Într-o lume în care obezitatea este una dintre principalele cauze ale mortalității, cu 2.8 milioane de victime anual, precum și a multor boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și bolile cardiace, o dietă echilibrată și menținerea greutății optime sunt elemente esențiale ale unei vieți sănătoase. Cu toate acestea, dacă intenționați să dați jos câteva kilograme, sau, pur și simplu, să adoptați un stil de viață mai sănătos, este important să vă alegeți dieta alimentară potrivită. 
Astfel, una dintre cele mai populare diete din ultimii ani – dieta ketogenică – se află sub lupă deoarece mai multe studii indică posibile efecte adverse, printre care creșterea colesterolului LDL și a trigliceridelor. 

Ce este dieta ketogenică?

Dieta ketogenică a apărut în anii 1920, fiind aplicată, pentru prima dată, de către medicul Russel Wilder pe pacienți epileptici. S-a bucurat la momentul respectiv de popularitate în schemele de tratament pentru epilepsie juvenilă, după care a reapărut în zilele noastre, ca o metodă rapidă și ușoară de slăbit. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Regimul ketogenic presupune un consum crescut de grăsimi, moderat de proteine și scăzut de carbohidrați. Așadar, macronutrienții acestei diete sunt impărțiți după cum urmează: 55%-60% grăsimi, 30%-35% proteine, 5%-10% carbohidrați. Planul caloric este de 2000Kcal pe zi, dintre care carbohidrații reprezintă 20g-50g. 

La baza mecanismului de funcționare al dietei ketogenice stă procesul de cetoză, care înseamnă transformarea grăsimilor în energie (atunci când organismul nu primește suficienți carbohidrați), ceea ce duce la o ardere rapidă a acestora. 

Efectele adverse ale dietei ketogenice

Cetoza, în sine, nu este dăunătoare organismului, însă există o serie de reacții adverse, pe termen scurt și lung, asociate cu dieta ketogenică de care trebuie ținut cont. Cele mai comune reacții adverse pe termen scurt sunt:

• stare de greață/vomă
• dureri de cap
• stare de oboseală permanentă/amețeală
• insomnie
• constipație 

Simptomatologia pe termen scurt este supranumită gripa keto. Aceste reacții adverse se manifestă, de regulă, până la 2 săptămâni de la începerea regimului. Este recomandat consumul de lichide bogate în electroliți în această perioadă, pentru a diminua intensitatea reacțiilor neplăcute. 

Reacțiile adverse pe termen lung sunt:

• steatoză hepatică (ficat gras)
• hipoproteinemie (nivel scăzut de proteină în sânge)
• pietre la rinichi
• deficiență de vitamine și minerale

Dieta keto și colesterolul LDL

Moderație și monitorizare

Așadar, este important de reținut faptul că dieta ketogenică nu este indicată pe o perioadă mai lungă de un an, durata ideală fiind undeva între 3 săptămâni și 12 luni. Odată cu aceasta, monitorizarea sănătății pe perioada dietei (în special a ficatului, rinichilor, inimii, a nivelului de trigliceride și a colesterolului) este esențială. Un alt aspect important este încheierea dietei și tranziția către un regim standardizat, care, la rândul ei, trebuie monitorizată și efectuată treptat. Monitorizarea implică atât realizarea unor analize periodice, cât și observarea oricărui simptom ieșit din comun și semnalarea acestuia din timp, pentru a primi atenția medicală necesară. 

Odată ce colesterolul LDL crește, se cere oprirea dietei. Persoanele care suferă deja de colesterol LDL și trigliceride mărite nu sunt încurajate să adopte un regim ketogenic, deoarece riscă dezvoltarea unor boli cardiovasculare. 

De asemenea, pentru asigurarea unui stil de viață sănătos pe parcursul dietei ketogenice, este important consumul de grăsimi nesaturate în defavoarea celor saturate, a alimentelor bogate în fibre și a proteinelor în defavoarea carbohidraților.  

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/326320.php#summary
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499830/
https://www.everydayhealth.com/ketogenic-diet/diet/keto-diet-dangers-you-need-know/