Epididimita: cauze, simptome si tratament

Epididimita este inflamația epididimului (organ cu formă cilindrică care traversează testiculele și care stochează și transportă sperma). Bărbații de toate vârstele sunt expuși acestei afecțiuni.

Sistemul reproducător masculin produce, stochează și transportă spermatozoizi. Sperma este creată de hormonii masculini în cele două testicule din scrot. Spermatozoizii încep să crească în testicule și capătă mișcare și maturitate în timp ce călătoresc prin epididim. Epididimul este un organ cu formă cilindrică, care se găsește în spatele fiecărui testicul.

Fiecare epididim este legat de canalul ejaculator printr-un tub numit canalul deferent. Acest tub trece din partea inferioară a scrotului în canalul inghinal. Apoi se deplasează prin pelvis, în spatele vezicii urinare. Aici canalul deferent se unește cu vezicula seminală și formează canalul ejaculator. Când are loc ejacularea, lichidul din veziculele seminale și prostată formează sperma.

Ce este epididimita

Epididimita este de obicei cauzată de o infecție bacteriană. Bacteriile cu transmitere sexuală precum gonoreea sau chlamydia pot cauza inflamarea epididimului. Această boală poate fi acută (bruscă) sau cronică (pe termen lung). Epididimita acută este resimțită prin simptome precum roșeață și durere și dispare cu tratament.

Epididimita cronică se manifestă sub forma unei dureri surde, se dezvoltă lent și este o problemă pe termen lung. Simptomele epididimitei cronice se pot ameliora, dar pot să nu dispară complet odată cu administrarea tratamentului. Majoritatea cazurilor de epididimita sunt observate la adulți.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Orhita reprezintă doar umflarea testiculelor și este mai puțin frecventă. Aproape întotdeauna apare rapid și dispare odată cu tratamentul. Orhita cronică nu este bine definită. Se crede că face parte dintr-o problemă de sănătate numită orchalgie (durere testiculară cronică). Epididimo-orhita este umflarea bruscă atât a epididimului, cât și a testiculului.

Simptome epididimită

Semnele și simptomele epididimitei acute

Infecțiile la nivelul scrotului pot fi cauzate de o infecție în altă parte a corpului. Simptomele pot fi resimțite în epididimul și/sau testicul infectat și în alte părți ale zonei inghinale. În unele cazuri, principalul simptom pe care pacientul îl observă este durerea în scrot. Durerea începe în partea din spate a unui testicul. Dar se poate răspândi în curând la întregul testicul, scrot și, uneori, la nivelul inghinalului. Pielea poate fi, de asemenea, umflată, sensibilă, roșie, fermă și caldă. Tot scrotul se poate umfla, de asemenea, cu lichid ("hidrocel").

Unele surse de infecție și simptomele acestora sunt:

Infecția uretrei ("uretrită")

Durere și/sau arsură la urinare sau sânge în urină
Durere în penis și zona inghinală

Infecția vezicii urinare ("cistita")

Durere în partea inferioară a abdomenului
Nevoia de a urina des, brusc, cu o senzație de arsură

Infecția prostatei ("prostatita")

Durere între scrot și anus
Nevoia de a urina des, brusc, cu o senzație de arsură

Infecția rinichilor ("pielonefrită")

Febră
Durere

Epididimita cronică

Durerea cronică din epididimita este resimțită numai în interiorul scrotului. Este mai puțin severă decât o afecțiune acută. Poate fi intermitentă, poate necesita antibiotice sau medicamente antiinflamatoare sau poate dispărea de la sine. Pielea nu este umflată, sensibilă, roșie, fermă sau caldă.

Orhita acută

Simptomele orhitei sunt mai puțin frecvente și pot fi de la o infecție virală sau bacteriană. Durerea poate începe într-un testicul și se poate răspândi la scrot. Pielea poate fi, de asemenea, umflată, sensibilă, roșie, fermă și caldă. Este posibil ca pacientul să aibă și febră. Scrotul se poate umfla și se poate simți dureros.

