de cancer este virusul papiloma uman (HPV), care are mai mult de 100 de tulpini, dintre care 13 pot cauza cancerul de col uterin. Alți factori de risc pentru acest cancer sunt:

• Fumatul
• Un sistem imunitar slăbit
• Administrarea anticoncepționalelor pe termen lung
• Alte boli cu transmitere sexuală (chlamydia, gonoreea și sifilisul)
• Statutul economico-social (ratele cancerului de col uterin sunt mai mari în zonele în care veniturile locuitorilor sunt mici)

Infecții și anomalii care pot evolua spre cancerul de col 

Deși testul Papanicolau nu a fost conceput special pentru a detecta infecțiile, odată efectuat, va depista nu doar eventualele anomalii de la nivelul celulelor colului uterin, ci și infecțiile (candida, trichomonas vaginalis, virus herpex simplex etc.), dacă acestea există.

Cui îi este recomandat testul Babeș-Papanicolau 

Testul Babeș-Papanicolau este destinat în principal femeilor între 21 și 65 de ani, dar limitele de vârstă pot coborî sau urca în funcție de istoricul sexual și cel de sănătate al persoanei.

Cine trebuie să facă testul Babeș-Papanicolau

Limitele de vârstă pentru efectuarea testului Babeș-Papanicolau sunt considerate 21-65 de ani, însă orice femeie activă sexual trebuie să se testeze o dată pe an sau în funcție de recomandările medicului. Ghidurile spun ce e necesar ca și femeile aflate la menopauză să își facă în continuare testul. Cele care au împlinit 65 de ani vor stabili împreună cu medicul dacă este nevoie să se mai testeze în cazul în care au avut rezultate normale în ultimii 10 ani. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Specialiștii recomandă ca și tinerele care nu au avut niciodată contacte sexuale să discute cu medicul despre testarea PAP. Este adevărat că dacă o femeie nu a avut relații sexuale de niciun fel este puțin probabil ca ea să fie infectată cu HPV, virusul vinovat de apariția cancerului de col uterin. Însă mai există și alți factori de risc pentru dezvoltarea acestui tip de cancer, cum ar fi istoricul familial sau fumatul.

Testul Babes-nicolau si histerectomia

Femeile care au trecut printr-o histerectomie în care le-au fost îndepărtate și uterul, și colul uterin, pot stabili împreună cu medicul dacă e cazul să renunțe la a fi testate. Dacă histerectomia a fost indicată pentru o afecțiune non-canceroasă (fibrom uterin, de exemplu), medicul ar putea recomanda încetarea testării. Dacă, însă, operația a fost indicată pentru o afecțiune precanceroasă sau canceroasă, e posibil ca medicul să indice în continuare efectuarea testului Babeș-Papanicolau.

În general, după o histerectomie totală (îndepărtarea uterului și a colului uterin), testul Papanicolau  nu mai este necesar, cu excepția unor cazuri specifice. De obicei, testul Papanicolau este realizat pentru a detecta eventualele anomalii celulare sau prezența infecțiilor cervicale.

Dacă histerectomia a inclus îndepărtarea colului uterin (histerectomie totală), nu mai există riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin, care este principalul scop al testului Babes-Papanicolau. În acest caz, medicul dumneavoastră poate decide că nu mai este necesar să vă mai realizați teste periodice de screening pentru cancerul de col uterin.

Cu toate acestea, există câteva excepții în care se poate recomanda continuarea efectuării testul Papanicolau după o histerectomie:

• Dacă aveți un istoric de leziuni precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin: În unele cazuri, chiar și după o histerectomie, medicul dumneavoastră poate recomanda continuarea efectuării testelor Pap dacă aveți un istoric personal de leziuni precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin.

• Dacă histerectomia a fost efectuată ca urmare a unei afecțiuni precanceroase sau canceroase: Dacă histerectomia a fost realizată ca tratament pentru o afecțiune precanceroasă sau canceroasă, medicul dumneavoastră poate recomanda continuarea efectuării testelor de screening pentru a monitoriza și depista eventuale recidive sau probleme la nivelul altor structuri.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a clarifica recomandările specifice în cazul dumneavoastră și pentru a determina dacă este necesară continuarea efectuării testelor Pap după o histerectomie. Fiecare pacientă are circumstanțe individuale, iar medicul va lua în considerare aceste aspecte în recomandările sale.

