COVID-19 poate creşte riscul de diabet?

Se ştie că boala COVID-19 provoacă inflamații severe în tot corpul, având efecte grave nu numai asupra sistemul respirator, ci și asupra altor organe esenţiale - inimă, creier și rinichi. Acum, tot mai multe cercetări indică un alt efect alarmant al COVID-19: declanşarea unor cazuri de diabet.

Vestea vine de la Institutele Naționale de Sănătate (NIH), care au abordat această problemă în două studii publicate recent. Studiile, disponibile în revista Cell Metabolism, confirmă că SARS-CoV-2 poate viza și afecta celulele producătoare de insulină ale organismului. Acest lucru, ca rezultat, poate duce la diabet.

Pentru o lume devastată de COVID-19 de mai bine de un an, virus care a afectat, până în prezent, 175 de milioane de oameni din întreaga lume - aceasta este o noutate importantă.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Oamenii trebuie să se gândească mai mult în ceea ce privește consecințele potențiale pe termen lung ale infectării cu coronavirus.

„Acest virus urât tocmai s-a înrăutățit”, explică medicul William Schaffner, medic specialist în boli infecțioase și profesor la Școala de Medicină a Universității Vanderbilt. „Acum, datele arată că acest virus poate intra în diferite sisteme de organe și poate provoca daune”, mai adaugă el.

Cercetările sunt încă în desfășurare pentru a consolida în continuare această legătură între infecțiile COVID-19 și noile diagnostice de diabet, dar iată ce știm până acum.

În primul rând, ce este diabetul?

Diabetul este o boală care apare atunci când nivelul glucozei din sânge (cunoscută și ca zahărul din sânge) este prea mare, potrivit Institutului Național pentru Diabet și Boli Digestive și de Rinichi (NIDDK). Este o afecțiune care afectează aproximativ 30.3 milioane de oameni din SUA (aproximativ 9.4% din populație).

Glicemia este principala sursă de energie a corpului tău și provine din alimentele pe care le consumi. De obicei, glucoza este însoțită de celule de insulină, un hormon produs de pancreas, unde glucoza va fi utilizată pentru energie, explică NIDDK. Dar dacă suferă de diabet, corpul unei persoane nu produce insulină sau nu o folosește eficient. Aceasta înseamnă că glucoza care ar trebui transportată către celule rămâne în sângele persoanei și poate provoca o serie de probleme grave de sănătate, cum ar fi boli de inimă, leziuni ale nervilor, probleme oculare și boli renale.

Diabetul este, de asemenea, împărțit în două tipuri principale:

•   diabetul de tip 1 - atunci când organismul nu produce insulină din cauza sistemului imunitar care atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas
•   diabetul de tip 2 - atunci când corpul nu produce sau nu folosește bine insulina.
•   Ambele tipuri de diabet sunt incurabile, dar boala poate fi ținută sub control.

Ce spune cercetarea care arată că COVID-19 poate duce la diabet?

Articolul publicat în ”Diabetes, Obesity, Metabolism” în noiembrie 2020 a analizat datele a opt studii efectuate în întreaga lume în perioada ianuarie - mai 2020 a cazurilor nou diagnosticate de diabet la persoanele care au avut COVID-19. Analiza a implicat 3.711 pacienți cu COVID-19 și a constatat că 14.4% (sau 492 pacienți) au fost diagnosticați recent cu diabet zaharat. Tipul exact nu a fost precizat întotdeauna - doar unul dintre studii a specificat tipul de diabet cu care au fost diagnosticați pacienții cu diabet zaharat și acesta a fost cel de tip 2.

Trebuie remarcat faptul că această cercetare specifică a arătat doar o asociere între infecțiile COVID-19 și noile cazuri de diabet, nu o legătură cauzală. Însă, potrivit cercetătorilor, este un semnal de alarmă serios.

„În timp ce diabetul nou diagnosticat la pacienții cu COVID-19 ar putea fi atribuit răspunsului la stres asociat cu boli severe sau tratamentului cu glucocorticoizi, ar trebui luat în considerare și efectul diabetogen al COVID-19”, au scris cercetătorii.

