Dieta la pacientii insulino-dependenti

Diabetul apare atunci când organismul nu este capabil să producă insulină sau nu poate să o folosească în mod corespunzător. Când copiii și adulții tineri au diabet de tip 1, fără o formă externă de insulină, glucoza lor nu poate ajunge în celule, pentru a fi folosită că energie.

Pacienții cu diabet de tip 2 și femeile cu diabet gestational nu pot folosi în mod corespunzător insulina pe care corpul lor o produce. Tratamentul în caz de diabet include coordonarea dietei, exerciții și administrarea de insulină sau a unor medicamente.

Ce trebuie să facă pacientul dependent de insulină

Un medic nutriționist poate stabili un plan alimentar sănătos care să întrunească nevoile calorice estimate pentru vârstă, sexul, greutatea și nivelul de activitate fizică al pacientului, pentru a se coordona astfel cu recomandările medicului specialist în ceea ce privește administrarea insulinei sau medicamentelor pentru diabet.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Planul tău, dacă ești pacient cu diabet și ești insulino-dependent, ar trebui să includă un echilibru între carbohidrați, grăsimi și proteine, pentru a-ti asigura aportul adecvat de nutrimente, și reglarea concentrației de zahăr (glucoză) în sânge. Acest lucru este foarte important pentru persoanele cu diabet de tip 1, insulino-dependențe, pentru a preveni astfel creșterile bruște ale glicemiei.

Calcularea carbohidraților și cântărirea meselor

Când un medic nutriționist îți calculează necesarul caloric estimat în cazul tău, acesta va determina, de asemenea, și cantitatea de carbohidrați (în grame), pe care ar trebui să îi consumi la mesele principale și la gustări. Gramele de carbohidrați, de obicei, încep de la valori cuprinse între 45 și 60 de grame la mese și ajung la cel puțîn 15 grame la gustări.

Atunci când gramele de carbohidrați sunt distribuite în mod egal la mesele principale și la gustări, acest truc te ajută pe ține, că pacient cu diabet, să îți ții glicemia mult mai bine sub control. Este o idee bună să îți monitorizezi aportul de carbohidrați și nivelurile glucozei în sânge înainte și după ce ai mâncat și să faci exercițîi fizice pentru a-ți ajută medicul specialist și pe cel nutriționist să evalueze astfel dacă regimul tău alimentar trebuie să fie sau nu schimbat.

Tocmai din aceste motive, diabeticii insulino-dependenți trebuie să își cântărească alimentele de la mesele principale și de la gustări, pentru a respecta acea valoare de carbohidrați (în grame) pe care i-a recomandat-o medicul ori nutriționistul.

Regula de bază - consumă la o masă alimente sănătoase din toate grupele

Conform Asociației Americane de Diabet, o metodă simplă de planificare a meselor este împărțirea farfuriei, care să includă alimente din toate grupele.

Jumătate din farfurie poate conține legume fără amidon - spanacul, morcovii și roșii.
Un sfert din farfurie poate conține o sursă de proteină - ton, carne slabă de porc sau pui.
Ultimul sfert poate avea un produs din cereale integrale - orez brun - sau o legumă cu amidon, cum ar fi mazărea.

Include grăsimi „bune” precum nucile sau avocado, dar în cantități mici. Adaugă o porție de fructe sau lactate degresate și o băutură neîndulcită - apă, ceai sau cafea.

Cum să îți calculezi carbohidrații

Calculatul carbohidraților este completat cu grupe de alimente, cum ar fi grâu, cereale, legume cu amidon, fructe, sucuri de fructe, lapte, iaurt și alimente combinate. Fiecare dintre următoarele porții măsurate și calculate conține aproximativ 15 grame de carbohidrați:

1 bucată mică de fruct proaspăt;
90 g fructe congelate sau conservate;
1 felie de pâine care are aproximativ 28-30 de grame;
1 tortilla mică;
40 g fulgi de ovăz;
65 g paște;
1/2 cană orez;
6 biscuiți sărați (crackers);
1/2 brioșă englezească;
jumătate de chiflă de hamburger;
1/2 cană fasole neagră;
1/2 cană alimente cu amidon, precum porumbul sau mazărea;
1/4 cartof mare copt.

