Este tusea cu sange o urgenta medicala?

Expectorația cu sânge – cunoscută și sub denumirile de hemoptizie, tuse cu sânge, sputa cu sânge sau tuse hemoptoică – constă în eliminarea de mucus cu sânge prin gură. Cantitatea de sânge eliminată poate fi mare sau mucusul poate apărea cu striuri de sânge de culoare roșu aprins, roz sau roșu cărămiziu.

Tusea cu sânge poate fi un simptom asociat cu numeroase afecțiuni pulmonare, dar poate fi și o consecință a unor boli autoimune, maladii cardiovasculare sau medicamente care pot da astfel de reactii adverse.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Tusea cu sânge poate fi înfricoșătoare. Dar, poate fi, de asemenea, confuză, întrucât este posibil să nu știi care este sursa sângelui. Aceasta vine din căile nazale, esofag, trahee, plămâni sau stomac?
În timp ce hemoptizia poate fi un semn revelator al cancerului pulmonar, potrivit statisticilor tusea cu sânge are cauze benigne (necanceroase), printre acestea numărându-se: bronșita, pneumonia și utilizarea diluanților de sânge.

Posibile cauze ale expectorației cu sânge

Infecție

Infecția este cea mai frecventă cauză a hemoptiziei, reprezentând 60 până la 70 la sută dintre cazuri. Infecția provoacă inflamație superficială a mucoasei și edem care poate duce la ruperea vaselor de sânge superficiale. 

Într-un studiu retrospectiv mai vechi al hemoptiziei în Statele Unite ale Americii (SUA), bronșita a cauzat 26 la sută dintre cazuri, pneumonia a cauzat 10 la sută dintre cazuri, iar tuberculoza a reprezentat 8 la sută dintre cazuri. Bacteriile invazive (de exemplu, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa) sau ciupercile (de exemplu, specia Aspergillus) sunt cele mai frecvente cauze infecțioase ale hemoptiziei. Virusurile precum gripa pot provoca, de asemenea, hemoptizie severă. Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) predispune pacienții la mai multe afecțiuni care pot produce hemoptizie, inclusiv sarcomul Kaposi pulmonar. 

Cancer

Cancerele pulmonare primare reprezintă 23% dintre cazurile de hemoptizie în Statele Unite ale Americii (SUA). Carcinomul bronhogen este un cancer pulmonar comun responsabil de hemoptizie în 5 până la 44% dintre cazuri. Sângerarea de la tumorile maligne sau benigne poate fi secundară superficială. Cancerele de sân, renale și de colon au o predilecție pentru metastazele pulmonare; totuși, carcinomul pulmonar metastatic are ca rezultat rareori tusea cu sânge. Leziunile obstructive pot provoca o infecție secundară, care are ca rezultat hemoptizia.

Hipertensiunea venoasă pulmonară

Afecțiunile cardiovasculare care duc la hipertensiune venoasă pulmonară pot provoca hemoptizie cardiacă. Cea mai frecventă dintre acestea este insuficiența cardiacă sistolică ventriculară stângă. Alte cauze cardiovasculare includ stenoza mitrală severă și embolia pulmonară. Deși hemoptizia este un simptom cunoscut al emboliei pulmonare, embolia pulmonară este o cauză mai puțin frecventă a tusei cu sânge.  

Tusea cu sânge ar putea fi cauzată și de:
• bronșită
• sângerări nazale
• laringită
• fibroză chistică
• rău acut de munte
• pneumonie de aspirație
• bronsiectazie
• insuficiență cardiacă congestivă
• sindromul Goodpasture – o boală rară care afectează plămânii și rinichii
• infecții cu viermi cu cârlig
• legioneloza – o formă de pneumonie severă produsă de o inflamație cauzată de bacteria legionella pneumophila
cancer pulmonar
• cancer fără celule mici
• psitacoza – o boală infecțioasă ce se manifestă în rândul păsărilor și care poate fi transmise la om
• tuberculoza
• pneumonie
• edem pulmonar
• embolism pulmonar
• stenoza mitrală
• traumatisme fizice
• deshidratare sau condiții de mediu uscat

Hemoptizia ușoară recurentă sporadic în decurs de câțiva ani este frecventă la fumătorii care au bronșită cronică punctată cu bronșită acută suprapusă. Deoarece fumatul este un factor de risc important, acești pacienți prezintă un risc mai mare de cancer pulmonar. Boala pulmonară obstructivă cronică este, de asemenea, un factor de risc independent pentru hemoptizie.