Dacă s-a efectuat o histerectomie cu păstrarea colului uterin (histerectomie parțială sau sub-totală), este posibil ca medicul să continue să vă recomande efectuarea testului Papanicolau în anumite situații. În acest caz, riscul de a dezvolta leziuni precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin poate fi în continuare prezent, deoarece o parte a colului uterin a rămas intactă.

Iată câteva situații în care medicul poate recomanda continuarea efectuării testelor Pap după o histerectomie parțială cu păstrarea colului uterin:

• Prezența unor leziuni cervicale precanceroase: Dacă ați avut în trecut leziuni cervicale precanceroase, medicul dumneavoastră poate decide să continuați testele Pap pentru a monitoriza orice recidive sau progresie a acestor leziuni.

• Prezența unui istoric familial de cancer de col uterin: Dacă aveți un istoric familial de cancer de col uterin sau un risc crescut genetic pentru această afecțiune, medicul dumneavoastră poate recomanda continuarea testelor Pap în vederea depistării precoce a eventualelor anomalii.

• Alte factori de risc: Medicul poate decide să continuați testele Pap dacă aveți alți factori de risc pentru cancerul de col uterin, cum ar fi infecția persistentă cu virusul HPV (papilomavirusul uman), fumatul sau un sistem imunitar slăbit.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a afla care sunt recomandările specifice în cazul dumneavoastră și dacă este necesară continuarea efectuării testelor Pap după histerectomia cu păstrarea colului uterin. Fiecare pacientă are circumstanțe individuale, iar medicul va lua în considerare aceste aspecte în recomandările sale.

Frecvența de testare 

În unele țări, testul se recomandă a fi făcut o dată pe an, în timp ce în altele recomandarea este de a-l face o dată la trei ani sau o dată la cinci ani, dacă pacienta este sănătoasă și a avut rezultate normale la ultimele testări. De asemenea, în unele țări se consideră că pacientele care nu sunt active sexual nu ar trebui să facă testul, la fel și femeile care au depășit vârsta de 65 de ani. 

Având în vedere că acest tip de test nu este dureros și nici complicat de făcut și luând în considerare că în România este gratuit cu trimitere de la medicul de familie, pentru siguranță, orice femeie care a împlinit vârsta de 21 de ani sau și-a început viața sexuală ar trebui să facă testul Papanicolau o dată pe an (dacă medicul nu îi recomandă altfel). De asemenea, o dată la cinci ani este recomandată și testarea HPV. Chiar dacă o persoană a fost vaccinată împotriva HPV, nu înseamnă că nu trebuie să-și mai facă regulat testul PAP. Dacă o femeie a fost infectată cu HPV, virusul poate să dispară din corp în timp sau poate să rămână inactiv și să se reactiveze peste mai mulți ani.

În anumite situații, medicul poate să-i solicite pacientei să facă testul Papanicolau mai des:

• Dacă ultimul test a depistat celule precanceroase sau cancer de col uterin
• Dacă femeia este infectată cu HIV
• Dacă sistemul imunitar al persoanei este slăbit din cauza chimioterapiei, a unui transplant de organe sau a tratamentului îndelungat cu corticosteroizi.
• Dacă femeia este fumătoare.

Pregătirea pentru testul Babeș-Papanicolau 

Pentru ca rezultatele să fie cât mai corecte, este indicat că pacienta să se pregătească astfel pentru recoltarea probei:

• Testul Papanicolau ar trebui să fie programat la cel puțin 5 zile după ce se încheie menstruația.
• Este indicat să se evite folosirea tampoanelor, a cremelor și a produselor cosmetice în zona vaginală, a lubrifianților sau a ovulelor cu 2-3 zile înainte de testul Papanicolau.
• Este recomandat să nu se folosească dușul vaginal cu cel puțin 2-3 zile înainte de recoltarea probei.
• Contactul sexual ar trebui să fie evitat cu 2 zile înainte de recoltarea probei pentru testul Papanicolau.

Cum se efectuează testul Babeș-Papanicolau 

Testul Babeș-Papanicolau se face într-un cabinet ginecologic, într-un timp scurt și fără durere. Medicul va lua de pe colul uterin o mostră de celule pe care le va trimite la analiză. După test, persoana se poate întoarce imediat la activitățile ei obișnuite.

