Testarea diagnostică în COVID-19: principii și aplicabilitate

În cazul infecțiilor virale cu virusuri de tip ARN, așa cum este și virusul SARS-CoV-2, diagnosticul se bazează în principal pe 2 tehnologii: 

  1.  reacție în lanț în timp real a polimerazei de tip revers-transcriptază (real-time reverse-transcription polymerase chain reaction, rRT-PCR) pentru identificarea ARN-ului viral, sau
  2. imunotestare serologică pentru:
  •  identificarea anticorpilor (imunoglobulinelor) de tip IgM și IgG produși de sistemul imun al persoanei infectate împotriva virusului infectant, sau
  •  identificarea antigenelor virale, acele structuri din alcătuirea virusului infectant pe care sistemul imun al persoanei infectate învață să le recunoască și împotriva cărora produce anticorpi de tip IgM și IgG pentru a neutraliza virusul.

Ce trebuie să știi despre testarea de tip rRT-PCR

Asa cum o indică și recomandările de testare pentru COVID-19 înaintate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), testarea de tip rRT-PCR este singura modalitate de stabilire a diagnosticului de certitudine al infecției cu SARS-CoV-2. Această tehnologie este caracterizată printr-o înaltă sensibilitate diagnostică și necesită probe recoltate prin metoda exudatului nazo-faringian. Cu toate acestea, ca în cazul oricărei metode de diagnostic de laborator, rRT-PCR are limitele sale deoarece este direct dependentă de cantitatea de ARN viral existentă în proba de secreții nazo-faringiene recoltată, care trebuie sa fie suficientă pentru a se asigura un rezultat pozitiv. 

Cantitatea recoltată de ARN viral poate să varieze de la un pacient la altul sau chiar în cazul aceluiași pacient în situația recoltărilor multiple. Alte cauze de variabilitate a cantității recoltate de ARN viral pot fi:
- metoda de recoltare în sine, recoltarea de secreții prin metoda exudatului nazo-faringian fiind una destul de greu suportabilă de către pacient sau tehnica de recoltare poate să difere de la un cadru medical la altul;
- momentul recoltării în sine, raportat la distanța față de momentul infectant și/sau de momentul apariției simptomelor, viteza de replicare virală și în mod direct cantitatea de ARN viral ce poate fi recoltată putând să varieze și în funcție de acești parametri, sau
- momentul efectuării propriu-zise a testului față de momentul în care a fost recoltată proba.

O cantitate insuficientă de ARN viral poate sa determine obținerea unui rezultat fals negativ al testării rRT-PCR. Conform unor estimări făcute de experți rezultatele fals negative obținute prin rRT-PCR sunt mai frecvente decât s-a estimat inițial. Rezultatele fals negative pot să aibă un efect dramatic dat fiind ca pacienților respectivi li se poate permite să meargă acasă sau la lucru, putând să infecteze persoanele cu care vin în contact. De aceea, mai ales pentru a evita astfel de situații, testările complementare cum sunt cele imunoserologice, care pot să vină în completarea celor de tip rRT-PCR, pot să aibă un rol important.

De ce sunt importante testările imunoserologice

Testările imunoserologice pentru identificarea anticorpilor IgM sau IgG produși de către sistemul imunitar al persoanei infectate împotriva virusului SARS-CoV-2 pot să ofere unele avantaje pornind de la faptul că anticorpii, care sunt structuri proteice, au stabilitate mai mare decât ARN-ul, probele de sânge necesare testării de acest tip fiind mai puțin predispuse la deteriorare în timpul recoltării, transportului sau depozitării decât probele necesare testării de tip rRT-PCR. 

De asemenea, alte avantaje ale metodei de testare imunoserologice constau în distribuția mai uniformă a anticorpilor în proba de sânge venos recoltată față de cea a ARN-ului viral în secrețiile nazo-faringiene, dar și datorită faptului că, spre deosebire de testarea rRT-PCR, testarea imunoserologică poate să identifice și infecțiile trecute ,deoarece anticorpii specifici virusului pot să fie prezenți în sângele persoanei de la care se recoltează proba timp de săptămâni/luni după apariția simptomelor. 

Limitări testare imunoserologică

Testarea imunoserologică are însă și ea limitări datorate în principal ritmului de atingere a nivelurilor detectabile de anticorpi în sânge. Anticorpii împotriva SARS-CoV-2 pot să nu fie detectați mai repede de 3 zile din momentul instalării simptomelor de boală, sau, prin extensie, mai repede de 7-10 zile din momentul infectării, pacientul fiind contagios o mare parte a acestui interval de timp. 

Spre deosebire de testarea rRT-PCR, aceste teste nu pot fi singure diagnostice pentru COVID-19, însă pot să aibă o utilitate bine definită în situațiile în care este necesară testare la scară largă pentru evaluarea răspunsului imun general la virus și pentru a identifica eventualii purtători asimptomatici. În cazul COVID-19 se estimează că procentul persoanelor asimptomatice poate varia între 20%-80% în diferite populații studiate.

Utilizarea combinată a testării rRT-PCT și a testelor imunoserologice poate să aibă avantaje superioare utilizării separate a acestora prin precizarea nu numai a diagnosticului de certitudine dar și a diverselor episoade de evoluție a bolii în care s-ar afla pacientul testat în mod combinat, după cum se poate observa în tabelul de mai jos:

 

 


Sursă foto: Shuttertosck

Bibliografie:
1. WHO Laboratory testing for 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) in suspected human cases. Interim guidance. https://www.who.int/publications-detail/laboratory-testing-for-2019-novel-coronavirus-in-suspected-human-cases-20200117
2. Weaver, C. Questions About Accuracy of Coronavirus Tests Sow Worry. The Wall Street Journal. April 2nd, 2020. 
https://www.wsj.com/articles/questions-about-accuracy-of-coronavirus-tests-sow-worry-11585836001
3. Li R, Pei S, Chen B, Song Y, Zhang T, Yang W, Shaman J2. Substantial undocumented infection facilitates the rapid dissemination of novel coronavirus (SARS-CoV2). Science. 2020 Mar 16. pii: eabb3221.
4. Lauer, S. et al., 2020. The Incubation Period of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) From Publicly Reported Confirmed Cases: Estimation and Application. Annals of Internal Medicine.
5. National Health Commission of the People’s Republic of China, New Coronavirus Pneumonia Diagnosis and Treatment Program (Trial Version 7).
6. To KK, Tsang OT, Leung WS, Tam AR, Wu TC, Lung DC et al. (2020). Temporal profiles of viral load in posterior oropharyngeal saliva samples and serum antibody responses during infection by SARS-CoV-2: an observational cohort study.
Lancet Infect Dis. 2020 Mar 23. pii: S1473-3099(20)30196-1.

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0