Cuperoza: cauze, simptome si remedii naturiste

Cuperoza este o boală cronică, incurabilă, care afectează tenul adulților. Vestea bună este că simptomele cuperozei pot fi ținute sub control prin medicație și un stil de viață adecvat, îngrijire locală, evitarea unor obiceiuri sau gesturi nocive, ca de exemplu, fumatul, expunerea excesivă la căldură, la plajă ori saună, pe care le vom detalia în continuare.

Cuperoza este o afecțiune cutanată cronică a pielii de pe față, caracterizată prin roșeață, umflături și vase de sânge vizibile. Cuperoza poate varia în gravitate, de la cazuri ușoare cu roșeață tranzitorie până la cazuri severe cu umflături și leziuni inflamatorii. Date recente arată că această afecțiune ar putea fi prezentă la până la 46% din populația adultă a lumii.

Cauza care determină apariția cuperozei este momentan necunoscută, la fel ca și tratamentul pentru vindecarea definitivă a acestei boli. Netratată corespunzător, cuperoza se agravează pe măsură ce timpul trece. Mulți oameni confundă simptomele acestei afecțiuni dermatologice cu cele ale acneei ori ale iritațiilor și eczemelor așa că e bine să știi simptomele cuperozei pentru a o putea depista rapid.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cauze cuperoză

Cauza concretă a apariției cuperozei nu a fost încă identificată, însă specialiștii susțin că aceasta apare odată cu anormalitățile apărute la nivelul vaselor de sânge ale pielii. Ce determină inflamarea acestor vase și dilatarea lor excesivă nu se știe. Un risc major de dezvoltare a cuperozei îl au persoanele cu o piele foarte deschisă la culoare. Pentru ușurința înțelegerii abordării acestei afecțiuni, dermatologii împart de regulă cauzele cuperozei în funcție de factorii de risc pentru această afecțiune.

Așadar, factorii pot fi:

Genetici

Cam 40% dintre pacienții diagnosticați cu această afecțiune dermatologică au rude apropiate cu aceeași problemă.

Infecțioși

La apariția dar mai ales la complicațiile acneice ale cuperozei, respectiv, contribuie, se pare, prezența acarianului Demodex folliculorum, dar și bacteria Helicobacter pylori. Se fac încă studii cu privire la acest subiect, dar se pare că aceste bacterii joacă un rol important în dezvoltarea cuperozei.

Chimici

Anumite substanțe care se secretă în organism sau sunt aduse prin medicație, precum histamina, în cazul consumului de medicamente alergene, bradikinina, prostaglandinele (există și în picăturile de ochi pentru tratarea cataractei, dar și în produsele de stimulare a creșterii genelor și sprâncenelor), reprezintă factori de risc pentru cuperoză.

Climatici

Dacă trăiești mult în condiții extreme - prea cald sau prea frig în majoritatea anului, vasodilatația și inflamația permanente declanșează și întrețin cuperoza. Clima noastră mai blândă este una care protejează din acest punct de vedere, temperaturile extreme fiind prezente doar aproximativ două luni vara și două luni iarna.

Imunologici

Cuperoza ar putea fi un răspuns imunologic exacerbat în raport cu alterarea colagenului prin expunerea la ultraviolete.

Vasculari

O microcirculație deficitară poate fi factor de risc pentru cuperoză. În general, existența acesteia la nivelul unor organe interne sau a creierului, dar vizibilă doar la nivelul tegumentului feței, poate fi o pistă care trebuie să ne îndrepte spre metode proactive de prevenire a demenței vasculare: consumul de alimente cu antioxidanți, sport, evitarea creșterii colesterolului.

Factori declanșatori cuperoză

Există o serie de factori care declanșează ori agravează simptomele specifice cuperozei, favorizând vasodilatația la nivelul dermului. Iată despre ce este vorba:

Consumul de alimente fierbinți
Consumul de băuturi fierbinți
Alimentele și băuturile cu cofeină
Alimentele picante
Consumul regulat de produse lactate, mai ales de brânzeturi grase
Temperaturile extreme
Razele soarelui
Vântul și umiditatea crescută
Stresul, anxietatea, furia ori rușinea
Efortul intens
Obiceiul de a face foarte des băi fierbinți și de a intra în saună
Consumul de alcool
Hipertensiunea
Febra
Anumite tratamente medicamentoase

Simptome cuperoză

Înroșirea pielii din zona feței, dar și a gâtului și decolteului, asociată cu bufeuri intense. Zona nasului și obrajii sunt cele mai afectate. Pielea revine la culoarea sa, de regulă, după 5 minute.
Roșeața persistentă într-o anumită porțiune a pielii, cauzată de dilatarea unor sute de vase de sânge de la nivelul pielii, de regulă capilare.
Sensibilitate majoră la stimuli fizici precum atingerea pielii ori expunerea la razele soarelui. Adesea această sensibilitate este atribuită tenului sensibil, însă este, de fapt, un simptom al cuperozei.
Mici pete ieșite în relief, care pot fi confundate cu coșurile. Diferența dintre un ten acneic și unul cuperozic constă în faptul că pe tenul acneic apar și punctele negre, care nu sunt prezente în cazul cuperozei.
Vase sangvine inflamate, mai ales pe nas și pe obraji
Arsuri la nivelul pielii
Piele uscată
Probleme oculare precum conjunctivită ori umflarea și înroșirea pleoapelor

Ce opțiuni de tratament există pentru cuperoză?

Nu există un tratament universal valabil care să se adreseze cauzei principale generatoare de cuperoză sau rozacee, generic vorbind. Însă dacă luăm în considerare teoriile infecțioase, de exemplu, tratamentul și vindecarea infecțiilor cu Hellicobacter Pylori se dovedesc a se însoți și de atenuarea simptomatologiei cuperotice.

