Dermatita atopica la copii- cauze, tratament, prevenire, dieta

Dermatita atopica, cunoscuta in mod popular si sub denumirea de eczema, este o afectiune a pielii care apare, de regula, in copilarie. Dermatita atopică este o afecțiune cronică a pielii care afectează în special copiii, caracterizată prin piele uscată, mâncărime intensă și erupții cutanate roșii și solzoase. In cele mai multe cazuri, dermatita atopica dispare in perioada maturitatii si se poate vindeca de la sine odata cu inaintarea in varsta. In alte cazuri. insa poate persista si reaparea la personale cu teren atopic, in contact cu diversi alergeni sau substante la care prezinta sensibilitate.

La nivel mondial, in jur de 10-20% dintre copii sufera de dermatita atopica, afectiune cronica, insa necontagioasa, a pielii.

Cauzele dermatitei la copii 

Cauza exactă a dermatitei atopice nu este pe deplin înțeleasă, dar se consideră că implică o combinație de factori genetici, imunologici și ambientali. Iată câțiva factori care pot contribui la dezvoltarea dermatitei atopice la copii:

  • Factori genetici - există o predispoziție genetică pentru dermatita atopică, ceea ce înseamnă că copiii au un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea dacă au membri de familie cu istoric de eczemă, astm sau alergii.

  • Disfuncție imună- dermatita atopică este asociată cu o reacție imună exagerată a pielii la anumite substanțe sau alergeni. Sistemul imunitar al pielii poate elibera substanțe inflamatorii care duc la apariția simptomelor de mâncărime, erupții cutanate și inflamație.

  • Bariere cutanate slăbite- la copiii cu dermatită atopică, pielea are o barieră cutanată compromisă, ceea ce face ca pielea să fie mai susceptibilă la pierderea de umiditate și la pătrunderea alergenilor și iritanților.

  • Alergeni și iritanți- existența anumitor alergeni (cum ar fi polenul, acarienii, animalele de companie, mucegaiul) și a iritanților (cum ar fi detergenții, produsele de curățenie, săpunurile dure) în mediul înconjurător poate agrava simptomele dermatitei atopice.

  • Clima și factori ambientali- clima uscată și rece poate agrava uscarea pielii și simptomele dermatitei atopice. Expunerea la căldură excesivă sau la transpirație abundentă poate, de asemenea, provoca mâncărimi și iritații.

  • Stresul- o atmosfera incarcata de stres, conflicte, presiuni verbale sau fizice  la care este expus copilul poate genera aparitia leziunilor. In plus, chiar si nivelul de stres al mamei poate genera declansarea afectiunii la copil, conform unui studiu efectuat in Corea. Pe de alta parte studiul a relevat ca nivelul de stres al tatlui nu influenteaza aparitia dermatitei de contact la copil. Înțelegerea stresului psihologic la părinții copiilor cu dermatită atopică este importantă pentru clinicieni, deoarece sunt necesare evaluarea, managementul și sprijinul părinților, în special mamelor copiilor cu dermatită atopică.

Cum recunoastem dermatita atopica la copil?

Simptomele dermatitei atopice la copii sunt:
  • Uscaciunea pielii
  • Iritatii la nivel curtanat
  • Exfolierea pielii
  • Inflamarea pielii
  • Prurit

Cu toate ca nu exista inca un tratament care sa vindece aceasta afectiune deranjanta mai ales in randul copiilor, care nu se pot controla atunci cand au mancarimi si adesea se aleg cu semne din cauza scarpinatului. Ingrijirea pielii in mod corespunzator poate reduce simptomele neplacute ale acestei dermatite.

Dermatita atopica are doua faze:

  • faza inactiva, in timpul careia pielea este foarte uscata, iritata si se exfoliaza cu usurinta avand nevoie de hidratare intensa,
  • faza activa, in care mancarimile si disconfortul apar si pacientul are nevoie de medicatie care calmeaza inflamatia si reduce pruritul.

Cea mai comuna zona in care apare dermatita atopica la bebelusi este fata, urmata de scalp. Si coatele si genunchii sunt zone in care dermatita atopica apare adesea la bebelusi.

Dupa varsta de  2 ani, eczema apare in prima faza pe corp, incepand cu coatele si genunchii, iar apoi se extinde catre gat, incheieturi si glezne.

Tulburările de somn au fost detectate la până la 60% dintre copiii cu dermatita atopica  ajungând la 83% în timpul exacerbării. În general, tulburările de somn sunt, de asemenea, observate în timpul unei faze de remisiune sau a unui aparent stare de „bunăstare” la pacienții cu dermatita atopica, precum și la membrii familiei pacienților.