Cele două noi studii susținute de NIH - unul publicat în ”Cell Metabolism” pe 19 mai, celălalt pe 18 mai - a analizat mai profund legătura dintre COVID-19 și diabet, de data aceasta din interiorul corpului.

Anterior, conform site-ului NIH, studiile de laborator au constatat că virusul SARS-CoV-2 era capabil să infecteze nu numai celulele beta umane, ci era capabil să se și replice în interiorul acestora, permițându-i să invadeze și alte celule. Aceste celule beta sunt importante - sunt responsabile de secreția insulinei - iar in diabetul de tip 1, acele celule beta nu secretă suficientă insulină pentru ca organismul să le poată folosi. (Notă: site-ul NIH și un studiu finanțat de NIH au făcut referire doar la diabetul de tip 1).

Ambele studii finanțate de NIH au descoperit și confirmat infecția celulelor beta pancreatice în probele de autopsie de la persoanele care au murit din cauza COVID-19.

Asta nu este tot: noua cercetare a constatat, de asemenea, că infecțiile cu noul Coronavirus ar putea influența, de asemenea, grupurile de celule cunoscute sub numele de insule Langerhans din pancreas, care conțin celulele beta. Mai exact, ambele echipe de cercetători au descoperit că țesutul insulelor Langerhans a prezentat producție redusă și eliberare de insulină în urma unei infecții cu coronavirus și, uneori, infecția a dus și la moartea unor celule beta. Chiar și unele celule beta rămase au trecut prin „transdiferențierea” sau „reprogramarea” prin care încep să producă mai puțină insulină și mai mult glucagon (un alt hormon care controlează nivelul glucozei) - ceva care, deși nu a fost încă confirmat, ar putea „agrava deficitul de insulină și crește nivelul glicemiei ", conform NIH.

Ce trebuie să mai știi despre COVID-19 și diabet?

Este important să reiterăm faptul că cele două studii finanțate de NIH au fost efectuate prin autopsie la persoanele care au murit deja de COVID-19, pentru a vedea exact cum o infecție cu SARS-CoV-2 ar putea afecta celulele pancreatice, în special celulele beta producătoare de insulină.

Asta înseamnă că această cercetare a analizat modul în care COVID-19 are impact asupra acelor celule, ceea ce este diferit de diagnosticul efectiv al unui tip de diabet, explică expertul în boli infecțioase Amesh A. Adalja, MD, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins.

Există, de asemenea, destul de multe necunoscute aici, inclusiv ce tip de diabet s-ar putea identifica aici (deși Dr. Adalja spune că acesta poate fi „oarecum mai asemănător cu tipul 1 decât cu tipul 2”) și dacă severitatea infecției cu coronavirus dictează dacă sau cât de mult sunt afectate țesutul pancreatic și celulele beta.

În prezent, este nevoie de mult mai multe cercetări „pentru a înțelege cum SARS-CoV-2 ajunge la pancreas și ce rol ar putea juca sistemul imunitar în daunele rezultate”, spune NIH. Dr. Adalja adaugă că următorul pas probabil în studierea legăturii dintre COVID-19 și diabet este să suprapună aceste constatări ale studiului cu „dezvoltarea clinică efectivă a diabetului la pacienții supraviețuitori”.

Și, deși aceste descoperiri nu sunt încă consolidate, ele au încă o funcție importantă pentru medici și pacienți: pentru prima dată, informațiile pot determina medicii să analizeze mai atent pacienții cu COVID-19, în special pe cei cu simptome pe termen lung, spune dr. Schaffner. Și, nu în ultimul rând, ele constituie un alt memento pentru a lua acest virus și vaccinarea în serios, pentru a fi cât mai protejați de efectele negative.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Proportion of newly diagnosed diabetes in COVID-19 patients: A systematic review and meta-analysis"
https://dom-pubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dom.14269
https://www.health.com/condition/infectious-diseases/coronavirus/can-covid-19-cause-diabetes

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE CORONAVIRUS