Hipertensiune arterială: diagnostic și factori de risc

Hipertensiunea (HTA) nu are simptome vizibile, astfel că singurul mod de a descoperi dacă suferi de această afecțiune este să îți monitorizezi tensiunea arterială periodic. Adulții sănătoși, cu vârste de peste 40 de ani, ar trebui să își verifice tensiunea arterială cel puțin o dată la 5 ani. Dacă ai un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială, ideal ar fi să îți verifici tensiunea o dată pe an. Este ușor să faci acest lucru și o simplă măsurare îți poate salva viața.

Hipertensiunea arterială sau tensiunea arterială mare, este o afecțiune medicală în care presiunea sângelui în artere este persistent ridicată. Presiunea sângelui este determinată de cantitatea de sânge pe care inima o pompează și de rezistența la fluxul sangvin în artere. Cu cât inima pompează mai mult sânge și cu cât arterele sunt mai înguste, cu atât presiunea arterială este mai mare.

Deoarece poate fi asimptomatică pentru o lungă perioadă de timp, e important ca oamenii care știu că au hipertensivi în familie, printre rudele de sânge, sau cei care știu că au alți factori de risc (fumat, obezitate), să meargă la medicul de fmailie pentru a afla valorile tensionale. Dacă ai hipertensiune arterială și nu o tratezi, e bine să știi că aceasta poate duce la complicații grave, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență renală și probleme ale vaselor de sânge.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Unde poți să-ți verifici tensiunea arterială?

Verificarea tensiunii arteriale este disponibilă:

În cabinetul medicului de familie,
În unele farmacii,
În unele centre medicale,
În unele sedii de companie,
La anumite evenimente medicale.

Rezultatul testului îți este oferit pe loc, fie de către medic, fie îl poți vedea pe display-ul aparatului numit tensiometru. Dacă tensiunea ta este ridicată, ți se poate recomanda repetarea măsurătorilor și acasă pentru o mai mare precizie. Dacă la un prim test vei descoperi că ai tensiunea arterială mărită, asta nu înseamnă neapărat că suferi de hipertensiune arterială.

Tensiunea arterială poate fluctua pe parcursul unei zile. Dacă ești stresat sau anxios atunci când îți vizitezi medicul la cabinet, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale - este vorba de așa-numita hipertensiune de halat alb sau sindromul halatului alb.

Dacă rezultatul măsurătorii va arăta o tensiune arterială crescută, nedicul îți va cere să îți monitorizezi tensiunea acasă cu un aparat pe care îl vei purta timp de 24 de ore și care îți va verifica tensiunea pe tot parcursul zilei. Acest lucru îți va confirma dacă suferi sau nu de hipertensiune arterială. Această metodă este cunoscută sub numele de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore.

Tensiunea arterială poate fi, de asemenea, măsurată acasă folosind un aparat digital. Ca și monitorizarea ambulatorie de 24 de ore, aceasta îți poate oferi o imagine mai clară a fluctuației tensiunii arteriale. Te poate ajuta să îți monitorizezi tensiunea mult mai ușor, pe termen lung. Poți alege dintr-o varietate mare de aparate pentru monitorizare, care nu trebuie neapărat să fie scumpe, și pe care le poți folosi atât acasă cât și când ești plecat. Este foarte important să folosești un aparat care a fost omologat în prealabil, de aceea e bine ori să ceri sfatul medicului despre ce dispozitiv să-ți cumperi, ori al farmacistului.

În ce constă diagnosticul hipertensiunii?

Diagnosticarea hipertensiunii este un lucru simplu și se face prin măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. Majoritatea medicilor de familie pot verifica tensiunea arterială, ca parte dintr-o vizită de rutină la cabinetul lor. Dacă nu se întâmplă asta, îl poți ruga pe medicul tău de familie să îți măsoare tensiunea arterială la următoarea vizită.

Dacă tensiunea ta arterială este crescută, medicul îți poate cere să o măsori de mai multe ori, în decursul următoarelor zile sau săptămâni. Un diagnostic de hipertensiune arterială este rareori stabilit după doar o singură măsurare. Medicul trebuie să vadă dovada că există o problemă continuă în această privință. Să nu uităm că și mediul înconjurător poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, cum ar fi stresul pe care îl simți atunci când te afli în cabinetul medicului tău, așa cum am discutat mai sus. Totodată, valorile tensiunii arteriale pot să aibă fluctuații pe parcursul zilei.

Dacă tensiunea ta arterială rămâne la valori mari pentru mai multe zile sau săptămâni, cel mai probabil medicul îți va cere să efectuezi mai multe teste, pentru a elimina anumite afecțiuni care se pot afla la baza acestor creșteri. Aceste teste pot fi:

sumarul de urină
screeningul pentru valorile colesterolului, precum și alte analize de sânge
testul care analizează activitatea electrică a inimii, cu ajutorul electrocardiogramei (EKG sau ECG)
ultrasonografia la nivelul inimii sau rinichilor

Aceste investigații îl ajută pe medic să identifice orice fel de probleme secundare care îți cauzează creșterile tensiunii arteriale. Totodată, medicul poate vedea astfel și efectele pe care hipertensiunea arterială le-ar putea avea asupra organelor importante. Chiar până să aibă diagnosticul definitiv, medicul ar putea deja să înceapă să te trateze de HTA. Tratamentul precoce îți poate reduce riscul unor complicații sau afectări grave la nivelul organelor.