Simptomele orhitei cauzate de virusul oreionului („orhita oreionului”) includ:

Durere ușoară până la severă
Sensibilitate
Umflătură

Dacă virusul oreionului este cauza apariției acestei probleme medicale, durerea în testicul poate apărea până la 7 zile după debutul oreionului. Imediat ce observi durere sau inflamație la nivelul testiculelor, apelează la ajutor medical pentru stabilirea diagnosticului și pentru primirea unui tratament adecvat.

Citește și Orhita sau inflamatia testiculului

Cauze epididimita

Majoritatea cazurilor de epididimită apar ca urmare a infecției bacteriene. Tipurile de infecții bacteriene includ agenți patogeni urinari obișnuiți, precum și agenți patogeni despre care se știe că provoacă boli cu transmitere sexuală. În cele mai multe cazuri de epididimită, infecția apare fie ca urmare a fluxului retrograd de urină, cel mai frecvent observată la bărbații în vârstă, fie ca urmare a unei boli cu transmitere sexuală, cel mai adesea întâlnită la bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.

La bărbații înainte de maturitatea sexuală, cea mai frecventă cauză a epididimitei este inflamația care apare ca urmare a unor traume sau activități repetitive precum sportul.
Alte cauze posibile ale epididimitei includ infecții chimice, induse de medicamente și virale.

Epididimita acută

De regulă, aceasta este cauzată de o infecție cu bacterii. Bacteria E-coli. este o cauză comună de infecție. La copiii care nu au ajuns la pubertate, infectia poate debuta în vezica urinară sau rinichi. Apoi se răspândește în testicul. Unii băieți suferă de mai multe infecții ale tractului urinar.

La bărbați, o boală cu transmitere sexuală (BTS) este una dintre cauze. În cea mai mare parte, de la chlamydia, micoplasmă sau rar gonoree. Aceste infecții încep în uretră. Apoi se pot muta în testicul. Uneori există o scurgere de lichid din uretră.

Uneori epididimita poate fi cauzată de:

Prostata mărită, care blochează vezica urinară
Infecția glandei prostatei („prostatita bacteriană”)
Uretra parțial blocată
Utilizarea recentă a cateterului
Urina în epididim – epididimită chimică apare atunci când urina pătrunde în epididim. În general, acest lucru se petrece în cazul ridicării unor greutăți foarte mari.
Traume – traumele fizice la nivel testicular pot cauza epididimita.
TBC – epididimita poate fi cauzată, rareori ce-i drept, de tuberculoză.

Epididimita cronică

Un caz „cronic” poate apărea după epididimita acută.

Orhită

Orhita apare de regulă de la o infecție cu virusul oreionului (sau alt virus). „Orhita oreionului” apare la aproximativ 1 din 3 bărbații care fac oreion după pubertate. Această infecție nu se răspândește la epididim.

Epididimo-orhită acută

Epididimo-orhita acută este cel mai adesea cauzată de o infecție bacteriană. Poate fi cauzată și de o infecție tuberculoasă a epididimului, dar acest lucru este rar. Rareori, poate începe în testicul și se poate răspândi la epididim.

Factori de risc epididimită

Un comportament sexual riscant poate crește riscul de epididimită cauzată de BTS. În ceea ce privește epididimita care nu este cauzată de o bacterie transmisă sexual, următorii factori pot crește riscul:

Istoric în ceea ce privește infecțiile urinare sau la nivelul prostatei
Istoric în ceea ce privește procedurile medicale care afectează tractul urinar
Mărirea prostatei, care crește riscul de infecție a vezicii urinare, dar și a epididimului

Diagnosticare epididimită

Medicul va verifica nodulii limfatici din zona inghinală, dar și testiculele. Examinarea rectală poate fi necesară pentru verificarea prostatei. Medicul poate face, în scopul diagnosticării epididimitei, și analize și teste precum: analize de sânge, analiza urinei sau ecografie.

În epididimita acută, urina este adesea infectată. În epididimita cronică, urina nu este de obicei infectată. Ecografia este un test non-invaziv. Folosește unde sonore și poate măsura fluxul de sânge în epididim, poate examina interiorul testiculului și poate vedea alte modificări în acea zonă a corpului.