Pentru leziunile cuperotice care se manifestă printr-o înroșire permanentă și prezența telangiectaziilor sunt indicate tratamentele cu lumină intens pulsată (IPL) și laser vascular. Acestea pot contribui la reducerea roșeții și la îmbunătățirea aspectul feței.

Tratamentele cu diosmină, hesperidină, izoflavonoide, Omega 3, extract de cătină, de ulei de măsline, zinc, vitaminele B, acid hialuronic ajută din interior evitarea formării de noi „vinișoare” sparte și ameliorarea aspectului celor existente. Ca terapii efectuate în cabinetele estetice - mezoterapia cu PRP (plasmă autologă îmbogățită cu trombocite) sau extracte pe baza de arnică, siliciu, vitamina C, antioxidanți - pot îmbunătăți aspectul zonelor cuperotice.

Abandonarea fumatului și a consumului regulat de vin roșu pot face parte din tratamentul în sine, în sensul că se constată îmbunătățiri vizibile la doar una-două săptămâni după abandonarea acestor obiceiuri. Aplicarea cremelor cu factor de protecție 30+ este de asemenea importantă pentru a evita hiperpigmentarea permanentă a acestei zone sensibile, situație care accentuează și mai mult aspectul inestetic.

A se ține cont și de faptul că și tratamentele de tip filler cu acid hialuronic, colagen, hidroxiapatită pot avea efect de stimulare a angioneogenezei, deci se pot întâlni zone cuperotice la persoanele care apelează des la aceste terapii.

Remedii naturale cuperoză

În afară de tratamentul medicamentos prescris de medicul dermatolog pentru cuperoză ori tratamentul cu laser, există o serie de metode simple pentru îngrijirea pielii pe care le poți pune în aplicare chiar acasă.

O alimentație bogată în fructe și legume, care au compuși cu proprietăți antiinflamatoare, precum și în grăsimi sănătoase și în proteine de calitate va ameliora problema ta. Poți adăuga în regimul tău alimentar și condimente cu proprietăți antiinflamatoare precum turmericul și ghimbirul.
Masca pe bază de castravete poate fi, de asemenea, utilă. Măștile de față făcute din castravete calmează inflamația tenului, dar oferă și o senzație răcoritoare, care combate vasodilatația de la nivelul pielii.
Compresele cu mușețel sunt, de asemenea, demne de a fi încercate. Aplicarea unor comprese cu ceai de mușețel ori cu ulei esențial de mușețel vor estompa roșeața cu care se confruntă persoanele care suferă de cuperoză.
Și cremele cu acid nicotinic pot fi utile. Vitamina B3 calmează și protejează fiind unul dintre ingredientele de elecție pentru zonele sensibile cum sunt cele cuperotice.
Uleiul de arbore de ceai are proprietăți antiinflamatoare, dar și antiseptice, care pot combate simptomele cuperozei. Folosește acest ulei direct pe zona cu probleme.
Ceaiul verde este un alt remediu natural pentru cuperoză. Masarea feței și a gâtului cu un pliculeț folosit de ceai verde, eventual ținut la frigider înainte de aplicare, se poate dovedi extrem de eficientă pentru persoanele care suferă de cuperoză. Efectul antiinflamator, dar și antioxidant al ceaiului ameliorează pe loc simptomele acestei afecțiuni. Poate fi aplicat cu o jumătate de oră înainte de aplicarea machiajului.
Masajul facial, preferabil cu creme destinate activării circulației generale, dar adaptate tenului, în ideea drenării limfatice și îmbunătățirea circulației generale a feței poate avea efecte nebănuite, mai ales că atât cuperoza cât și rozaceea sunt considerate ca având drept cauză potențială un deficit de reglare a circulației venoase faciale.
Mergi la un salon de cosmetică și apelează la acest gen de masaj manual, care poate fi completat și de proceduri de tip criofacial cu radiofrecvență bipolară, care ar putea ține sub control evoluția cuperozei. În plus, poți învăța de la cosmeticiană gesturile și să le aplici zi de zi, atunci când te dai tu cu cremă acasă, de două ori pe zi; aceste proceduri ajută la accelerarea circulației locale sangvine și limfatice, cu atât mai mult cu cât la nivelul capului, sistemele limfatice sunt mult mai slab reprezentate decât la nivelul corpului.

Se poate preveni cuperoza?

Cum cauza precisă nu este cunoscută, prevenirea sigură nu este posibilă, însă pot fi încercate unele măsuri:

Protejarea pielii de soare, prin utilizarea unei creme cu un factor de protecție solară ridicat și purtarea unei pălării cu boruri largi și ochelari de soare pentru a-ți proteja fața de radiațiile solare nocive;
Evitarea factorilor care pot agrava cuperoza, cum ar fi expunerea la temperaturi extreme, băuturile alcoolice, alimentele picante;
Alegerea unor produse de curățare și hidratare potrivite pentru pielea sensibilă și care nu conțin ingrediente iritante.
Dacă observi semnele incipiente ale cuperozei sau ai deja această afecțiune, sfatul nostru este să mergi la un medic dermatolog, care îți va recomanda tratamentele potrivite.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Rosacea
https://www.nhs.uk/conditions/rosacea/
NCBI - Rosacea Treatment: Review and Update
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7858727/
Studiul „Rosacea Treatment: Review and Update”, apărut în Dermatol Ther (Heidelb). 2021 Feb; 11(1): 13–24. Published online 2020 Nov 10. doi: 10.1007/s13555-020-00461-0, autori: Hanlin Zhang et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...