Expunerea pacientului la azbest, arsenic, crom, nichel și anumiți eteri crește riscul de hemoptizie. Adenoamele bronșice, deși maligne, au o creștere lentă și se pot prezenta cu sângerare ocazională de-a lungul multor ani. Malignitatea, în general, în special adenocarcinoamele, poate induce o stare de hipercoagulabilitate, crescând astfel riscul de embolie pulmonară. Un istoric de producere cronică de spută purulentă și pneumonii frecvente, inclusiv tuberculoză, pot reprezenta bronșiectazii.  

Cauze tusea cu sânge la copii

Tusea cu sânge la copii tinde să aibă cauze diferite decât la adulți. Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile respiratorii, cum ar fi pneumonia, bronșita și tuberculoza 1. Boala cardiacă subiacentă este a doua cea mai frecventă cauză la copii.

Aproximativ o treime din cazurile de hemoptizie la copii sunt idiopatice (adică de origine necunoscută), simptomele trecând de la sine, fără a se determina vreodată cauza.

Când să te adresezi medicului

Ia legătura cu medicul dacă tusea cu sânge este însoțită de simptome precum:

  • Scădere inexplicabilă în greutate;
  • Tuse persistentă;
  • Frisoane;
  • Transpirații nocturne;
  • Sânge în urină.

Când poate fi o urgență medicală

Tusea cu sânge poate deveni rapid o urgență. Dacă sângele pe care îl tușești depășește o linguriță , este considerată o urgență medicală. Tușirea a 100 de centimetri cubi (cc) de sânge - 1/3 dintr-o cană - se numește hemoptizie masivă și are o rată a mortalității (decesului) de 30% până la 50%. Dacă tușești cantități mari de sânge, sună la 112.  Tusea în aceste condiții poate provoca obstrucția căilor respiratorii și infiltrarea sângelui în plămâni, ducând la sufocare și deces. 

Solicită ajutor medical de urgență dacă:

  • Simți că te sufoci;
  • Respirația este greoaie și de scurtă durată;
  • Ai dureri în piept;
  • Transpiri abundent;
  • Te dor sau îți amorțesc brațele, picioarele ori degetele;
  • Ești palid;
  • Amețești sau simți că leșini;
  • Tușești cu cheaguri de sânge.

Analize și investigații care pot depista cauzele tusei cu sânge

Examinarea expectorației poate ajuta la localizarea sursei sângerării. Medicul ar trebui să înregistreze semnele vitale, inclusiv nivelul pulsoximetriei, pentru a documenta temperatura corpului, tahicardia, tahipneea, modificările de greutate și hipoxia. Pielea și mucoasele trebuie inspectate pentru cianoză, paloare, echimoze, telangiectazie, gingivite sau semne de sângerare din mucoasa bucală sau nazală.

Examenul pentru mărirea ganglionilor limfatici ar trebui să includă gâtul, regiunea supraclaviculară și axilele. Examenul cardiovascular include o evaluare pentru distensia venoasă jugulară, zgomote cardiace anormale și edem. Medicul ar trebui să verifice pieptul și plămânii pacientului pentru semne precum respirație șuierătoare. Examenul abdominal ar trebui să se concentreze pe semnele de congestie hepatică, cu o inspecție a extremităților pentru semne de edem sau cianoză.

Anamneza și examenul fizic vor infirma sau confirma că sursa sângerării este localizată în tractul respirator. Mai departe, dacă medicul consideră că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili cu certitudine cauza ce stă la originea expectorației cu sânge, ar putea fi solicitate următoarele: 

Teste de laborator pentru a verifica nivelul de oxigen din sânge

  • Radiografia toracică pentru a identifica o eventuală infecție, obstrucție, traumatism sau o tumoare
  • Tomografia computerizată (CT), care combină mai multe imagini cu raze X pentru a obține o imagine 3-D a plămânilor și a căilor respiratorii
  • Bronhoscopie, când se introduce o lunetă flexibilă prin gură pentru a vizualiza căile respiratorii

În funcție de rezultatele obținute în urma acestor teste, medicul va stabili mai departe tratamentul adecvat. 

