Ce mancam pentru a combate oboseala cronica?

Oboseala cronica este o afecțiune biologică  si poate avea la baza mai multe cauze, de la cele genetice, imunitare sau chiar infectioase, insa este dificil de decelat una anume. Dacă te confrunți cu oboseala cronică, trebuie să introduci în dieta ta alimente care îți stabilizează nivelul de energie și îți stimulează sistemul imunitar.

O dietă potrivită te ajută să ameliorezi simptomele afecțiunii, care este cunoscută și sub numele de encefalomielita mialgică (ME/CFS).

Encefalomielita mialgică nu se prezintă doar cu oboseală, ci și cu disfuncție cognitivă și afectare a funcționării de rutină care persistă timp de șase luni sau mai mult. Oboseala cronica este o afecțiune biologică, nu o tulburare psihologică in patogenia careia sunt implicate diferite mecanisme și modificări biochimice care afectează funcția imunitară, reglarea hormonală și răspunsul la stresul oxidativ. De asemenea, include disfuncția celulelor ucigașe naturale și/sau disfuncția celulelor T, citokine crescute și autoanticorpi. 

Pacienții cu oboseala cronica  se pot prezenta uneori la camera de garda cu o listă de simptome complexe, cum ar fi intoleranța ortostatică, stare de rău post-efort, oboseală și diaree. Diagnosticul de oboseala cronica ar putea fi insa emis si de medicul de familie sau ai putea apela la un consult  la un medic boli interne.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cauzele oboselii cronice

Multe studii au raportat rolul istoricului familial în dezvoltarea encefalomielitei mialgice sau simptome asemănătoare oboselii. Studiile din registrul gemenilor au arătat, de asemenea, o predispoziție familială și genetică crescută la această afecțiune. Un studiu a observat variabilitate în expresia unor gene specifice la pacienții cu encefalomielita mialgica, în special după exerciții fizice, care afectează metabolismul și răspunsurile imune. Într-un alt studiu, a fost raportată o asociere între aceasta și mutații genetice specifice, precum și infecții virale.

Se presupune că diverse etiologii infecțioase, inclusiv virusul Epstein-Barr (EBV), herpesvirusul uman (HHV)-6 și parvovirusul uman B19, declanșează boala.

Speculațiile sunt că la câțiva pacienți, dobândirea infecțiilor virale, cum ar fi mononucleoza infecțioasă, declanșează debutul procesului bolii.

Cercetătorii au detectat anticorpi IgM anti-HHV-6 și antigene HHV-6 mai frecvent în sângele periferic al pacienților cu sindrom de oboseală cronică decât în ​​populația generală, indicând o prevalență mai mare și o reactivare mai mare a virusului în această cohortă.

Parvovirusul B19, atât cu și fără viremie, a fost implicat în dezvoltarea și declanșarea sindromului de oboseală cronică. Acești pacienți au niveluri mai mari de factor de necroză tumorală și interferon-gamma.

Si alterări ale sistemului imunitar pot sta la baza oboselii cronice. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, creșteri ale nivelurilor de imunoglobuline IgG în mai multe studii, indicând din nou modificarea funcției imune a acestor pacienți. Mai multe studii au descris, de asemenea, prezența autoanticorpilor împotriva structurilor nucleare și membranare, precum și împotriva receptorilor de neurotransmițători.

Diagnostic si evaluare 

Diagnosticul sindromului de oboseală cronică ar putea fi pus in cadrul unui  consult  la un medic boli interne si necesită prezența următoarelor trei simptome pentru mai mult de șase luni, precum și intensitatea simptomelor să fie moderată sau severă pentru cel puțin 50% din timp.

  • Oboseală - O scădere sau o afectare vizibilă a capacității pacientului de a se angaja în activități pe care le desfasura înainte de debutul bolii. Această afectare continuă mai mult de șase luni și este asociată cu oboseală severă de nou-apariție, care nu are legătură cu efortul și nu este ameliorată prin odihnă.
  • Stare de rău post-efort - Pacienții experimentează agravarea simptomelor și a funcției după expunerea la factori de stres fizic sau cognitiv, pe care anterior i-au tolerat bine.
  • Somn neodihnitor- pacienții se simt obosiți după o noapte de somn.

