Ce este Sindromul Serotoninergic?

Serotonina sau „hormonul fericirii” este o substanță chimică produsă de organism care permite celulelor cerebrale și altor celule ale sistemului nervos să comunice una cu cealaltă. Ce este sindromul serotoninergic, din ce cauze apare și cum se tratează?

Dacă este prea puțină serotonină în creier, acest lucru poate duce la depresie. Dacă este prea multă, se ajunge la o activitate excesivă a celulelor nervoase, provocând o colecție potențial mortală de simptome, cunoscută sub denumirea de sindrom serotoninergic.

Lumea medicală a recunoscut pentru prima dată sindromul serotoninergic în anii ’60 ai secolului trecut, după aprobarea primelor medicamente antidepresive. În prezent, sunt disponibile mai multe medicamente care influențează serotonina, ceea ce a dus la un număr tot mai mare de cazuri de sindrom serotoninergic.

Cum stai cu fericirea?

Despre serotonină

Serotonina este o substanță chimică, produsă de celulele nervoase ale corpului. Se formează în timpul unei reacții chimice care implică o proteină numită triptofan, are mai multe funcții importante în organism și este un stabilizator natural al dispoziției, controlând bunăstarea și fericirea. 

Serotonina se găsește în tot corpul, dar în principal în intestine, creier și sânge, ajutând oraganismul să funcționeze corect prin trimiterea de mesaje între celulele nervoase. Rolurile serotoninei sunt multiple: contribuie la controlul mușchilor, influențează apetitul și modul în care funcționează intestinele, ajută la coagularea sângelui, la vindecarea rănilor și la menținerea sănătății oaselor. De asemenea, serotonina controlează starea de spirit și este responsabilă pentru starea de fericire - de unde și numele de „hormonul fericirii”. Ajută la reglarea momentelor în care o persoană adorame și se trezește, contribuie la procesul de gândire, menține starea de spirit și controlează dorința sexuală.

Creșterea nivelului prea mic de serotonină poate ajuta la tratarea depresiei, anxietății, tulburării obsesiv-compulsive, tulburării de anxietate socială, tulburării de panică și tulburării de stres post-traumatic.

Ce este sindromul serotoninergic?

Sindromul serotoninergic este o reacție medicamentoasă care poate pune viața în pericol, care rezultă din excesul de serotonină în organism. Serotonina este un neurotransmițător, o substanță chimică produsă de celulele nervoase din creier și din alte zone ale corpului.

Majoritatea oamenilor pot lua în siguranță medicamente care influențează serotonina (serotoninergice) atunci când sunt prescrise la doza adecvată și sub îndrumarea medicului curant. Sindromul serotoninergic apare cel mai des atunci când pacientul ia un medicament nou sau ia o doză mai mare de medicament care crește nivelul de serotonină din organism. Dacă organismul procesează serotonina în mod diferit sau nu poate procesa o cantitate crescută de serotonină, apar simptome ale sindromului serotoninergic.

Cauze sindrom serotoninergic

Sindromul serotoninergic poate să apară dacă iei medicamente, în special antidepresive, care afectează nivelul serotoninei din organism. 

Administrarea unor antidepresive

Cel mai mare risc de sindrom serotoninergic apare dacă iei în același timp două sau mai multe medicamente și/sau suplimente care influențează serotonina. Cea mai frecvent recomandată clasă de antidepresive, care acționează prin creșterea serotoninei, este reprezentată de inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). Aceștia includ citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină, paroxetină și sertralină.

Administrarea altor medicamente

Alte medicamente eliberate sau nu pe bază de prescripție medicală care pot crește nivelul serotoninei și care pot provoca sindromul serotoninergic includ:

  • Inhibitorii de reabsorbție a serotoninei și a norepinefrinei (SNRI), o clasă de antidepresive care includ desvenlafaxină, succinat de desvenlafaxină, duloxetină, levomilnacipran și venlafaxină;
  • Inhibitori de monoaminooxidază, o clasă de antidepresive incluzând isocarboxazid, fenelzină, tranilcipromină și selegilină transdermică;
  • Buspirona, un medicament utilizat pentru a trata tulburările de anxietate;
  • Trazodona, un medicament prescris pentru depresie sau insomnie;
  • Tratamentele pentru migrene, cum ar fi almotriptan, naratriptan, rizatriptan, sumatriptan și zolmitriptan;
  • Anumite medicamente pentru durere, inclusiv fentanil, citrat de fentanil, meperidină, pentazocină și tramadol;
  • Dextrometorfanul, un supresor al tusei, găsit în multe medicamente pentru tuse;
  • Anumite medicamente prescrise pentru greață, cum ar fi granisetron, metoclopramidă și ondansetron;
  • Antidepresivele care afectează mai mulți receptori ai serotoninei, cum ar fi vortioxetina și vilazodona.

