Potrivit unui nou studiu, utilizarea antibioticelor în tratamentul pacienților bolnavi de COVID-19 poate duce la o creștere a rezistenței antimicrobiene (AMR) în rândul populației largi. Tratamentul utilizat în prezent împotriva bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 presupune administrarea de medicamente antibiotice pacienților, pentru a preveni riscul de alte infecții secundare.

Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea din Plymouth și de la Royal Cornwall Hospital Trust, din Marea Britanie, sugerează că utilizarea crescută a antibioticelor, de la începutul pandemiei și până în prezent, ar putea impune noi provocări în ceea ce privește eficiența tratamentului, deoarece ar putea duce la creșterea rezistenței pacienților în fața tratamentelor antimicrobiale. Antibioticele sunt folosite, în momentul de față, pentru a crește speranța de viață a pacienților, care ar putea cădea pradă unor infecții secundare ce le pot pune în pericol viețile.

În plus, echipa de oameni de știință susține că această practică ar putea duce la creșterea nivelului de antibiotice din râurile și apele de coastă din Marea Britanie, ceea ce, în schimb, ar putea crește, în mod indirect, AMR-ul în rândul pacienților internați, deoarece apa cu antibiotice ajunge să fie utilizată în spitalele mari, inclusiv în cele transformate în unități COVID-19.

Studiul a fost publicat Journal of Antimicrobial Chemotherapy.

Utilizarea de antibiotice ca tratament complementar împotriva COVID-19

Potrivit celor mai recente cercetări, până la aproximativ 95% dintre pacienții bolnavi de COVID-19 au primit, ca parte din tratament, antibiotice. Implicațiile ecologice sunt, conform specialiștilor, deosebit de grave în acest sens. Sean Comber, profesor de Chimia Mediului la Universitatea din Plymouth și autorul principal al studiului, a declarat că boala COVID-19 a avut un impact considerabil asupra fiecărui aspect al vieții individului. Din păcate, o parte din acest impact se va resimți asupra planetei chiar și după ce situația pandemică va ajunge să fie ținută sub control. 

În urma cercetărilor, oamenii de știință au descoperit faptul că o cantitate foarte mare de medicamente frecvent prescrise în tratamentul pacienților bolnavi de COVID-19 ajung, în mod indirect, în cursul apelor din jur, din care se trage apa potabilă. Așadar, se impune o cercetare mai aprofundată asupra efectelor acestor medicamente, în special a antibioticelor, pentru a putea corela anumite efecte resimțite de către pacienți și apa utilizată de spitalele de urgență și de cele COVID-19 – dacă este contaminată sau nu. 

Neil Powell, consultant farmaceutic la Royal Cornwall Hospital susține că majoritatea pacienților bolnavi de COVID-19 din Marea Britanie, dar și din alte țări ale lumii, au primit tratament cu antibiotice și că este o practică frecvent întâlnită în infecțiile virale acute. Deși antibioticele nu au efect asupra infecției virale propriu-zise, acestea pot preîntâmpina alte infecții secundare, ce pot agrava starea pacientului. În plus, este, de multe ori, dificil de stabilit dacă un pacient cu simptome de COVID-19 are, pe deasupra, și o infecție bacteriană sau nu, motiv pentru care tratamentul cu antibiotice are, de cele mai multe ori, rol preventiv. 

Oamenii de știință au depus eforturi considerabile pentru a încerca să identifice care pacienți nu au și o infecție bacteriană secundară ce le-ar putea agrava simptomele asociate cu COVID-19, în încercarea de a reduce expunerea la antibiotice, atât pentru siguranța pacienților, cât și pentru cea a mediului înconjurător. 

Infiltrațiile de antibiotice în apele reziduale – o problemă de mediu serioasă

Pentru studiul de față, echipa de cercetători a folosit informații cu privire la impactul asupra mediului, precum și anumite tool-uri dezvoltate de companiile de apă din Marea Britanie, și s-a axat pe un singur spital de urgență aflat în Harrogate, UK. Proiectul de cercetare a demonstrat faptul că riscurile impuse de infiltrațiile de doxiciclină, un antibiotic foarte des folosit în spitale, este foarte mic, în contextul în care spitalul ar fi la capacitate maximă. 

Tom Hutchinson, profesor de Mediu și Sănătatea Mediului la Universitatea din Plymouth, precum și unul dintre co-autorii studiului, a declarat că cercetarea de față este, în realitate, o evaluare foarte amănunțită asupra riscurilor de mediu care ar putea fi declanșate în urma infiltrației de antibiotice în apele reziduale ale orașului, fapt care ar putea impacta în mod direct și populația de pești, precum și rețelele de mâncare de care această populație depinde.

În ceea ce privește datele referitoare la infiltrațiile de amoxicilină, acestea, din nou, nu sugerează un pericol iminent pentru pacienții din spitale, dar nici pentru populațiile de pești și de alte vietăți acvatice. Cu toate acestea, infiltrațiile de amoxicilină pot prezenta un risc de mediu în ceea ce privește rezistența antimicrobiană.

Mathew Upton, profesor de Microbiologie Medicală la aceeași universitate și co-autor al studiului, a adăugat faptul că importanța antibioticelor este foarte mare, acestea susținând întreaga practică a medicinei moderne. Cu toate acestea, rezistența antimicrobiană este o problemă reală care ar putea avea un impact direct asupra a milioane de vieți în deceniile următoare. 

În prezent, pandemia generată de infecția respiratorie COVID-19 a cauzat suferință și pierderi imense, la nivel global, dar rezistența antimicrobiană a fost și va rămâne una dintre principalele amenințări asupra sănătății populației largi. 

Oamenii de știință afirmă că au demarat acest studiu pentru a putea începe să înțeleagă impactul mai mare, nu cel imediat, al pandemiei asupra sănătății globale. Așadar, este clar faptul că prescrierea de antibiotice în masă va duce la creșterea nivelului acestora în mediu și, implicit, la creșterea rezistenței antimicrobiene. Prin urmare, elaborarea de asemenea studii se va impune, de acum încolo, pentru a se putea reglementa prescrierea de antibiotice în așa fel încât să se evite, pe cât posibil, aceste consecințe de termen lung.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul Antimicrobial stewardship challenges and innovative initiatives in the acute hospital setting during the COVID-19 pandemic, publicat în Journal of Antimicrobial Chemotherapy, în octombrie 2020, autori: Ellen Martin, Marie Philbin, Gerry Hughes, Colm Bergin, Alida Fe Talento
https://academic.oup.com/jac/advance-article/doi/10.1093/jac/dkaa400/5917783?searchresult=1