Disbioza intestinala: cauze, simptome si tratament

Disbioza este un termen folosit pentru a descrie un dezechilibru microbian care, cel mai adesea, afectează tractul digestiv al unei persoane. Chiar și așa, disbioza poate afecta, de asemenea, pielea, ochii, plămânii, urechile, nasul, sinusurile, unghiile și vaginul.

Disbioza mai este uneori numită și disbacterioză sau disbioza bacteriană, pentru că tractul gastrointestinal conține atât bacterii bune sau prietenoase, cât și bacterii neprietenoase care formează flora intestinală, numită și microbiotă sau microbiom. Însă și alte organisme minuscule se găsesc în tractul gastrointestinal, inclusiv fungi (grup de organisme unicelulare sau pluricelulare care produc spori), virusuri și paraziți.

Ce este disbioza?

Organismul uman este plin de colonii de bacterii inofensive, cunoscute și ca microbiotă intestinală. Cele mai multe dintre aceste bacterii au un efect pozitiv asupra sănătății noastre și contribuie la procesele naturale din organism, însă când una dintre aceste colonii de bacterii este în dezechilibru, acest lucru poate duce la disbioză.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Disbioza se întâmplă, de obicei, atunci când bacteriile din tractul gastrointestinal (care include stomacul și intestinele) suferă un dezechilibru. Unele efecte ale disbiozei intestinale sunt temporare și destul de ușoare. În multe cazuri, corpul corectează singur dezechilibrul fără să fie nevoie de tratament, însă, dacă simptomele devin mai grave, este indicat un consult medical, pentru un diagnostic și un tratament adecvat.

Din ce cauze poate să apară disbioza?

Orice modificare apărută în echilibrul florei intestinale (microbiota intestinală) poate cauza disbioza. Atunci când disbioza se produce în tractul gastrointestinal, de obicei, este rezultatul următoarelor cauze:

o modificare în alimentație care implică o creștere a aportului de proteine, zahăr sau aditivi alimentari;
consumul accidental de substanțe chimice, cum ar fi pesticidele care persistă pe coaja unor legume sau pe fructele nespălate;
consumul a două sau mai multe băuturi alcoolice pe zi;
administrarea unor medicamente noi, cum ar fi antibioticele care afectează flora intestinală;
o igienă orală precară, care permite bacteriilor să de dezvolte în exces și să existe un dezechilibru de acest gen în cavitatea bucală;
niveluri mari ale stresului și anxietății, care pot să slăbească sistemul imunitar;
sexul neprotejat, care te poate expune la unele bacterii periculoase.

Disbioza este, de asemenea, comună și la nivelul pielii. Problema poate fi cauzată de expunerea la bacteriile periculoase sau de o creștere excesivă a unui singur tip de bacterii. De exemplu, stafilococul auriu (un tip de bacterie) poate să scape de sub control și să se dezvolte foarte mult, iar astfel poate duce la o infecție cu stafilococi. O altă bacterie (Gardnerella vaginalis) poate să depășească în număr bacteriile sănătoase din vagin și poate provoca senzație de arsură, mâncărimi și secreții vaginale.

Ce simptome are o persoană cu disbioză?

Simptomele unei persoane cu disbioză vor depinde de locul în care se dezvoltă acel dezechilibru al bacteriilor, dar și de tipul de bacterii care provoacă acel dezechilibru. Cele mai întâlnite simptome sunt:

respirație urat mirositoare (numită halitoză sau halenă);
stomac deranjat
greață
constipație
diaree
dificultăți la urinare
mâncărimi vaginale sau rectale
balonare
dureri în piept
erupții cutanate sau roșeață
oboseală
dificultăți de gândire sau de concentrare
anxietate
depresie

Ce opțiuni de tratament există pentru disbioză?

Dacă medicamentele se află în spatele dezechilibrului bacterian, medicul te va sfătui cel mai probabil să întrerupi utilizarea acelui medicament, până când echilibrul bacterian este restabilit.