Administrarea unor substanțe interzise sau a unor suplimente alimentare

Unele substanțe ilegale, cum ar fi LSD-ul, amfetamina, metamfetamina și cocaina, dar și suplimentele alimentare, inclusiv triptofanul, sunătoarea, nucșoara și ginsengul, pot duce, de asemenea, la sindromul serotoninergic atunci când sunt combinate cu antidepresivele care influențează serotonina.

Simptome sindrom serotoninergic

Simptomele sindromului serotoninergic încep de obicei în decurs de câteva ore de la administrarea unui medicament nou care afectează nivelurile de serotonină sau creșterea excesivă a dozei care deja se ia. Simptomele pot include:

  • Confuzie
  • Agitație sau neliniște
  • Pupile dilatate
  • Durere de cap
  • Modificări ale tensiunii arteriale și/sau ale temperaturii
  • Greață sau vărsături
  • Diaree
  • Ritm cardiac rapid
  • Tremur
  • Pierderea coordonării musculare
  • Frisoane și piele de găină
  • Transpirație în exces

În cazurile severe, sindromul serotoninergic poate pune viața în pericol. Dacă observi oricare dintre simptomele de mai jos, ar trebui să soliciți imediat asistență medicală:

  • Febră mare
  • Convulsii
  • Bătăi neregulate ale inimii
  • Pierderea cunoștinței

Cât de repede se dezvoltă simptomele sindromului serotoninergic?

Simptomele încep de obicei în câteva ore de la administrarea unui nou medicament care afectează nivelul serotoninei sau de la creșterea dozei unui medicament pe care pacientul îl lua deja. Aproape toți oamenii afectați vor prezenta simptome în decurs de 24 de ore.

Diagnostic sindrom serotoninergic

Nu există un singur test pentru a diagnostica acest sindrom. Se poate efectua atât examenul fizic, cât și analizele de laborator pentru a exclude alte cauze ale simptomelor, deoarece există multe afecțiuni care pot provoca simptome similare cu cele ale sindromului serotoninergic.

Diagnosticul se stabilește de obicei adresând persoanei întrebări despre istoricul medical, inclusiv despre tipurile de medicamente administrate. Pentru a fi diagnosticat cu sindrom serotoninergic, pacientul trebuie să fi luat un medicament care modifică nivelul serotoninei din organism (medicament serotoninergic) și să aibă cel puțin trei dintre următoarele semne sau simptome:

  • Agitaţie
  • Mișcări anormale ale ochilor (clonusul ocular)
  • Diaree
  • Transpirație abundentă (care nu este cauzată de efort fizic)
  • Febră
  • Modificări ale stării mentale, cum ar fi confuzia sau hipomania
  • Spasme musculare (mioclon)
  • Reflexe hiperactive (hiperreflexie)
  • Tremor
  • Mișcări necoordonate (ataxie)

Sindromul serotoninergic nu este diagnosticat până când toate celelalte cauze posibile nu au fost excluse. Acestea pot include infecții, intoxicații, probleme metabolice și hormonale și sevraj de droguri sau alcool. Unele simptome ale acestui sindrom le pot imita pe cele cauzate de o supradoză de cocaină, litiu sau inhibitori ai monoaminoxidazei.

Dacă o persoană tocmai a început să ia sau a crescut doza unui tranchilizant (medicament neuroleptic), vor fi luate în considerare alte afecțiuni, cum ar fi sindromul neuroleptic malign (SNM).