Mâncărimea pielii este piatra de temelie a diagnosticului, urmată de alte câteva criterii, definite de Hanifin și Rajka, cum ar fi vârsta de debut, distribuția pe corp,  antecedentele familiale sau personale de atopie, modificări xerotice ale pielii, tendința de recidivă și apariția leziunilor.

Dermatita atopica este heterogena, din punct de vedere clinic și, la unii pacienți, principalele manifestări sunt leziunile:

  • în formă de monedă (eczema numulară) sau
  • papule excoriate (eczema-prurigo)

 

Dermatita atopica la copii si dieta

Deși nu există o dietă magică care să vindece complet dermatita atopică, anumite ajustări alimentare pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea stării generale de sănătate a copilului. Este important să consultați un medic sau un specialist în nutriție înainte de a face modificări semnificative în dieta copilului, pentru a asigura că aceasta este adecvată pentru nevoile sale individuale.

Iată câteva sfaturi generale referitoare la dieta pentru copilul cu dermatită atopică:

  • Alimente antiinflamatorii- incurajați consumul de alimente care conțin proprietăți antiinflamatorii, cum ar fi fructe și legume proaspete, pește gras (somon, macrou, sardine), nuci, semințe și uleiuri sănătoase (ulei de măsline extravirgin, ulei de nuci, ulei de avocado).

  • Evitați alergenii alimentari- pentru unii copii, anumite alimente pot agrava simptomele dermatitei atopice sau pot provoca reacții alergice. Printre cele mai comune alergeni alimentari se numără laptele de vacă, ouăle, grâul, soia, alunele și peștele. Dacă există suspiciunea că un anumit aliment agravează starea copilului, se poate încerca eliminarea temporară a acestuia din dietă sub supravegherea medicului sau nutriționistului.

  • Evitați alimentele procesate și bogate în zahăr- alimentele procesate, dulciurile și băuturile carbogazoase pot agrava inflamația și pot afecta sănătatea pielii. Încurajați consumul de alimente integrale și reduceți consumul de zahăr adăugat.

  • Consumul adecvat de apă- asigurați-vă că copilul bea suficientă apă pe parcursul zilei pentru a menține hidratarea pielii.

  • Vitamine și minerale- o dietă echilibrată și diversificată asigură aportul adecvat de vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea generală a copilului.

  • Consultați un pediatru specializat în nutriție-  intrucat fiecare copil este diferit,are preferinte speciale sau alergii specifice, un specialist în nutriție sau un medic pediatru poate oferi sfaturi personalizate și ajustări ale dietei în funcție de nevoile individuale ale copilului.

Rețineți că, în plus de dieta, este important să se evite factorii de declanșare ai dermatitei atopice, cum ar fi expunerea la alergeni, detergenți agresivi sau temperaturi extreme. De asemenea, utilizați produse de îngrijire a pielii potrivite pentru pielea sensibilă și mențineți hidratarea constantă a pielii cu ajutorul cremelor și loțiunilor emoliente. Îngrijirea adecvată a pielii este la fel de importantă ca și dieta în gestionarea dermatitei atopice la copii.

Dermatita atopica la copii si expunerea la soare

Expunerea la radiatiile UV in caz de dermatita atopica poate fi benefica pentru copii, atata timp cat acestia sunt protejati de o crema cu factor de protectie solara si nu se expun in intervalul orar 10-16, atunci cand intensitatea radiatiilor atinge cote maxime.

Copiii au nevoie de lumina soarelui pentru a fi sanatosi, iar dermatita de care acestia sufera este ameliorata de expunerea la radiatiile UV. Expunerea la soare ajuta organismul sa produca vitamina D, vitamina care stimuleaza productia de cathelicidina, proteina care protejeaza pielea de infectiile cauzate de contractarea unui virus, a unei bacterii ori a unor fungi.

Intrucat pielea copiilor, in special cea a bebelusilor, este foarte sensibila, e esential sa se acorde o atentie sporita protectiei solare. Lotiunea de plaja cu factor de protectie 50 si cu spectru larg este cea mai potrivita pentru cei mici. Alege o formula special conceputa pentru bebelusi, pentru a te asigura ca nu contine parfumuri ori alte substante alergene.

Hidratarea este, de asemenea, importanta dupa expunerea la soare asa ca asigura-te ca hidratezi pielea celui mic cu o crema special conceputa dupa ce acesta este expus la soare.

Daca copilul intra in apa marii ori in apa din piscina, asigura-te ca il clatesti la dus imediat ce iese din apa intrucat atat sarea din apa de mare, cat si clorul din apa de piscina ii agreseaza pielea celui mic, agravand eczema.