Îndeplinirea criteriului pentru diagnostic necesită cele trei simptome menționate mai sus plus unul dintre simptomele suplimentare menționate mai jos.

  • Deficiență cognitivă - Probleme cu gândirea sau funcția executivă agravate de efort, efort, stres sau presiunea timpului.
  • Intoleranța ortostatică - Agravarea simptomelor la asumarea și menținerea unei poziții verticale. Deși nu sunt neapărat eliminate, simptomele sunt îmbunătățite prin culcarea pe spate sau ridicarea picioarelor.

Nu există teste patognomonice sau de diagnostic sau biomarkeri unici ai ME/SFC. Testele pentru a exclude alte etiologii sunt efectuate în contextul particular al pacientului  dupa un consult  la un medic boli interne sau la medicul de familie.. Testele standard de laborator includ:

  • analiza urinei,
  • hemoleucograma completă cu diferențială,
  • biochimia sângelui,
  • teste ale funcției tiroidiene,
  • enzime musculare precum creatinkinazele și proteina C reactivă.

Institutul Național pentru Excelență Clinică (NICE) efectuează și teste pentru sensibilitatea la gluten și recomandă utilizarea anticorpilor endomiziali de imunoglobuline A, screening-ul de medicamente din urină și anticorpi reumatologici, după cum este indicat. De asemenea, recomandă împotriva utilizării titrurilor virale, cu excepția cazului în care este necesar după examenul clinic al pacientului.

Tratamentul 

Medicamente pentru durere

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitorii COX-2, sunt utilizate datorită acțiunii lor în ameliorarea durerii și a inflamației asociate. Medicamentele opioide creează dependență și, prin urmare, sunt utilizate numai pentru cazuri foarte severe pentru o durată cât mai scurtă.

Antidepresive triciclice

Multiple antidepresive triciclice au demonstrat grade diferite de succes în îmbunătățirea somnului, a nivelului durerii și a severității oboselii. Dozele folosite aici sunt de obicei mai mici decât dozele utilizate în tratamentul depresiei.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitori ai recaptării serotoninei-norepinefrine (SNRI)

Multe ISRS, cum ar fi fluoxetina, sertralina și paroxetina, au fost utilizate pentru tratarea depresiei și a anxietății, care fie însoțesc procesul de boală a sindromului de oboseală cronică, fie apar ca o consecință a acestuia. SNRI-urile au avantajul suplimentar de a oferi ameliorarea durerii neuropatice pe lângă efectul antidepresiv. Cu toate acestea, nici ISRS, nici SNRI nu afectează în mod direct fiziopatologia de bază a procesului bolii.

Terapia antivirală

La acești pacienți au fost încercate mai multe medicamente antivirale, dar majoritatea acestor studii au fost neconcludente. Studiile randomizate controlate  care compară efectul inhibitorilor de analogi nucleotidici precum aciclovir, valaciclovir și ganciclovir, față de placebo, nu au arătat nicio diferență în controlul simptomelor. Studiile care au folosit interferon versus placebo în sindromul de oboseală cronică, de asemenea, nu au arătat dovezi ale unui beneficiu clar.

Imunoglobulina

O revizuire sistemică efectuată de Whiting și colab. în 2001 a evaluat cinci studii randomizate controlate privind utilizarea imunoglobulinelor la pacienții cu sindrom de oboseală cronică. A dezvăluit rezultate pozitive la patru dintre ele.Din păcate, alte studii nu au raportat niciun beneficiu și, de fapt, au concluzionat potențialele pericole ale imunoglobulinelor.

