Astenia asociata cancerului: cum poate fi combatuta de pacienti in timpul si dupa tratament

Oboseala reprezinta cel mai frecvent simptom asociat cancerului sau tratamentului antineoplazic cu o prevalenta de 25-90%, si poate persista chiar ani de zile dupa finalizarea tratamentului.

Desi cauzele acesteia nu sunt pe deplin identificate se presupune ca atat cancerul cat si tratamentul oncologic reduc nivelul proteinelor circulante dar si sinteza anumitor hormoni care intretine o reactie inflamatorie cronica ce poate determina starea de astenie sau agrava o astenie preexistenta. Pe de alta parte, terapiile oncologice distrug atat celule bolnave cat si celule normale iar organismul consuma energie in exces pentru inlaturarea acestora si repararea tesuturilor afectate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tumora insasi poate sintetiza o serie intreaga de substante cu rol citotoxic care pot influenta activitatea celulelor normale.

In majoritatea studiilor, 30-60% dintre pacienti reclama astenie moderata sau severa secundara tratamentului, ceea ce duce nu de putine ori la intreruperea acestuia sau la marirea intervalului intre seriile de tratament. Astenia are un impact negativ asupra capacitatii de munca, asupra relatiilor sociale sau chiar activitatii zilnice ceea ce inseamna afectarea calitatii vietii in timpul si dupa tratament. Nu in ultimul rand, astenia poate fi un factor predictiv pentru diminuarea supravietuirii.

In principiu orice tratament chimioterapic se poate insoti de astenie. Aceasta poate varia de la persoana la persoana. Daca unele persoane se plang de astenie pentru cateva zile, altele se plang de o astenie persistenta care depaseste cu mult intervalul de tratament. Chimioterapice recunoscute drept asteniforme sunt vincristina, vinblastina, cisplatinul sau gemcitabina.

 

 

Radioterapia poate determina astenie cumulativa (astenie progresiva) si care este independenta de locul iradiat. Aceasta poate avea o durata de 3-4 saptamani postradioterapie si se poate intinde pana la 2-3 luni.

Transplantul medular este o procedura invaziva care poate determina astenie asociata cancerului cu durate care depasesc si un an de zile postprocedura.

Terapiile biologice: citokinele de tipul interferonilor sau interleukinelor, eliberate in mod normal in circulatie de populatii de celule albe ca raspuns la diverse infectii, in anumite situatii, in conditiile unor concentratii mari sangvine, pot determina o astenie persistenta.

Alti factori care contribuie la aparitia si mentinerea asteniei asociate cancerului sunt:

  • anemia, ceea ce inseamna scaderea numarului globulelor rosii sub un anumit nivel si ca urmare scaderea vehiculului pentru oxigen catre tesuturi. Aproximativ 7 din 10 pacienti care sunt expusi chimioterapiei prezinta anemie de intensitati variabile.
  • asa zisul "status hipermetabolic" care se traduce in competitia pentru nutrienti intre celulele normale si cele bolnave si care se traduce prin scaderea cresterii si a metabolismului celulelor normale. Principalele consecinte ale epuizarii metabolice sunt pierderea ponderala,scaderea apetitului si sindromul asteniform
  • diminuarea statusului nutritional ca urmare a efectelor secundare a tratamentelor aplicate (greata, voma, mucozitati, modificari ale gustului, diaree, etc.
  • hipotiroidismul apare frecvent dupa indepartarea completa a tiroidei si cand terapia substitutiva este inadecvata sau in conditiile iradierii ganglionilor laterocervicali in cancerele sferei ORL
  • medicatia antiemetica, antialgica, antidepresiva, anticonvulsivanta sau antipsihotica are frecvent potential asteniform
  • durerea cronica sau acuta dar severa pot intensifica astenia
  • stresul poate amplifica senzatia de oboseala.
  • insomnia - imposibilitatea unui somn odihnitor de minimum 8 ore poate induce oboseala atat mentala cat si psihica

 

De foarte multe ori depresia si astenia asociata cancerului se insotesc dar nu este foarte clar care dintre cele doua simptome se instaleaza prima.