Discuta cu medicul copilului tau pentru a intelege ce este sau nu benefic pentru cel mic astfel incat sa ii oferi ingrijirea corespunzatoare.

Tratamentul dermatitei atopice la copii

Tratamentul dermatitei atopice  urmărește să controleze simptomele și să mențină pielea cât mai sănătoasă și confortabilă. Este important să tineti legatura cat mai stransa cu pediatrul sau cu  dermatologul pentru a crea un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor specifice ale copilului dumneavoastră. Iată câteva opțiuni comune de tratament pentru dermatita atopică la copii:

  1. Hidratarea pielii- utilizați creme hidratante și emoliente hipoalergene, fara parfum sau coloranti , cu regularitate,  pentru a menține pielea bine hidratată. Aplicați produsele de îngrijire imediat după baie și ori de câte ori este necesar pe parcursul zilei.

  2. Corticosteroizi topici-  sunt creme sau unguente cu proprietăți antiinflamatorii și pot fi utilizate pentru a reduce inflamația și mâncărimea asociate cu dermatita atopică. În funcție de severitatea simptomelor, medicul poate prescrie un corticosteroid cu potență adecvată și va recomanda o utilizare judicioasă pe termen scurt pentru a evita efectele secundare.

  3. Inhibitori de calcineurină- aceste medicamente topice reduc inflamația și pot fi utilizate pe zonele sensibile ale pielii, cum ar fi fața și zonele în apropierea ochilor. Ele pot fi o alternativă pentru cazurile în care corticosteroizii nu sunt recomandați sau pentru a evita efectele secundare asociate cu aceștia.

  4. Antihistaminicele pot ajuta la reducerea mâncărimii și pot îmbunătăți calitatea somnului copilului.

  5. Tratamente cu fototerapie- sau  expunerea controlată la lumina ultravioletă sub supraveghere medicală poate ajuta la ameliorarea simptomelor dermatitei atopice.

  6. Evitarea alergenilor și iritanților- Identificarea și evitarea factorilor declanșatori specifici poate ajuta la reducerea frecvenței și severității episoadelor de dermatită.

  7. Tratamentele orale sau sistemice se pot administra in cazurile severe și rezistente la alte tratamente. Acestea pot fi corticosteroizi orali sau medicamente imunosupresoare, dar  sunt folosite doar în situații limitate și sub supravegherea atentă a medicului, datorită riscurilor asociate.

Inhibitorii de calcineurină

Inhibitorii de calcineurină sunt medicamente care au fost dezvoltate pentru a trata inflamația și simptomele asociate cu dermatita atopică (eczema atopică). Acestea sunt aplicate topic, adică pe piele, și sunt utilizate pentru a reduce inflamația și mâncărimea caracteristică a dermatitei atopice. Inhibitorii de calcineurină blochează acțiunea unei enzime numite calcineurină, care este implicată în declanșarea proceselor inflamatorii.

Prin blocarea calcineurinei, aceste medicamente reduc eliberarea unor substanțe inflamatorii din celulele sistemului imunitar din piele. Astfel, mâncărimea și inflamația sunt reduse, contribuind la ameliorarea simptomelor dermatitei atopice.

Iată câteva exemple de inhibitori de calcineurină utilizați în tratamentul dermatitei atopice:

  • Tacrolimus (Protopic) este disponibil sub formă de unguent și este utilizat pentru a trata simptomele dermatitei atopice la adulți și copii cu vârsta mai mare de 2 ani.

  • Pimecrolimus (Elidel) disponibil sub formă de cremă și este folosit pentru tratarea dermatitei atopice la copiii cu vârsta mai mare de 3 luni și la adulți.

Inhibitorii de calcineurină sunt de obicei considerați opțiuni terapeutice sigure și eficiente în tratarea dermatitei atopice, mai ales pe zonele sensibile ale pielii, precum fața și zona în apropierea ochilor. Totuși, ca și în cazul altor medicamente, pot apărea reacții adverse precum:

  •  iritația pielii,
  • senzația de arsură
  • senzatie de înțepătură la locul de aplicare.
  • există o posibilitate extrem de mică de a dezvolta infecții cutanate sau riscuri la nivelul sistemului imunitar.

 

Prevenirea aparitiei leziunilor de dermatita

Prevenirea completă a dermatitei atopice poate fi dificilă, deoarece mulți dintre factorii de risc sunt de natură genetică și nu pot fi controlați. Cu toate acestea, pot fi luate măsuri pentru a reduce simptomele și pentru a menține o calitate bună a pielii:

  • Menținerea pielii hidratate- uilizarea de creme hidratante și emoliente pentru a menține pielea bine hidratată poate ajuta la menținerea integrității barierei cutanate.

