Este posibil ca micul dejun sa ne influenteze deciziile?
Este posibil ca micul dejun sa ne influenteze deciziile?
Este posibil ca micul dejun sa ne influenteze deciziile?
Oua sau cereale? Este posibil ca deciziile pe care le luati intr-o zi sa se bazeze partial pe ceea ce ati mancat la micul dejun, dupa cum sugereaza un studiu preliminar. Aportul alimentar modulează diferite procese biochimice care stau la baza cogniției.
Compoziția de macronutrienți consumati afectează nivelurile precursorilor neurotransmițătorilor plasmatici, iar aceștia, la rândul lor, influențează luarea deciziilor sociale. Rezultatele studiilor oferă dovezi că variațiile conținutului de macronutrienți dintr-o masă exercită un impact semnificativ asupra cogniției umane la nivel înalt si deschid perspective asupra modulării cogniției determinate de nutriție. Rezultatele au implicații pentru educație, economie și politici publice, subliniind importanța unei diete echilibrate asupra expresiilor fundamentale ale cogniției.
Dupa desfasurarea unui studiu restrans, de exemplu, oamenii de stiinta sustin ca deciziile au fost deseori influentate de cantitatea de carbohidrati si proteine consumata la micul dejun.
Mai exact, participantii la studiu au fost mai predispusi sa respinga o oferta financiara injuste, daca au consumat multi carbohidrati in acea dimineata. Dar daca au avut un mic dejun cu continut scazut de carbohidrati si bogat in proteine, au fost mai inclinati sa accepte banii, decat sa se aleaga cu nimic.
Prin urmare, ar trebui sa alegeti un covrig sau o friptura si oua inainte de negocieri importante? Studiul nu poate raspunde la aceasta intrebare, sustin expertii, pentru ca cercetarile au aratat existenta unei asocieri, dar nu au demonstrat ca un mic dejun bogat in carbohidrati ne face mai precauti in cazul unor oferte financiare injuste.
Nu este clar de ce carbohidratii sau proteinele ne-ar putea influenta deciziile. Dar studiul a sugerat o posibila explicatie, potrivit cercetatorului Soyoung Park de la Universitatea Lubeck din Germania.
Dupa un mic dejun bogat in carbohidrati, a explicat ea, oamenii tind sa inregistreze o scadere a nivelului unui aminoacid, denumit tirozina. Tirozina este importanta in producerea de neurotransmitatori, ca dopamina, care face parte din „sistemul de recompense” al creierului.
Iar schimbarile la nivelul tirozinei au fost asociate cu modificari privind deciziile luate, a spus Park.
Cercetatorii care au revizuit studiul l-au catalogat drept „interesant”. Dar au precizat ca este neclar ce semnificatie ar putea avea rezultatele. In plus, cercetatorii au luat in calcul si nivelul triptofanului, dar si nivelul glicemiei. Tirozina a fost insa markerul cu cele mai mari variatii in functie de micul dejun.
„Ma indoiesc ca putem trage o concluzie cu privire la cea mai buna optiune de gestionare a interactiunilor noastre sociale cu mancarea” a spus dr. Luca Giliberto, neurolog la Institutul de Neurostiinte Northwell, din Manhasset, New York.
Rezultatele sunt in concordanta cu ceea ce stim deja despre dopamina.
O masa cu continut scazut de carbohidrati/bogata in proteine conduce la cresterea nivelului de tirozina, probabil „consolidand modalitatea de recompensa a creierului”, a subliniat Giliberto.
Ceea ce, in schimb, ar putea sa contribuie la acceptarea „unei decizii injuste”, a adaugat acesta.
Dar studiul lasa multe intrebari fara raspuns, sustine Giliberto: In primul rand, nu este clar care au fost regimurile alimentare obisnuite ale persoanelor, care dintre acestea le-ar influenta reactia pe termen scurt la o masa cu continut scazut sau ridicat de carbohidrati. Simon Young este profesor de psihiatrie in cadrul Universitatii McGill din Montreal. Acesta a studiat efectele regimului alimentar asupra creierului si comportamentului, precizand ca noile rezultate trebuie sa fie tratate cu precautie.
Studiul, publicat in revista Proceedings a Academiei Nationale de Stiinte, a cuprins doua etape
In prima etapa, 87 de studenti joaca versiunea online a Ultimatum Game. Jocul le ofera jucatorilor sansa de a accepta sau respinge o oferta financiara clar nedreapta din partea unui rival.
Chestia este ca daca oferta este respinsa, niciunul nu primeste banii. Asadar, daca un jucator face aceasta alegere, este considerata o forma de „pedeapsa sociala” pentru rival.
Dupa terminarea jocului, studentii le-au spus cercetatorilor ce au mancat la micul dejun in acea zi. S-a dovedit ca 53% dintre persoanele care au consumat un mic dejun bogat in carbohidrati au respins ofertele nedrepte, spre deosebire de 25% dintre studentii care consumasera un mic dejun cu continut scazut de carbohidrati.
A doua etapa a inclus 24 de barbati, care s-au prezentat la laborator pentru un mic-dejun controlat inainte de a juca Ultimatum Game. De asemenea, li s-au prelevat mostre de sange pe parcursul a cateva ore.
Intr-o zi, micul dejun a constat in 80% carbohidrati, 10% proteine: paine cu gem si crema de branza, lapte si suc de mere si un mar si o banana. In cealalta zi, micul dejun a constat in 50% carbohidrati, 25% proteine: paine si gem din nou, dar si sunca, iaurt, lapte si o cantitate mai mica de crema de branza. Din nou, rezultatele au fost similare. Barbatii au fost mai predispusi sa respinga ofertele nedrepte dupa un mic dejun bogat in carbohidrati. La test au participat doar barbati, a mai spus Park, deoarece exista diferente de metabolism intre sexe, care ar fi putut influenta rezultatele.
Dar acest lucru, a subliniat Gilberto, nu face decat sa sublinieze „complexitatea chestiunii.”
Chiar si in acest grup alcatuit doar din barbati, reactiile au fost variate. Unii au acceptat ofertele nedrepte, chiar si dupa ce au consumat un mic dejun bogat in carbohidrati.
Ar fi interesant, sustine Giliberto, sa descoperim de ce unele persoane au fost influentate de modificarea micului dejun, iar altele nu. Park sustine ca mesajul este ca alimentele pe care le consumam ar putea influenta nu numai sanatatea noastra fizica, ci si „deciziile noastre sociale”. Aceasta a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste regimurile alimentare care elimina nutrienti, precum dietele cu continut scazut de carbohidrati. „Cred ca este foarte important sa avem un regim alimentar echilibrat si sa nu ne concentram asupra unui singur nutrient”, a mai spus Park.
Sursa foto: Shutterstock
Surse : Margittai Z, et al. Exogenous cortisol causes a shift from deliberative to intuitive thinking. Psychoneuroendocrinology. 2016;64:131–135.
Halali E, Bereby-Meyer Y, Ockenfels A. Is it all about the self? The effect of self-control depletion on ultimatum game proposers. Front Hum Neurosci. 2013
Te-ar mai putea interesa și...