Testele de diagnostic pentru sindromul serotoninergic

  • Hemoculturi
  • Hemoleucograma completă
  • Scanarea CT a creierului
  • Screening pentru droguri (toxicologie) și alcool
  • Nivelurile electroliților
  • Electrocardiogramă
  • Teste ale funcției renale și hepatice
  • Testele funcției tiroidiene

Tratament sindrom serotoninergic

Persoanele cu sindrom serotoninergic sunt de obicei spitalizate pentru observarea și tratamentul simptomelor. De exemplu, benzodiazepinele sunt administrate pentru a trata agitația și convulsiile, dacă acestea apar.

Se administrează fluide intravenoase pentru a menține hidratarea organismului. Îndepărtarea medicamentului responsabil pentru sindromul serotoninergic este vitală. În cazurile severe, se poate utiliza un medicament numit ciproheptadină, care blochează producerea de serotonină.

Concret, tratamentul depinde de severitatea simptomelor:

  • Simptome ușoare: întreruperea medicamentului sau modificarea dozei face ca simptomele să dispară în decurs de 24 până la 72 de ore. Dacă simptomele nu dispar rapid, este posibil să se administreze un blocant al serotoninei, cum ar fi ciproheptadină.
  • Simptome moderate: pacientul poate fi ținut sub observație în spital timp de cel puțin 24 de ore pentru ca medicii să se asigure că simptomele se reduc cu ajutorul tratamentului.
  • Simptome severe: pacientul va fi internat la unitatea de terapie intensivă, unde funcția corpului și a organelor vor fi monitorizate îndeaproape.

În funcție de simptome, tratamentul pentru sindrom serotoninergic poate include:

  • Un sedativ, cum ar fi benzodiazepina, pentru reducerea simptomelor precum agitația, rigiditatea musculară și mișcările asemănătoare convulsiilor;
  • Fluide administrate intravenos, pentru a restabili hidratarea și a trata febra și o mască de oxigen pentru a îmbunătăți nivelul de oxigen din sânge;
  • Medicamente pentru controlul ritmului cardiac și al tensiunii arteriale;
  • Un tub de respirație pentru ventilație mecanică, sedare și paralizie musculară pentru a reduce febra extrem de mare, peste 41,1 Celsius.
  • Administrarea de ciproheptadină, un agent de blocare a serotoninei, dacă alte tratamente nu funcționează sau nu funcționează suficient de repede.

Complicații sindrom serotoninergic

Spasmele musculare necontrolate pot provoca o deteriorare severă a mușchilor. Produsele care apar atunci când mușchii se descompun sunt eliberate în sânge și în cele din urmă trec prin rinichi. Acest lucru poate provoca leziuni grave ale rinichilor dacă sindromul serotoninergic nu este recunoscut și tratat corespunzător. Alte complicații pot fi convulsiile, coma și chiar decesul.

Prognosticul pacientului cu sindrom serotoninergic

Starea persoanei afectate poate deveni foarte gravă dacă nu este tratată rapid. Netratat, sindromul serotoninergic poate fi mortal. Cu tratament, simptomele dispar de obicei în mai puțin de 24 de ore. Chiar și cu tratament, însă, pacientul poate rămâne cu leziuni permanente ale organelor.

Cum se poate preveni sindromul serotoninergic?

Pacienții care sunt tratați medicamentos pentru mai multe afecțiuni trebuie să le spună tuturor medicilor ce alte tratamente mai iau, fie că e vorba de medicamente eliberate pe bază de rețetă, medicamente fără prescripție medicală, diverse suplimente alimentare sau remedii din plante. Persoanele care iau triptani cu ISRS sau SNRI trebuie urmărite îndeaproape, în special imediat după ce se începe administrarea unui medicament sau după creșterea dozei acestuia.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
HealthDirect - Serotonin
https://www.healthdirect.gov.au/serotonin
Cleveland Clinic - Serotonin Syndrome
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17687-serotonin-syndrome
MedlinePlus - Serotonin syndrome
https://medlineplus.gov/ency/article/007272.htm
SAGE Journals - Serotonin Syndrome: Pathophysiology, Clinical Features, Management, and Potential Future Directions
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1178646919873925
Studiul „Serotonin Syndrome: Pathophysiology, Clinical Features, Management, and Potential Future Directions”, apărut în International Journal of Tryptophan Research. January 2019. doi:10.1177/1178646919873925, autori: Scotton W.J. et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0