Valorile pentru tensiunea arterială la adulți

Valori considerate normale: tensiunea arterială este sub 120/80 mm Hg (milimetri coloană de mercur)
Valori ridicate: presiunea sistolică este între 120 și 129 mm Hg, iar presiunea diastolică este mai puțin de 80 mm Hg.
Hipertensiune arterială de stadiul 1: presiunea sistolică este cuprinsă între 130 și 139 mm Hg, iar presiunea diastolică este între 80 și 89 mm Hg.
Hipertensiune arterială de stadiul 2: presiunea sistolică este egală cu 140 mm Hg sau peste acest prag, iar presiunea diastolică este de 90 mm Hg sau peste;
Criza hipertensivă: presiunea sistolică este peste 180 mm Hg sau presiunea diastolică este peste 120 mm Hg. Tensiunea arterială situată între aceste valori necesită de urgență atenția personalului medical specializat.

Ce este presiunea arterială sistolică? Numărul de deasupra (pe tensiometrul electronic) indica presiunea din artere atunci când inima bate și pompează sângele în exterior. Ce este presiunea arterială diastolică? Al doilea număr, cel de sub primul (pe tensiometrul electronic), reprezintă valoarea presiunii din artere între două bătați ale inimii.

Cum știi dacă ești la risc de HTA?

Factorii de risc pentru hipertensiune includ o combinație de factori modificabili (pe care îi poți schimba) și factori non-modificabili (pe care nu îi poți schimba).

Factori non-modificabili

Vârsta - riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește odată cu înaintarea în vârstă.
Genetica și istoricul familial - riscul este mai mare dacă ai membri ai familiei cu hipertensiune.
Etnicitatea - anumite grupuri etnice sunt mai predispuse la hipertensiune decât altele.

Factori modificabili

Greutatea corporală - obezitatea sau supragreutatea cresc tensiunea arterială.
Consumul excesiv de sodiu (sare) - prea multă sare poate crește tensiunea arterială.
Consumul insuficient de potasiu - acesta ajută la echilibrarea cantității de sodiu în celule, iar o dietă săracă în potasiu poate duce la creșterea tensiunii arteriale.
Lipsa activității fizice – sedentarismul contribuie la creșterea riscului de HTA.
Consumul excesiv de alcool de alcool - consumul excesiv de alcool crește șia cesta riscul de hipertensiune arterială.
Fumatul - deteriorează pereții vaselor de sânge, ceea ce poate duce la hipertensiune.
Stresul - nivelurile ridicate și constante de stres contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Afecțiuni medicale cronice - diabetul, obezitatea, colesterolul ridicat sau bolile renale pot crește riscul de hipertensiune.

Cum îți poți scădea riscul de hipertensiune arterială?

Scăderea riscului de HTA implică adesea modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, intervenție medicamentoasă pentru a aborda factorii de risc specifici.

Ai grijă la alimentație

Limitează consumul de sodiu, evită să mănânci des chipsuri, mezeluri, biscuiți sărați și alte alimente pline de sare și nu adăuga în mâncarea gătită acasă foarte multă sare, ci folosește mai multe ierburi aromatice și condimente.
Mănâncă mai multe fructe proaspate și legume crude, deoarece sunt bogate în potasiu, care ajută la echilibrarea efectelor sodiului în organism.
Alege zilnic grăsimi sănătoase, cum sunt cele din pește, avocado, nuci și ulei de măsline în defavoarea grăsimilor saturate (poți mânca și de acestea, dar în cantități mici)
Redu consumul de alcool la cel mult două pahare pe zi dacă ești bărbat, respectiv cel mult un pahar dacă ești femeie; dacă nu bei alcool deloc, cu atât mai bine. Un studiu de dată recentă a arătat că prevalența hipertensiunii era mai mare printre participanții bărbați și printre cei care beau alcool.

Fii activ fizic

Activitatea fizică regulată, indiferent că e vorba de mers pe jos jumătate de oră pe zi, alergat, înot sau mers pe bicicletă, dans, yoga sau gimnastică în casă, poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale normale și la păstrarea unei greutăți corporale sănătoase. Un studiu recent a concluzionat că prevalența cea mai mare a hipertensiunii arteriale este semnificativ legată de obezitate și excesul de grăsime corporală.

Renunță la fumat

Fumatul poate deteriora pereții arterelor și crește riscul de HTA. Dacă ești fumător de mulți ani, cere ajutorul medicului de familie pentru a te lăsa.

Mergi la controlul medical anual

Monitorizarea regulată a sănătății la medicul de familie poate ajuta la detectarea timpurie a hipertensiunii și la intervenția corespunzătoare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - Diagnosis
https://www.nhlbi.nih.gov/health/high-blood-pressure/diagnosis
Nature - Risk factors and prevalence of hypertension in older adults from south-eastern Poland: an observational study
https://www.nature.com/articles/s41598-024-52009-3
Studiul „Risk factors and prevalence of hypertension in older adults from south-eastern Poland: an observational study”, apărut în Sci Rep 14, 1450 (2024). https://doi.org/10.1038/s41598-024-52009-3, autori: Leszczak, J., Czenczek-Lewandowska, E., Asif, M. et al.
Science Direct - Prevalence of hypertension and its associated risk factors in Dharwad population: A cross-sectional study
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0019483221002261
Studiul „Prevalence of hypertension and its associated risk factors in Dharwad population: A cross-sectional study”, apărut în Indian Heart Journal, Volume 73, Issue 6, November–December 2021, Pages 751-753, autori: Mahantesh M. Kurjogi, Gulamnabi L. Vanti, Ram S. Kaulgud

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...