Corticosteroizi

Mai multe  revizuiri sistemice efectuate cu steroizi în 2005 au arătat răspunsuri diferite. O evaluare sistemică efectuată în 2015 a arătat un beneficiu slab al hidrocortizonului în doză mică, dar efectul a fost doar de scurtă durată și a fost asociat cu efecte adverse.

Medicamente complementare și alternative

Evaluările sistemice ale studiilor care utilizează acizi grași esențiali, magneziu, acetil-l-carnitină, vitamina B12 și antioxidanți au arătat doar un răspuns parțial și necesită studii suplimentare pentru a stabili o relație definitivă.

Solutii care tin de dieta

Chiar dacă alimentația nu va vindeca efectiv sindromul de oboseală cronică, îți va asigura mai multă energie și îți va suplimenta eventualele deficiențe de nutrienți. Astfel, vei experimenta mai puține dureri musculare, vei minimiza oboseala extremă și constantă și te vei simți mai bine.

Un plan alimentar adecvat se concentrează pe consumul de mese și gustări mai echilibrate și bogate în nutrienți și pe evitarea anumitor alimente și băuturi care ar putea agrava simptomele. Va fi nevoie să faci totuși câteva încercări pentru a descoperi ce funcționează cel mai bine pentru tine și poți începe prin a analiza modul în care alimentele îți pot influența simptomele.

Ce beneficii îți aduce dieta

Nu există multe cercetări privind dieta și nutriția pentru sindromul de oboseală cronică, iar cercetările disponibile nu sunt concludente. Se pare că ME/CFS implică inflamație cronică. Până acum nu a fost studiată o dietă antiinflamatoare pentru această boală. Cu toate acestea, experții susțin că o dietă sănătoasă îți poate aduce beneficii vizibile. 

O revizuire din 2017 a planurilor nutriționale pentru sindromul de oboseală cronică, publicată în Biomedicine & Pharmacotherapy, a constatat că multe persoane cu ME/SFC au deficiențe de vitamine, minerale și acizi grași esențiali.

O altă revizuire a unor studii privind dieta și suplimentele nutriționale, publicată în 2017 în Journal of Nutrition and Human Dietetics, a găsit dovezi că anumite componente din alimente au atenuat oboseala și alte simptome. Acestea au inclus:

  • Probiotice
  • Coenzima Q10
  • Polifenoli (în special din ciocolată cu un conținut ridicat de cacao)

Polifenolii din ciocolată sunt un tip de antioxidant care poate fi deosebit de important în sindromul de oboseală cronică. Un studiu a analizat în mod special beneficiile polifenolilor din ciocolata neagră și a constatat că aceștia reduc la minimum simptomele asociate cu ME/CFS. Alimente precum ceaiul verde, fructele de pădure și leguminoasele conțin și polifenoli. Ele pot ajuta, de asemenea, la reducerea simptomelor, dar nu au fost studiate în mod specific.

Se pare că polifenolii și alte tipuri de antioxidanți repară daunele aduse moleculelor care pot provoca boli. O teorie despre mecanismele de bază ale sindromului de oboseală cronică este că stresul oxidativ are un rol major, iar antioxidanții luptă împotriva radicalilor liberi care atacă organismul, ca urmare a acestui proces.

Cum funcționează

Scopul dietei cu sindromul oboselii cronice este de a folosi nutriția pentru a reduce oboseala, a preveni deficiențele de nutrienți și a menține inflamația sub control. Nu există reguli stricte. Pur și simplu trebuie să consumi alimentele care îți asigură constant rezerve de energie și un echilibru mai sănătos de grăsimi și antioxidanți, pentru a reduce substanțele chimice care favorizează inflamația din corp.

Cât trebuie să urmezi un astfel de plan alimentar

Dieta pentru sindromul oboselii cronice este menită să fie un plan alimentar sănătos pe termen lung pe care ar trebui să îl urmezi pentru tot restul vieții dacă ai această afecțiune. Deși s-ar putea să descoperi că îți ameliorează simptomele ME/CFS, este, de asemenea, o dietă care promovează o sănătate bună în general.

Ce să mănânci

  • Fructe (oricare, în special fructe de pădure)
  • Legume (orice, în special legume verzi și portocalii)
  • Fasole uscată sau leguminoase
  • Cerealele integrale
  • Pește și fructe de mare
  • Alimente integrale din soia (de exemplu, tofu sau tempeh)
  • Lactate fermentate (de exemplu, iaurt sau chefir)
  • Grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele
  • Ciocolata neagră (cu moderație)
  • Condimente și ierburi (proaspete sau uscate)

Ce să eviți: 

  • Mâncăruri fast-food și prăjeli
  • Mâncăruri congelate sau ambalate
  • Gustări procesate
  • Băuturi răcoritoare îndulcite
  • Alimente cu adaos de zahăr sau din făină albă
  • Margarină sau uleiuri cu grăsimi omega-6
  • Alcool
  • Cofeină

Nu există o dietă universală pentru sindromul oboselii cronice și îți va fi mai ușor să urmezi pe termen lung un plan de alimentație sănătoasă dacă îl personalizezi. Este un mod flexibil de a mânca care se bazează pe o dietă echilibrată, ce include o diversitate de alimente întregi la fiecare masă și gustare.

Cele mai bune alegeri:

  • Fructe: fructele de pădure, cireșele și merele sunt printre cele mai mari surse de polifenoli. Având în vedere cercetările asupra polifenolilor din ciocolata neagră, merită adăugate la dieta ta.
  • Legume: Încearcă să incluzi cât mai multe legume verzi și legume roșii sau portocalii viu colorate (morcovi, ardei dulci, roșii și cartofi dulci) pentru conținutul lor bogat de antioxidanți. Le poți mânca atât crude, cât și gătite.
  • Pește și fructe de mare: toate sunt surse bune de proteine ​​slabe, iar peștii grași precum somonul, macroul și sardinele sunt surse deosebit de bune de grăsimi omega-3, care pot reduce inflamația.
  • Nuci și semințe: Nucile câștigă la categoria nuci, alături de semințe de in (sau făină de in, care este mai ușor de digerat), semințe de chia și semințe de cânepă - toate surse bune de grăsimi omega-3.
  • Lactate fermentate: chefirul neîndulcit și iaurtul grecesc sunt surse bune de bacterii benefice. Ele susțin un intestin sănătos, dar sunt și o sursă de probiotice, despre care cercetările sugerează că ar putea fi de ajutor pentru reducerea simptomelor.
  • Grăsimi sănătoase: uleiul de măsline, măslinele, avocado și toate nucile și semințele oferă grăsimi sănătoase, nesaturate, care pot ajuta la reducerea inflamației.
  • Ciocolată: Este o sursă bună de polifenoli, dar optează mai degrabă pentru puțină ciocolată neagră decât pentru batoane de ciocolată cu lapte sau  deserturi de ciocolată.

Cele mai nocive alegeri:

  • Snacks-uri din comerț: sunt de obicei ultraprocesate și preparate cu grăsimi omega-6 proinflamatorii, cum ar fi porumbul, soia sau alte uleiuri vegetale.
  • Dulciuri, deserturi și pâine albă: acestea sunt făcute cu adaos de zahăr și făină albă, care pot declanșa producția de compuși proinflamatori numiți citokine.
  • Cofeina și alcoolul: acestea pot crește inflamația, dar se știe că îți cresc și cortizolul - un hormon de stres care ți-ar putea supraîncărca corpul deja epuizat. Cu toate acestea, există puține cercetări privind efectele lor asupra ME/SFC, așa că le poți consuma cu moderație, luând în considerare faptul că ți-ar putea declanșa simptome neplăcute.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: 

Chronic Fatigue Syndrome, 2022, Amit Sapra; Priyanka Bhandari

Treatment and management of chronic fatigue syndrome/myalgic encephalomyelitis: all roads lead to Rome, 2017,Jesus Castro-Marrero , Naia Sáez-Francàs , Dafna Santillo

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0