Când se face recoltarea 

Perioada cea mai potrivită pentru efectuarea testului este între zilele 10-20 ale ciclului menstrual. Recoltarea nu se face în timpul menstruației!

Cum se face recoltarea 

Testul Babeș-Papanicolau nu este complicat și se face într-un timp scurt, aproximativ 10 minute. Pacienta se va dezbrăca în partea de jos a corpului și se va întinde pe masa de examinare, cu picioarele desfăcute și sprijinite pe suporturile specifice. Medicul va introduce în vaginul pacientei un specul (instrument medical care lărgește ușor pereții vaginului), pentru a vedea bine colul uterin, după care va colecta o mostră de celule cervicale cu ajutorul unei spatule și a unei periuțe moi. Procedeul nu este dureros, doar ușor inconfortabil. Proba recoltată de medic este apoi salvată într-unul dintre cele două moduri:

PAP în mediu lichid 

În acest caz, proba recoltată este pusă într-un recipient care conține un lichid special și trimisă la laborator pentru a fi analizată. Avantajul testului Papanicolau în mediu lichid este acela că reduce riscul ca proba să fie considerată nesatisfăcătoare pentru a fi analizată și, în plus, aceeași mostră poate fi testată și pentru HPV.

PAP prin metoda convențională 

În cazul metodei convenționale, mostra este plasată pe o lamă de sticlă și fixată acolo, apoi trimisă spre laborator. Această metodă este la fel de eficientă pentru detectarea celulelor anormale ca testul în mediu lichid.

Riscurile testului Babeș-Papanicolau 

Testul Babeș-Papanicolau este o metodă sigură de screening pentru cancerul de col uterin, totuși, nu una perfectă. E posibil ca o persoană să primească un rezultat fals-negativ (adică testul să nu indice nicio anomalie, deși există celule anormale). Acest lucru nu înseamnă neapărat că s-a făcut o greșeală. Factorii care pot cauza obținerea unui rezultat fals-negativ includ recoltarea neadecvată, numărul foarte mic al celulelor anormale, prezența sângelui care ascunde celulele anormale. Deși e posibil ca aceste celule să nu fie detectate, timpul este în favoarea persoanei care s-a testat, deoarece cancerul de col uterin are nevoie de mai mulți ani (în medie, 10 ani) pentru a se dezvolta. Cu alte cuvinte, și dacă un test nu detectează celulele anormale, testul efectuat anul viitor le va detecta cu siguranță, dar tot în timp util pentru ca persoana să aibă șanse mari de tratament și vindecare.

De asemenea, un alt risc este ca rezultatul testului Papanicolau să indice prezența unor celule anormale care, în realitate, să nu existe. În acest caz, medicul va recomanda să se facă încă un PAP sau un test diferit. Dacă rezultatele acestora vor fi normale, se așteaptă până anul viitor pentru repetarea testării.

Interpretarea rezultatelor testului Papanicolau

Pacienta va primi rezultatele testului Babeș-Papanicolau într-o perioadă cuprinsă între una și trei săptămâni de la recoltare. Rezultatul testului poate fi normal, nesatisfăcător (mostra de celule trimisă la laborator în urma testului nu a putut fi evaluată, deci testul se repetă) sau anormal (acest rezultat nu înseamnă neapărat ca persoana are cancer, ci poate fi vorba de celule precanceroase sau de diverse infecții). Medicul este cel care va face interpretarea rezultatelor.

Frotiu normal 

Un frotiu normal este acela care nu arată modificări legate de structura celulelor, deci atestă doar prezența celulelor normale (exemplu, celule endocervicale prezente), iar pe foaie va fi bifat negativ pentru o leziune intraepitelială sau malignă - NILM). Aceste celule sunt pavimentoase, endocervicale, metaplazice și endometriale. Alte elemente normale care pot să apară pe un astfel de frotiu sunt leucocitele sau hematiile. Frotiul normal înseamnă că nu există cancer, celule precanceroase și nici alte modificări non-neoplazice în mostra de celule analizată.

Frotiu de tip inflamator 

Pe acest gen de frotiu pot apărea anumite modificări care să nu aibă legătură cu cancerul, ci să fie cauzate de infecții sau de alte probleme medicale.