Tratament epididimita

Epididimita acută și epididimo-orhita acută

Tratamentul începe adesea cu o cură de antibiotice de 1-2 săptămâni. Pentru cazurile grave de infecție, poate fi necesar ca pacientul să rămână în spital pentru tratament. Acestea sunt cazuri cu dureri greu de controlat, cu vărsături, cu febră mare. Ocazional, pentru cazurile grave, sunt necesare narcotice pentru câteva zile.

Epididimita tuberculoasă este mai gravă, dar este foarte rară. Se tratează cu medicamente antituberculoase. Dacă afecțiunea este gravă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a elimina testiculul și epididimul ("orhiectomie").

Epididimita cauzată de amiodaronă este tratată prin limitarea sau oprirea medicamentului. În cazul în care inflamația este cauzată de o infecție cu transmitere sexuală, partenerul sexual trebuie să urmeze, de asemenea, tratament. Pentru alte tipuri de epididimita neinfecțioasă, nu există un tratament stabilit.

Îngrijirea epididimitei implică repaus timp de 1 – 2 zile cu scrotul ridicat dacă este posibil. Scopul este de a aduce zona inflamată deasupra nivelului inimii. Acest lucru ajută la circulația sângelui, ceea ce reduce umflarea și durerea și ajută la vindecare. Folosirea unor comprese cu gheață pe scrot din când în când poate ajuta. În cazurile cauzate de infecție, ajută să bei cât mai multe lichide.

Pastilele antiinflamatoare precum ibuprofenul sau naproxenul ajută la ameliorarea durerii. De asemenea, ameliorează umflarea care provoacă durerea. Dacă durerea este severă, un medicament narcotic pentru durere pe termen scurt poate ajuta, dar trebuie utilizat doar pentru o perioadă scurtă de timp, în cel mai bun caz, în majoritatea situațiilor.

Epididimita cronică

Epididimita cronică este tratată în principal cu medicamente și confort pentru a calma durerea. Medicamentele antidurerii și aplicarea căldurii sunt tratamentele standard. Dacă simptomele nu dispar, medicul poate sugera alte medicamente pentru durere. Dacă toate celelalte recomandări nu ajută la rezolvarea problemei, epididimul poate fi îndepărtat chirurgical („epididimectomie”).

Orhita acută

Antibioticele sunt adesea cel mai bun tratament pentru infecțiile bacteriene.

Dupa tratament

Epididimita acută și epididimo-orhita acută

Pentru cazurile infecțioase, este nevoie de două până la trei zile pentru ca medicamentele să-și facă efectul. Disconfortul poate dura săptămâni până la luni după administrarea tratamentului cu antibiotice. Odihna cu scrotul ridicat pentru o zi sau două ajută la accelerarea vindecării. Cazurile de epididimita tuberculoasă (fără intervenții chirurgicale) pot avea nevoie de luni pentru a se vindeca cu medicamente. Testiculul se poate micșora după tratament.

Epididimita cu amidarone pur și simplu se ameliorează după reducerea dozei sau oprirea medicamentului. Epididimita chimică se vindecă complet cu tratament.

Epididimita cronică

Simptomele epididimitei cronice dispar în cele din urmă sau reapărea. Medicamentul antiinflamator poate fi necesar intermit și oprit timp de câteva luni sau ani. În urma unei intervenții chirurgicale, simptomele se ameliorează la majoritatea bărbaților după câteva săptămâni de vindecare. Dacă intervenția chirurgicală nu a ajutat, medicul poate sugera microchirurgie pentru a bloca nervii de pe cordonul spermatic.

Orhita acută

Durerea dispare adesea după faza acută, iar testiculul se micșorează adesea.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Epididymitis
https://www.cdc.gov/std/treatment-guidelines/epididymitis.htm
Urology Care Foundation - What are Epididymitis and Orchitis?
https://www.urologyhealth.org/urology-a-z/e/epididymitis-and-orchitis
National Library of Medicine - Epididymitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430814/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...

Medicină

Medicină alternativă

Simptome și diagnostic

Diferenta dintre artrita psoriazica si artroza (osteoartrita)

Citește mai mult

DE SEZON

Pentru a comenta este nevoie de

Comentarii 0