Cum combatem astenia asociata cancerului?

Raspunsul la aceasta intrebare este categoric: depistand cauza sau cauzele. Din pacate, in multe dintre situatii cauza exacta nu este decelata,dupa cum, in la fel de multe situatii cauza poate fi multipla. In principiu,combaterea asteniei asociate cancerului se poate face prin :

  • conservarea energiei
  • nutritie adecvata
  • exercitii 
  • management corect al stresului

 

Se recomanda tinerea unui jurnal, pentru macar o saptamana, pentru a identifica si a caracteriza mai bine momentele din zi in care oboseala este mai mare sau, din contra, energia este mai mare, precum si identificarea factorilor contributori. Pacientul trebuie sa fie intotdeauna atent la semnale de alarma de genul oboselii oculare, oboselii musculare, epuizare a intregului organism, incapacitate de concentrare, pierderea motivatiei, depresia, somnolenta, cresterea iritabilitatii, nervozitatii, pierderea rabdarii sau anxietate.

Proceduri de conservare a energiei la un pacient cu astenie asociata cancerului:

  • planificarea activitatii
  • managementul pauzelor, cu respectarea balantei intre activitate si repaus, cu pauze mici si repetitive
  • impunerea unui ritm moderat de activitate
  • alternarea intre activitate si repaus
  • limitarea contractiilor musculare de tip izometric
  • identificarea cauzelor ambientale care pot induce astenie asociata cancerului cu evitarea temperaturilor extreme, eliminarea fumatului sau expunerea la noxe
  • prioritizarea, cu aprecierea activitatilor benefice si ignorarea sau delegarea catre apartinatori a activitatilor inutile si a celor inalt consumtive

Nutritie adecvata

In ceea ce priveste nutritia si rolul acesteia, astenia asociata cancerului este de foarte multe ori accentuata in conditiile unui aport alimentar insuficient sau inadecvat. Mentinerea unei nutritii bune poate aduce o stare de bine si energie suplimentara. Din aceste considerente se impune un aport caloric corespunzator, aport proteic adecvat, aport hidric in vederea prevenirii deshidratarii, suplimente multivitaminice si multiminerale. Deoarece suplimentele vitaminice nu aduc calorii se impune concomitent o dieta adecvata atat din punct de vedere caloric cat si energetic.

Intotdeauna in momentul confruntarii cu anemia asociata cancerului, se impune consultul unui dietetician care sa sugereze idei de maximizare a aportului caloric si proteic in conditiile unor cantitati mici si repetate de hrana (ex.lapte condensat, bauturi instant, suplimente alimentare, etc.)

Exercitii fizice

Scaderea activitatii fizice care poate fi consecinta bolii sau a tratamentului poate duce la oboseala si pierderea energiei. Acest lucru a fost observat si la persoanele sanatoase, active si care dintr-un anumit motiv au fost nevoite sa ramana imobilizate in pat sau fotoliu. Acestia dezvolta progresiv anxietate, depresie, oboseala, greata. Activitatea fizica moderata si regulata amelioreaza senzatia de oboseala si confera senzatie de plus energetic.

Activitatea fizica este posibila si recomandata chiar in perioada de tratament antineoplazic. Exercitiile fizice scad tensiunea arteriala, imbunatatesc performanta cardiaca, sporesc sentimentul de plus energetic, scad oboseala, consolideaza tendoanele, ligamentele, oasele, indeparteaza starea de tensiune, imbunatatesc calitatea somnului si cresc apetitul.

 

 

Managementul stresului 

Reprezinta un element important in combaterea asteniei asociate cancerului. Se propun tehnici de relaxare, activitati care sa distraga atentia de la subiectul asteniei, care sa fie consumatoare minimale de energie, apelarea la grupuri de suport sau consiliere psihologica.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Catalin Costovici.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0