Prezența infecțiilor

Un rezultat care arată un frotiu de tip inflamator poate să certifice prezența modificărilor celulare cauzate de anumite infecții, cum ar fi trichomonas vaginalis, candidoza, gardenerella, chlamydia, herpes simplex, cocobacili sau actinomyces. În acest caz, medicul va indica cel mai potrivit tratament, iar ulterior se va recomanda un examen bacteriologic.

Modificări non-neoplazice 

Rezultatele testului Papanicolau pot indica și alte modificări celulare care nu au legătură cu cancerul, și anume modificări reactive asociate cu atrofia, inflamația, radioterapia, anticoncepționalele orale sau dispozitivele uterine (sterilet), celulele glandulare post histerectomie sau celule endometriale la femei peste 40 de ani.

Anomalii 

Dacă rezultatul testului Papanicolau constată prezența anomaliilor, printre care ASCUS, LISL ȘI AGC, acest lucru înseamnă că au fost detectate celule anormale care pot fi precanceroase sau canceroase.

ASCUS 

ASCUS (celule scuamoase atipice de semnificație nedeterminată) este un rezultat foarte frecvent al testului Papanicolau. Un rezultat de acest tip înseamnă că există mici modificări ale celulelor din epiteliul scuamos (celule subțiri și plate care cresc pe suprafața colului uterin sănătos), dar aceste modificări nu arată clar dacă celulele precanceroase sunt prezente sau nu. De cele mai multe ori, nu e vorba de cancer, dar în cazul obținerii acestui rezultat, medicul va recomanda o colposcopie și o testare HPV pentru clarificare.

LSIL 

Dacă pe rezultatul testului Papanicolau apare bifat LSIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut), înseamnă că celulele scuamoase sunt modificate în proporție mai mare. Medicul va recomanda o colposcopie, o testare HPV și o repetare a testului Papanicolau după aproximativ 6 luni. Multe dintre aceste leziuni de tip LSIL (displazie ușoară) se remit de la sine, dar, dacă persistă pe o perioadă mai mare de doi ani, vor fi abordate chirurgical (crioterapie, electrocauterizare etc.).

HSIL

O altă anomalie a celulelor epiteliale este HSIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt), ceea ce arată o anormalitate crescută a celulelor scuamoase, puțin probabilă de a dispărea fără tratament. Dacă nu se iau măsuri de terapie pentru această displazie severă, aceste celule pot deveni canceroase. Medicul va recomanda colposcopie, biopsie și examen histopatologic (examinare microscopică a probelor de țesut).

AGC 

Dacă rezultatul indică o anomalie de tip AGC (celule glandulare atipice), acest lucru înseamnă că celulele glandulare (celule care produc mucus și cresc în uter și la intrarea în colul uterin) nu arată normal și au caracteristici care le-ar putea califica drept canceroase. În acest caz, recomandarea medicală va fi de chiuretaj de endocol cu examen histopatologic. 

Cancer 

Un rezultat de cancer va fi bifat sub forma adenocarcinom endocervical in situ (AIS) sau adenocarcinom endocervical, endometrial, extrauterin sau fără altă specificație. Doar biopsia poate confirma clar prezența cancerului și doar atunci se va da diagnosticul de cancer.

Investigații suplimentare testului Babeș-Papanicolau 

Repetarea testului Babeș-Papanicolau 

Dacă rezultatul testului Babeș-Papanicolau este nesatisfăcător (adică pe foaie este bifat nesatisfăcător pentru evaluare, ceea ce înseamnă că, din diverse motive, mostra nu a fost potrivită pentru a fi analizată), testul va fi repetat.

Testul HPV 

În cazul în care testul Babeș-Papanicolau a detectat anumite anomalii, precum ASCUS sau LSIL, medicul va solicita și efectuarea unui test HPV. E bine ca pacienta să știe că pentru acest test se procedează la fel ca în cazul testării PAP în ceea ce privește pregătirea și desfășurarea testului. Un rezultat HPV negativ înseamnă că n-au fost detectate tulpini cu risc înalt. Un rezultat HPV pozitiv înseamnă că au fost detectate tulpini cu risc înalt de cancer, ceea ce nu înseamnă neapărat că pacienta are cancer, ci se află la risc pentru a-l dezvolta pe viitor. După un astfel de rezultat, medicul va recomanda o colposcopie și o biopsie cervicală.

