Tratamentul precoce cu tocilizumab ar putea preveni decesul în pneumonia asociată cu COVID-19 [studiu]

Încă de la începutul pandemiei COVID-19, datele au arătat faptul că pacienții bolnavi se află la un risc crescut de pneumonie interstițială, însoțită de insuficiență respiratorie acută. Această complicație reprezintă principala cauză de deces în infecțiile asociate cu boala COVID-19, unde procesul de hiperinflamație joacă un rol important în deteriorarea țesutului pulmonar.

Tocilizumabul este un anticorp monoclonal, din familia proteinelor, care poate recunoaște și se poate lega de un antigen din organism. Așadar, tocilizumabul se leagă de receptorul unei molecule numită interleukină-6, care este asociată cu producerea inflamației în corp și are valori mari la pacienții cu poliartrită reumatoidă, artrită idiopatică juvenilă sistemică, poliartrită idiopatică juvenilă, arterită cu celule gigante și SEC. Prin capacitatea de a împiedica legarea interleukinei-6 de receptorii săi, tocilizumabul poate ajuta în reducerea procesului de inflamație, precum și în atenuarea altor simptome asociate cu inflamația. 

Datorită comportamentului puternic antiinflamator, tocilizumabul a fost propus ca formă de tratament pentru pacienții cu COVID-19, aflați în stare gravă. Cu toate acestea, informațiile cu privire la eficiența sa în tratarea COVID-19 sunt limitate, atât în ceea ce privește eficiența sa, cât și siguranța folosirii. Majoritatea studiilor de până acum au fost fie prea mici, fie fără parametri bine stabiliți, în așa fel încât rezultatele acestora nu s-au dovedit concludente. 

Un studiu recent, însă, publicat în revista The Lancet, realizat de o echipă de cercetare italiană, aduce noi informații, mai grăitoare, cu privire la impactul acestui tratament în reducerea riscului de deces la pacienții care suferă de pneumonie asociată cu boala COVID-19. 

Metode de cercetare

În cadrul proiectului, cercetătorii au realizat un studiu clinic retrospectiv la spitalul Montichiari din Brescia, Italia, care a fost desemnat spital COVID-19 de către autoritățile italiene. Pacienții internați la acest spital au fost incluși, în mod retrospectiv, în ancheta de cercetare, atât timp cât aceștia au manifestat simptome de pneumonie interstițială și insuficiență respiratorie acută, asociate cu COVID-19. 

Toți pacienții cu pneumonie asociată cu boala COVID-19, aflați în stadiul incipient al bolii, au fost incluși în studiu. Aceștia au primit tratamentul standard, care cuprinde 400 mg de hidroxicloroquină, alături de 800 mg lopinavir și 200 mg ritonavir, pe zi. 

 
 

Oamenii de știință au comparat rata de supraviețuire, alături de statutul clinic al pacienților cărora li s-a aplicat protocolul standard de tratament, cu o cohortă de pacienți internați după data de 31 martie, cărora li s-a administrat, în plus, o doză injectabilă de tocilizumab pe zi (fie 400 mg intravenos, fie 324 mg subcutanat). Așadar, primul grup a devenit cel de control, iar cohorta de pacienți care a primit tocilizumab, grupul de test.

În total, 158 de pacienți au făcut parte din acest studiu, dintre care 68 au primit tratamentul standard, iar 90 au primit, în plus, o doză zilnică de tocilizumab. 43 dintre cei 90 au primit 400 mg de tratament intravenos, pe zi, iar 47 au primit 324 mg subcutanat. Forma de administrare a tratamentului a depins de disponibilitatea medicamentului la momentul respectiv.  

 
 

Pe parcursul spitalizării, pacienții din ambele grupe au fost asistați cu terapii de oxigenare non-invazive, precum canule nazale și măști respiratorii, dar și cu terapii invasive, cum ar fi ventilația mecanică, în funcție de necesitate. 

Analiza datelor obținute

Fișa clinică a fiecărui pacient a fost analizată, retrospectiv, iar lista datelor analizate a inclus: 

  • vârsta 
  • sexul 
  • prezența anumitor comorbidități
  • data la care s-a înregistrat primul simptom de boală
  • data la care s-a administrat prima doză de tocilizumab (valabil în cazul pacienților din grupul de test)
  • evoluția bolii pe parcursul administrării de tocilizumab (valabil în cazul pacienților din grupul de test)
  • nivelul de procalcitonină (atât la internare, cât și la momentul externării) necesar pentru a evalua infecțiile bacteriene subclinice
  • numărul și tipul de infecții simple sau infecții respiratorii dezvoltate pe durata internării
  • necesitatea pentru suport respiratoriu zilnic (canule nazale, măști respiratorii, ventilație mecanică)
  • temperatura corporală (evaluată zilnic)
  • nivelul de proteina C reactivă (evaluată zilnic)
  • toate testele de laborator efectuate fiecărui pacient în parte, pe toată durata spitalizării
  • data externării sau a decesului
  • data admiterii și a externării de la secția de terapie intensivă

Descoperirile cercetătorilor

Din cei 90 de pacienți, din totalul de 158, cărora li s-a administrat tocilizumab, 7 (7.7%) au decedat. La polul opus, din cei 68 de pacienți care au primit tratamentul standard, 34 (50%) au decedat. Așadar, s-a constatat că tratamentul cu tocilizumab a îmbunătățit în mod semnificativ rata de supraviețuire a pacienților, în comparație cu protocolul standard de tratament.

În ceea ce privește formele diferite de administrare a tocilizumab (subcutanat și intravenos), nu s-au remarcat diferențe în gradul de eficiență sau din punct de vedere al posibilelor reacții adverse. 
De asemenea, datele au arătat faptul că riscul de deces crește cu aproximativ 6% la persoanele cu vârste înaintate, motiv pentru care acestea sunt mai expuse acestui risc în boala COVID-19. 
În plus, comorbiditățile, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă, cresc exponențial riscul de deces la pacienții diagnosticați cu COVID-19 (de 3.2 ori mai mult la pacienții diabetici și de 3 ori mai mult la pacienții cu boli de inimă). 

În lumina acestor descoperiri recente, oamenii de știință sunt de părere că tratamentul cât mai timpuriu cu tocilizumab poate fi extrem de folositor în prevenirea hiperinflamației excesive și a decesului în cazurile de pneumonie asociată cu COVID-19. De asemenea, tratamentul cu doze scăzute de tocilizumab nu a fost asociat cu nicio reacție adversă, deci poate fi administrat în deplină siguranță oricărui pacient, indiferent de istoricul medical sau de vârstă. 

 

Citește și:
 
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul Early use of low dose tocilizumab in patients with COVID-19: A retrospective cohort study with a complete follow-up, publicat în The Lancet, în august 2020, autori: Nicola De Rossi, Cristina Scarpazza, Chiara Filippini, Cinzia Cordioli, Sarah Rasia, Chiara Rosa Mancinelli, Damiano Rizzoni, Giuseppe Romanelli, Stefania Cossi, Nereo Vettoretto, Sergio Bove, Silvano Manfredini
https://www.thelancet.com/journals/eclinm/article/PIIS2589-5370(20)30203-0/fulltext 

 
 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0