Tratament medicamentos în disbioză

De asemenea, medicul îți poate prescrie anumite medicamente pentru a te ajuta să ții sub control bacteriile, cum ar fi:

ciprofloxacin, un antibiotic care tratează infecțiile intestinale care rezultă din disbioză;
rifaximin, un antibiotic care tratează simptomele sindromului de colon iritabil, o afecțiune comună asociată cu disbioza;
cotrimoxazol - un antibiotic care tratează infecțiile tractului intestinal și pe cele ale tractului urinar, care rezultă din disbioză.

Remedii nasturiste în disbioză

Există și câteva remedii folosite în tratamentul naturist al disbiozei, care pot fi foarte utile:

probioticele,
prebioticele,
remedii homeopate,
adoptarea unei diete care conține alimente cu suficiente substanțe nutritive care vor menține echilibrul bacteriilor din intestine, precum complexul de vitamine B (în special vitaminele B6 și B12), calciu, magneziu, betacaroten și zinc.

Cum îți poți îmbunătăți sănătatea intestinală?

În teorie, disbioza poate fi ținută la distanță prin îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și a stilului general de viață. În prezent, există câteva opțiuni susținute de cercetările științifice de a ține disbioza la distanță, cum ar fi consumul de probiotice (iaurt, varză murată, măsline verzi etc.) și de prebiotice (ceapă, usturoi, praz etc.).

Adoptarea unei diete sănătoase ar putea însemna consumul de proteine de înaltă calitate din surse precum carne slabă (pui, curcan), pește, tofu, leguminoase, creșterea aportului de fibre și limitarea consumului excesiv sau evitarea unor alimente precum zahărul, grăsimile saturate și făină rafinată.

Schimbările în stilul de viață pot include și măsuri precum gestionarea stresului cu ajutorul exercițiilor de respirație, meditației, posturilor yoga, excursiilor în natură (la munte sau la mare).

La ce probleme de sănătate poate contribui disbioza?

Disbioza a fost identificată ca având un posibil rol într-o varietate de probleme de sănătate. Se presupune că echilibrul bacteriilor intestinale poate afecta sistemul imunitar și sănătatea mucoasei intestinale, însă bolile în care disbioza ar putea juca un rol nu sunt toate de natură digestivă.

Problemele de sănătate la apariția cărora ar putea contribui disbioza sunt:

Boala inflamatorie intestinală

Boala inflamatorie intestinală reprezintă un grup de tulburări care provoacă inflamație cronică la nivelul intestinelor. Exemple de boală inflamatorie intestinală sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Simptomele provocate de aceste afecțiuni sunt durerea abdominală, diareea (alternând uneori cu constipația) sau nevoia urgentă de defeca, balonare și flatulență, pierderea poftei de mâncare sau pierderea în greutate inexplicabilă, mucus sau sânge în scaun.

Tratamentele pentru boala inflamatorie intestinală pot consta în medicamente (aminosalicilați, antibiotice, corticosteroizi, produse biologice, imunomodulatori, antidiareice, antiinflamatoare nesteroidiene) și suplimente alimentare precum probioticele, dar în majoritatea cazurilor se poate ajunge și la nevoia de tratament chirurgical.

Sindromul intestinului iritabil

Sindromul intestinului iritabil reprezintă un grup de simptome care afectează sistemul digestiv. Tipul de sindrom depinde de ce mișcări intestinale anormale are pacientul și poate fi: cu constipație, cu diaree sau mixt.

Simptomele sindromului de intestin iritabil includ dureri sau crampe abdominale, de obicei în jumătatea inferioară a abdomenului, balonare, tranzit intestinal anormal, cu diaree, constipație sau o alternare între cele două, exces de gaze intestinale, mucus în fecale.

Femeile cu sindromul intestinului iritabil pot constata că simptomele se acutizează în timpul menstruației. Tratamentul constă într-o alimentație bogată în fibre, dar săracă în lactate și cofeină, în exerciții fizice regulate, dar medicul poate prescrie și un tratament medicamentos pentru a gestiona diareea, constipația și durerile abdominale.

Obezitatea

Disbioza poate contribui și la creșterea în greutate - supragreutate sau chiar obezitate. O alimentație bogată în grăsimi și carbohidrați face ca microbiota intestinală să fie dominată de bacterii neprietenoase precum Clostridium, Prevotella și Methanobrevibacter în defavoarea unor specii benefice precum Bacteroides, Bifidobacterium, Lactobacillus și Akkermansia. Prea multe grăsimi animale, zahăr și alimente cu zahăr în alimentație de zi cu zi contribuie la creșterea în greutate.