Citește informațiile nutriționale de pe etichete pentru a descoperi cantitatea de carbohidrați în grame, din produsele alimentare pe care vrei să le consumi, socotind câte grame vin la o porție. Alege și consumă cantitatea de carbohidrați (în grame) de care ai nevoie, pentru a respectă planul tău alimentar în ceea ce privește mesele principale și gustările.

Nu trebuie să calculezi gramele de carbohidrați în cazul legumelor care nu conțîn amidon, diverselor tipuri de carne, carne de pasăre, peste și grăsimi, însă porțiile trebuie să aibă dimensiunile corespunzătoare pentru a fi incluse în dietă ta.

Cum îți poți îmbunătăți dieta dacă ești insulino-dependent

Gramele de carbohidrați necesare în regimul alimentar al unui diabetic ar trebui, de asemenea, să includă variante bogate în fibre, cum ar fi pâinea integrală și cerealele integrale, pastele din grâu integral, orezul brun și fructele și legumele proaspete. Aceste alimente contribuie la o creștere mai lentă în ceea ce privește concentrația de glucoză în sânge. Consumul sucurilor din fructe ar trebui limitat, deoarece ele provoacă o creștere bruscă a glicemiei.

Fă să conteze caloriile alegând alimente hrănitoare. Alege carbohidrați sănătoși, alimente bogate în fibre, pește și grăsimi „bune”. Consumă multe fructe și legume proaspete, cereale integrale, dar și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi laptele degresat și brânza cottage. Pe de altă parte, evită carbohidrații mai puțin sănătoși, cum ar fi alimentele sau băuturile cu adaos de grăsimi, zaharuri și sodiu.

Alege - fibrele ! Alimentele bogate în fibre te ajută să controlezi nivelul de zahăr din sânge

Fibrele sunt părțile alimentelor din plante pe care corpul nu le poate digera sau absorbi și influențează pozitiv modul în care corpul tău digeră ceea ce consumi și ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge. Găsești fibre în legume, fructe, nuci, leguminoase (fasole și mazăre), dar și în cereale integrale fără adaos de zahăr.

Alege - peștele! Peștele este foarte sănătos pentru inimă

Mănâncă pește de cel puțin două ori pe săptămână. Peștii ca somonul, macroul, tonul și sardinele sunt bogați în acizi grași omega-3, care pot preveni bolile de inimă. Consumă peștele preparat la grătar sau la cuptor, lângă o porție de legume sotate sau cu o salată fresh. Evită peștele prăjit.

Alege - grăsimi sănătoase! Grăsimile „bune” te ajută la nivelul de colesterol

Alimentele care conțin grăsimi mononesaturate și polinesaturate pot ajuta la scăderea nivelului de colesterol. Consumă avocado, oleaginoase (migdale crude, nuci românești, alune neprăjite), uleiuri de măsline, rapiță și arahide. Totuși, nu exagera, deoarece toate grăsimile sunt bogate în calorii.

Evită - grăsimi saturate!

Evită produsele lactate bogate în grăsimi și proteinele animale precum untul, carnea de vită, cârnații și baconul. Limitează de asemenea uleiul de palmier.

Evită - grăsimile trans!

Evită grăsimile trans care se găsesc în gustările procesate, produse de patiserie, prăjituri, bomboane și margarină.

Evită - sodiu în exces!

Consumă mai puțin de 2.300 mg de sodiu pe zi. Medicul îți poate recomanda să consumi chiar mai puțin dacă ai probleme cu tensiunea arterială.

Cântărirea și măsurarea alimentelor

Este extrem de important să cântărești și să măsori alimentele pentru a obține numărul corect de calorii de care ai nevoie zilnic. Împreună cu cănile și lingurile de măsurat, alege un cantar alimentar care măsoară gramele. Alimentele ar trebui cântărite și măsurate după ce le-ai gătit. După ce au măsurat toate alimentele pentru o aproximativ săptămâna, majoritatea pacienților pot să estimeze cu destul de multă acuratețe, "ochiometric" sau ținând în mână alimentul, fără să fie nevoie să măsoare sau să cântărească totul de fiecare dată când mănâncă.

Pacienții cu diabet care sunt dependenți de insulină ar trebui să își coordoneze administrarea insulinei cu aportul caloric. În general, ei ar trebui să mănânce trei mese pe zi, la intervale de timp regulate. Gustările sunt adeseori necesare. Acești pacienți nu ar trenui să sară peste o masă principală, în special dacă iau insulină.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: