Cercetarile  au asociat diabetul de tip 2 cu anumite pierderi de memorie, iar medicii au incercat sa afle daca exista un substrat organic ingrijorator. Deși creierul este dependent de glucoză, oferindu-i energia necesară pentru o funcționalitate optimă, glucoza joacă, de asemenea, un rol cheie în reglarea stresului oxidativ si a morții celulare care contribuie în plus la patofiziologia tulburărilor neurologice. Varietatea proceselor biochimice implicate în acest proces este egalată doar de multitudinea de consecințe clinice rezultate din acesta. Efectele pe scară largă asupra sistemului nervos central și periferic includ, dar nu se limitează la axonopatii, boli neurodegenerative, boli neurovasculare și afectare cognitivă generală. Cercetarile actuale ofera si o posibila explicatie a acestui fapt pe baza carora se pot lua masuri preventive sau chiar corective.

Diabetul  zaharat poate afecta sănătatea creierului în mai multe moduri. Atât hiperglicemia (nivelurile ridicate de zahăr din sânge), cât și controlul slab al glicemiei pot avea efecte adverse asupra sistemului nervos central și periferic. Iată cum diabetul poate influența creierul:

• Probleme cognitive. Persoanele cu diabet pot prezenta o funcționare cognitivă mai scăzută în comparație cu persoanele non-diabetice. Aceasta poate include probleme de memorie, atenție, concentrare și abilități de gândire abstractă.

• Riscul de declin cognitiv. Diabetul este asociat cu un risc crescut de dezvoltare a declinului cognitiv și a bolii Alzheimer. Cercetările sugerează că controlul slab al glicemiei și complicațiile asociate diabetului, cum ar fi hipertensiunea arterială și boala vasculară, pot juca un rol în această legătură.

• Neuropatie diabetică. Diabetul poate duce la deteriorarea nervilor, inclusiv a celor din sistemul nervos periferic. Aceasta se numește neuropatie diabetică și poate provoca simptome precum furnicături, amorțeală și durere în extremități.

Care sunt explicatiile acestor fenomene

Unul dintre  studiile dedicate acestei probleme  a aratat ca persoanele care sufera de diabet de tip 2, in special persoanele supraponderale si obeze, au stratul de substanta cenusie mai subtire in anumite zone ale creierului.

Aceste zone ale creierului sunt asociate cu memoria, functiile executive, miscarea si procesarea informatiilor vizuale, a precizat principalul autor al studiului, dr. In Kyoon Lyoo. Acesta este director al Ewha University Brain Institute din Seul, Coreea de Sud.

„Obezitatea conduce la cresterea riscului de diabet de tip 2, la disfunctii metabolice, fiind asociata si cu modificari la nivelul creierului” a precizat Lyoo. „Am vrut sa aflam daca supraponderabilitatea/obezitatea influenteaza structura creierului și functia cognitiva la persoanele cu diabet de tip 2 in stadiu incipient”.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

La studiu au participat: 50 de persoane supraponderale sau obeze care sufereau de diabet de tip 2; 50 de persoane cu greutate normala, care sufereau de diabet de tip 2 si 50 de persoane cu greutate normala, fara diabet.

Participantii la studiu au avut varsta intre 30 si 60 de ani. Cei cu diabet sufereau de aceasta afectiune de mai putin de 5 ani si incercau sa-si modifice stilul de viata si/sau sa ia medicamente orale pentru scaderea nivelului glicemiei in sange. Niciunul dintre participanti nu lua insulina.

Grupul de participanti cu greutate normala, care sufereau de diabet de tip 2 isi controlau ceva mai bine nivelul glicemiei - nivelul hemoglobinei A1C fiind de 7%. In cazul persoanelor supraponderale cu diabet de tip 2, nivelul hemoglobinei A1C a fost de 7,3%.

Hemoglobina A1C reprezinta estimarea pe doua sau trei luni a nivelului mediu al glicemiei. Potrivit recomandarilor American Diabetes Association (Asociatiei Americane pentru Diabet) hemoglobina A1C ar trebui sa fie de 7% sau mai putin.

Toti participantii la studiu au efectuat RMN-uri cerebrale si teste de masurare a abilitatilor de memorare si gandire.

„Grosimea cortexului cerebral s-a diminuat in cateva zone ale creierului persoanelor diabetice. Diminuarea grosimii lobilor temporali descoperita la persoanele supraponderale/obeze cu diabet de tip 2 sugereaza ca aceste regiuni sunt in special vulnerabile la efectele combinate ale obezitatii si diabetului de tip 2”, a mai spus Lyoo.

Subtirea cortexului poate avea mai multe consecințe posibile:

• Funcție cognitivă afectată. Subțierea stratului de substanță cenușie poate fi asociată cu o funcție cognitivă redusă, cum ar fi probleme de memorie, atenție și abilități de gândire abstractă. Aceasta poate afecta performanța în sarcinile cognitive și poate crește riscul de declin cognitiv și demență pe termen lung.

• Risc crescut de tulburări neuropsihiatrice. Persoanele cu subțiere a stratului de substanță cenușie pot avea un risc mai mare de a dezvolta tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi depresia sau anxietatea.

• Riscul de accident vascular cerebral. Diabetul de tip 2 și supraponderabilitatea pot fi factori de risc pentru dezvoltarea bolilor vasculare, cum ar fi ateroscleroza și hipertensiunea arterială. Aceste condiții pot crește riscul de accident vascular cerebral, care poate afecta și funcția cerebrală.

 Potrivit studiului, cu cat o persoana sufera de mai mult timp de diabet, cu atat este mai predispusa la modificari la nivelul creierului, iar  factori precum rezistenta la insulina, inflamatiile si controlarea deficitara a nivelului zaharului din sange ar putea sa cauzeze aceste modificari. 

Abilitatile de memorare si gandire au scazut in cazul persoanelor cu diabet, indiferent de greutatea corporala, spre deosebire de persoanele cu greutate normala, fara diabet de tip 2, dupa cum a demonstrat studiul.

Avand in vedere ca la studiu au participat doar persoane de origine asiatica, Lyoo sustine ca nu este clar daca aceste efecte se aplica si la persoane de alta origine, precum americanii. De asemenea, nu se stie daca aceste efecte apar si la persoanele care sufera de diabet de tip 1, o forma de diabet mai putin intalnita.

Dr. Sami Saba,  medic de familie in medicina neuromusculara si electromiografie la Spitalul Lenox Hill din New York a precizat care au fost zonele identificate cerebrale, afectate:

„Cele mai afectate regiuni au fost lobii temporali, care prezinta modificari considerabile si in cazul persoanelor cu Alzheimer” a ai adaugat acesta despre cercetare.

„Desi acest studiu nu a demonstrat acest lucru, sugereaza totusi ca persoanele supraponderale care sufera de diabet se confrunta cu un risc ridicat de degradare a functiilor cognitive similare bolii Alzheimer, spre deosebire de persoanele diabetice cu greutate normala” a spus Saba.

Dar acesta a subliniat ca principala limitare a acestui studiu a fost lipsa de persoane supraponderale/obeze fara diabet, care sa fie incluse in grupul de comparatie.

Ceea ce ar trebui sa retinem este ca mentinerea unei greutati normale reprezinta „un factor important in ceea ce priveste sanatatea creierului in cazul acestor pacienti”.  Acesta sustine ca este un motiv in plus pentru a preveni cresterea in greutate.

Lyoo sustine ca, cel mai probabil, buna gestionare a nivelului zaharului din sange ar incetini sau preveni aceste modificari cerebrale asociate cu diabetul si obezitatea.

Dr. William Cefalu este seful departamentului stiintific si medical al American Diabetes Association (Asociatiei Americane pentru Diabet). „Si alte studii au aratat asocierea obezitatii si supraponderabilitatii cu modificarile structurale timpurii la nivelul creierului, care ar putea conduce la probleme de natura cognitiva” a precizat acesta.

Dar, sustine acesta, un rol important l-ar avea si diabetul. Atat Lyoo, cat si Cefalu sustin ca este nevoie de mai multe cercetari pentru a identifica factorul care sta la baza acestor schimbari.

Prevenirea deteriorarii creierului daca sunteti diabetic

Sursa 

A Comprehensive Review of Neuronal Changes in Diabetics 2021, Monitoring Editor: Alexander Muacevic and John R Adler

Sursa foto: Shutterstock