  • Evitarea alergenilor și iritanților- identificați și evitați alergenii sau iritanții specifici care declanșează simptomele dermatitei atopice la copilul dumneavoastră.

  • Îngrijirea pielii sensibile- folosiți produse de îngrijire a pielii specifice pentru pielea sensibilă și evitați săpunurile dure sau produsele chimice agresive.

  • Evitați expunerea la temperaturi extreme și mențineți un mediu confortabil în casă.

  • Consultați un medic specializat in alergii sau un dermatolog pentru evaluare și plan de tratament adecvat.

Deși dermatita atopică poate fi o afecțiune cronică, cu o gestionare adecvată și îngrijire corespunzătoare a pielii, majoritatea copiilor pot menține sub control simptomele și pot duce o viață activă și sănătoasă.

boli asociate cu dermatita atopică

Dermatita atopica ar trebui gestionata corespunzator in copilarie si urmarita intrucat exista la ora actuala sudii care  confirma faptul ca exista o serie de alte  boli asociate cu dermatita atopică.

In cele mai multe situatii,  dermatita atopica se asociaza cu alergii- sensibilizarea alergică testată de PRICK, demonstrând prezența imunoglobulinelor E-  IgE specifice, corelată cu un risc mai mare pentru progresia bolii atopice, având efecte interactive puternice atât asupra astmului bronșic, cât și asupra riscului de alergie alimentară dupa  vârsta de trei ani.

Pe lângă comorbiditățile atopice și alergice menționate mai sus, dermatita atopica  a fost asociată cu alte afecțiuni comorbide non-alergice, similar cu cele asociate de regula si la pacientii cu  psoriazis.

Pacienții adulți cu dermatita atopica au prezentat factori de risc cardiovascular crescuti, inclusiv indice de masă corporală mai mare, risc mai mare de adictie- fumat intens, stil de viață sedentar, hipertensiune arterială, tulburări autoimune, prediabet, consum crescut de alcool și rate scăzute de activitate fizică viguroasă în comparație cu persoanele fără dermatita atopica.

Au apărut si dovezi despre relația dintre dermatita atopică și bolile autoimune, dar mecanismul de bază al acestei asocieri este complex și încă neclar. Datele epidemiologice recente sugerează o corelație pozitivă.  Revizuirea  sistematică a  22 de articole de la PubMed care descriu asocierea reciprocă dintre dermatita atopica  și bolile autoimune,  a relevat ca  pacienții care sufereau de boli autoimune care implică pielea și mucoasa intestinală, precum vitiligo, alopecia areata, boala celiacă și bolile inflamatorii intestinale, au arătat un risc mai mare de a avea dermatita atopica, ca comorbiditate.

În schimb, pacienții cu tulburări reumatologice nu au prezentat o corelație semnificativă cu dermatita atopica.

Analizând apariția tulburărilor autoimune la pacienții cu dermatita atopica, s-a confirmat o corelație pozitivă între aceasta  și bolile autoimune care implică pielea și mucoasa intestinală, dar și cu lupusul eritematos sistemic, în timp ce asocierea dintre dermatita atopica  și diabetul de tip 1, tiroidita autoimună și artrita reumatoidă a arătat rezultate contradictorii. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a explica mecanismul care stă la baza comorbidității observate între dermatita atopica  și bolile autoimune și pentru a dezvolta strategii de prevenire și tratament țintite.

Deși încă se dezbate daca  dermatita atopica poate reprezenta un factor de risc independent pentru boli cardiovasculare, pacienții cu dermatita atopica severă fără antecedente de evenimente cardiovasculare au fost raportați că prezintă o prevalență de peste două ori mai mare a bolii coronariene în comparație cu subiecții sănătoși,  evaluati prin angiografie coronariană tomografică computerizată.

În plus, tulburările neuropsihiatrice precum depresia, anxietatea, ideația suicidară, tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate și tulburarea spectrului autist ar putea fi asociate cu dermatita atopica.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Psychological Stress in Parents of Children with Atopic Dermatitis: A Cross-sectional Study from the Korea National Health and Nutrition Examination Survey, 2023, Hyun Ji Lee

Is the atopic march related to confounding by genetics and early-life environment?. A systematic review of sibship and twin data 2018, S.J. Khan, S.C. Dharmage, M.C. Matheson, L.C. Gurrin.

Autoimmune diseases involving skin and intestinal mucosa are more frequent in adolescents and young adults suffering from atopic dermatitis. 2018, F. Cipriani, A. Marzatico, G. Ricci.

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0