Dacă diagnosticul rămâne neclar, de multe ori este indicată imagistica suplimentară cu tomografie computerizată toracică (CT) sau vizualizare directă cu bronhoscopie. La pacienții cu risc ridicat cu o radiografie toracică normală, bronhoscopia cu fibre optice trebuie luată în considerare pentru a exclude apariția malignității. Bronhoscopia cu fibre optice poate oferi, de asemenea, terapie directă în cazurile de sângerare continuă. Bronhoscopia rigidă este instrumentul preferat pentru cazurile de sângerare masivă datorită capacităților sale mai mari de aspirație și întreținere a căilor respiratorii.

Tomografie computerizată toracică de înaltă rezoluție a devenit din ce în ce mai utilă în evaluarea inițială a hemoptiziei și este de preferat dacă se suspectează boala parenchimatoasă.

Factorii de risc care cresc probabilitatea de a se pune diagnosticul de cancer pulmonar la bronhoscopie includ:

  • Pacient de sex masculin care are peste 40 de ani și antecedentele de fumat de peste 40 de ani; durata hemoptiziei mai mult de o săptămână. 

Un diagnostic în timp util este esențial atunci când ai hemoptizie. În timp ce cauza poate fi în cele din urmă benignă sau tratabilă, un diagnostic precoce duce aproape invariabil la rezultate mai bune, indiferent de cauză.

Acesta este cazul cancerului pulmonar în care timpul mediu dintre apariția simptomelor și diagnostic este de 12 luni. Acesta este un interval de timp în care tratamentul poate face o mare diferență în evoluția bolii.

Tratament tusea cu sânge

Obiectivele generale ale managementului pacientului cu hemoptizie sunt triple: oprirea sângerării, prevenirea aspirației și tratarea cauzei de bază. De regulă, este vorba de hemoptizia acută, ușoară, cauzată de bronșită. Pacienții cu risc scăzut cu radiografii toracice normale pot fi tratați în ambulatoriu, cu o monitorizare atentă și antibiotice orale adecvate, dacă este necesar. Dacă hemoptizia persistă sau rămâne inexplicabilă, trebuie luată în considerare o evaluare în ambulatoriu de către un pneumolog.

O masă anormală pe o radiografie toracică justifică un examen bronhoscopic ambulatoriu. Pentru pacienții cu o radiografie toracică normală și factori de risc pentru cancer pulmonar sau hemoptizie recurentă, bronhoscopia ambulatorie cu fibre optice este, de asemenea, indicată pentru a exclude neoplasmul. CT de înaltă rezoluție este indicată atunci când există suspiciune clinică de malignitate și spută și bronhoscopia nu prezintă nicio patologie. CT de înaltă rezoluție este, de asemenea, indicată atunci când radiografia toracică evidențiază boală periferică sau altă boală parenchimatoase.

Rata mortalității prin hemoptizie masivă depinde de rata sângerării și de etiologie. Hemoptizia mai mare de 1.000 mL în 24 de ore în prezența malignității duce la o rată a mortalității de 80 la sută. Acești pacienți necesită terapie intensivă și consultarea precoce cu un pneumolog. În cazurile de hemoptizie masivă sau care pune viața în pericol, diagnosticul și terapia trebuie să fie simultan. Întreținerea căilor respiratorii este vitală deoarece mecanismul principal de deces este asfixierea.  

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Etiologies of hemoptysis in children: A systematic review of 171 patients”. Pediatr Pulmonol. 2017;52(2):255-259. doi:10.1002/ppul.23497, Simon DR, Aronoff SC, Del vecchio MT
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ppul.23497
American Academy of Family Physicians - Hemoptysis: Diagnosis and Management
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2005/1001/p1253.html#afp20051001p1253-b6


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0