Colposcopia 

Colposcopia este o procedură simplă și se indică de obicei după ce testul Papanicolau a evidențiat celule anormale pe colul uterin, dar poate fi recomandată de medic și în alte situații, de exemplu în cazul în care pacienta declară că are sângerări vaginale neobișnuite, cum ar fi după contactul sexual. Colposcopia durează 15-20 minute, iar pacienta va simți doar un ușor disconfort în timpul procedurii. Medicul va insera în vagin un specul, pentru a depărta pereții și a observa clar colul uterin cu ajutorul unui microscop. Pentru acest lucru, va aplica pe col un lichid care să evidențieze zonele anormale.

Biopsia cervicală

Pentru a diagnostica precancerul și cancerul de col uterin se efectuează o biopsie cervicală, o procedură rapidă, dar ușor dureroasă. Aceasta poate fi făcută în timpul unei colposcopii (cu ajutorul unui forceps, medicul va desprinde o porțiune mică de țesut anormal de pe col și o va trimite la analiză) sau medicul va introduce o periuță în canalul endocervical și va răzui interiorul acestuia (chiuretaj endocervical), trimițând apoi la analiză mostra de țesut obținută. După încheierea procedurii, pacienta poate avea o scurtă perioadă de sângerare ușoară.

Prevenția și incidența cancerului de col uterin 

Statistici recente arată că incidența cancerului de col uterin și a mortalității prin cancer de col uterin sunt foarte mari în România față de alte țări ale Uniunii Europene. Însă, deși este o amenințare gravă pentru sănătatea femeilor, cancerul de col uterin poate fi ținut la distanță prin screening regulat și prin vaccinarea împotriva HPV. 

Riscul de cancer de col uterin poate fi scăzut în mai multe moduri:

• Vaccinarea împotriva HPV - de cele mai multe ori, cancerul de col uterin este cauzat de infecția cu HPV. Acest vaccin ar trebui să li administreze fetelor cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, înainte să devină active sexual, dar se poate face până la vârsta de 26 de ani. Vaccinarea împotriva HPV constă în injectarea în braț a trei doze de vaccin, într-o perioadă de 6 luni (prima doză, apoi la 2 luni următoarea și a treia la 6 luni după prima doză). Acest vaccin se administrează pe baza unei prescripții medicale, la recomandarea medicilor de familie, a pediatrilor sau a medicilor specialiști ginecologi ori infecționiști.
• Efectuarea regulată a testului Babeș-Papanicolau, pentru a descoperi eventualele modificări la nivelul celulelor și a le trata înainte de se tranforma în cancer
• Între 30 și 65 de ani, efectuarea o dată la cinci ani a testului HPV
• Desfășurarea unei vieți sexuale atent protejate - Deși HPV se transmite pe cale sexuală indiferent dacă persoanele se protejează sau nu, statisticile arată că folosirea prezervativului scade semnificativ riscul de cancer de col uterin. De asemenea, un număr mare de parteneri sexuali crește riscul de boli cu transmitere sexuală, de aceea e bine ca fiecare partener sexual nou să fie tratat cu responsabilitate și să existe discuții despre sănătatea sexuală și testele care trebuie făcute de ambii.
• Evitarea abuzului de alcool și de droguri - Persoanele care abuzează de alcool sau de droguri au un risc mai mare de a face sex neprotejat cu parteneri necunoscuți și de a lua diverse boli cu transmitere sexuală.
• Evitarea fumatului - Studiile arată că femeile care fumează sau care se expun pasiv fumului de țigară au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin decât nefumătoarele. Cercetările de până în prezent nu au descoperit motivul clar al riscului cauzat de această asociere, dar se crede că fumatul ar putea împiedica sistemul imunitar să lupte împotriva infecției cu HPV și că substanțele carcinogene din fumul de țigară amplifică efectul virusului în celulele colului uterin.

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 
https://www.webmd.com/women/guide/pap-smear#1
https://www.healthline.com/health/pap-smear#preparation
https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/pap-hpv-tests
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/pap-smear/about/pac-20394841
https://www.medicalnewstoday.com/articles/159821.php#stages 
https://medlineplus.gov/lab-tests/human-papillomavirus-hpv-test/
https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests/pap-test.html
https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html