Pentru a slăbi sănătos și a rămâne la o greutate normală, este nevoie de o alimentație bazată pe legume, fructe, leguminoase, pâine integrală, carne slabă, pește, lactate slabe, nuci și semințe, ulei de măsline, care să limiteze consumul de zahăr și grăsimi trans și animale, dar și de mișcare efectuată regulat. Dacă nu știi cum să slăbești sănătos, cere sfatul medicului.

Sindromul metabolic

Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care, împreună, cresc riscul de boală coronariană, diabet, accident vascular cerebral și alte probleme grave de sănătate. O persoană are sindrom metabolic dacă are cel puțin trei dintre următoarele:

O talie prea groasă (obezitate abdominală)
Hipertensiune arterială
Glicemie mare
Trigliceride mărite
Colesterol bun (HDL) prea mic.

Schimbările în stilul de viață reprezintă prima linie de tratament pentru sindromul metabolic. Pacientul va fi sfătuit să aleagă alimente sănătoase pentru inimă (legume, fructe, cereale integrale, limitând zahărul și grăsimile animale), să facă mișcare în mod regulat, să își gestioneze mai bine stresul, să renunțe la fumat și să obțină un somn de o calitate mai bună.

Diabetul de tip 2

Diabetul de tip 2 este o boală care apare atunci când glicemia este prea mare. Ești mai susceptibil de a face diabet dacă ai 45 de ani sau mai mult, ai antecedente familiale de diabet sau ești supraponderal ori suferi de obezitate. Inactivitatea fizică și hipertensiunea arterială cresc, de asemenea, riscul de diabet.

Gestionarea glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului și renunțarea la fumat sunt modalități importante de a gestiona diabetul de tip 2. Este posibil să fie nevoie și de medicamente pentru tratarea diabetului, de injecții cu insulină sau o combinație între cele două.

Spondilita anchilozantă

Spondilita anchilozantă este o formă de artrită care provoacă inflamație cronică a coloanei vertebrale. Deși boala nu se vindecă, tratamentele (exerciții fizice, antiinflamatoare nesteroidiene, antireumatice, corticosteroizi) pot preveni complicațiile pe termen lung, pot reduce afectarea articulațiilor și pot ușura durerea.

Eczema atopică

Eczema sau dermatita atopică este cea mai frecventă formă de eczemă, o afecțiune care provoacă mâncărimi ale pielii, însoțite de uscare și crăpare a pielii. Deși afecțiunea nu se vindecă, există modalități de a reduce simptomele și a ține boala sub control: creme hidratante, corticosteroizi topici, evitarea factorilor declanșatori.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Dysbiosis
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/dysbiosis
Frontiers - Unhealthy Lifestyle and Gut Dysbiosis: A Better Understanding of the Effects of Poor Diet and Nicotine on the Intestinal Microbiome
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fendo.2021.667066/full
Studiul „Unhealthy Lifestyle and Gut Dysbiosis: A Better Understanding of the Effects of Poor Diet and Nicotine on the Intestinal Microbiome”, apărut în Front. Endocrinol., 08 June 2021, Sec. Gut Endocrinology, https://doi.org/10.3389/fendo.2021.667066, autori: Jason E. Martinez et al.
Cambridge University Press - Microbial dysbiosis-induced obesity: role of gut microbiota in homoeostasis of energy metabolism
https://www.cambridge.org/core/journals/british-journal-of-nutrition/article/microbial-dysbiosisinduced-obesity-role-of-gut-microbiota-in-homoeostasis-of-energy-metabolism/5EC03DE6BCDF529AD2E462E186FED193
Studiul „Microbial dysbiosis-induced obesity: role of gut microbiota in homoeostasis of energy metabolism”, apărut în British Journal of Nutrition , Volume 123 , Issue 10 , 28 May 2020 , pp. 1127 – 1137, DOI: https://doi.org/10.1017/S0007114520000380, autori: Emmanuel Amabebe et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...