Simptome atac de panica: cum le recunosti in stadiu incipient si cum le opresti

Atacul de panică reprezintă un episod scurt de anxietate intensă, care provoacă senzații fizice de frică. Acestea pot include bătăi accelerate ale inimii, dificultăți de respirație, amețeli, tremur și tensiune musculară. 


Atacurile de panică pot să apară frecvent și neașteptat și adesea nu sunt legate de nicio amenințare externă. Fără tratament, atacurile de panică frecvente și prelungite pot afecta stilul de viață al persoanei în cauză.  

Pe de o parte, multe persoane care suferă un atac de panică au senzația că se simt rău din cauza unei probleme de sănătate necunoscute, fapt care nu face altceva decât să le sporească anxietatea, intensificând astfel simptomele resimțite. 

Pe de altă parte, însă, dacă pacientul își dă seama că este vorba despre un atac de panica, va înțelege că viață nu îi este pusă în pericol și anxietatea se va estompa treptat.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cum îți dai seama că e un atac de panică? 

Ei, bine, este destul de simplu – dacă ai avut deja un atac de panică, înseamnă că știi deja care sunt simptomele și de fiecare dată când acestea apar, primul tău gând ar trebui să fie că ai de-a face cu un episod anxios, nicidecum cu o altă problemă de sănătate.

Dacă nu ai avut un alt atac de panică sau nu ai identificat unul până acum, trebuie să îți monitorizezi starea și să tragi anumite concluzii – de pildă, dacă simptomele persistă între 5 și 20 de minute, iar apoi dispar subit ori dacă se ameliorează când ieși dintr-un context neplăcut, sunt șanse mari să fie vorba despre un atac de panică. E recomandat, totuși, să mergi la medic pentru stabilirea diagnosticului, astfel încât să excluzi alte probleme de sănătate, precum afecțiunile cardiace sau boli ale glandei tiroide.

Cum recunoști simptomele unui atac de panică în stadiu incipient

Este bine să depistezi simptomele imediat ce apar, altfel acestea se vor propaga, tu te vei speria, hrănind anxietatea, și vei avea de-a face cu un atac de panică foarte intens.

Simptomele atacului de panică sunt următoarele:

  • Bătăi rapide ale inimii
  • Senzația de sufocare
  • Transpirații abundente, reci
  • Greață, crampe abdominale și diaree
  • Senzația de leșin, confuzie, amețeli
  • Agitație, neliniște
  • Furnicături la nivelul mâinilor și nu numai
  • Tremuratul mâinilor
  • Gânduri negre, senzația iminentă că se va întâmpla ceva rău
  • Uscăciunea gurii.

Este foarte important să faci imediat asocierea dintre aceste simptome și atacul de panică – în acest fel, vei înțelege că este vorba despre anxietate, ceea ce înseamnă că vei știi că, indiferent de cât de înfricoșătoare sunt simptomele resimțite, viața ta nu este pusă în pericol.

Factorii care activează răspunsul „luptă sau fugi”

Atunci când corpul se confruntă cu un pericol imediat, creierul ordonă sistemului nervos autonom să activeze răspunsul „luptă sau fugi”. Corpul este inundat de o serie de substanțe chimice, inclusiv adrenalină, care declanșează schimbări fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate, iar sângele este transferat către mușchi pentru a se pregăti pentru lupta fizică sau pentru a fugi.
 
Se spune că un atac de panică are loc atunci când este declanșat răspunsul „luptă sau fugi”, dar nu există niciun pericol iminent. O persoană poate experimenta simptomele unui atac de panică în situații inofensive și aparent lipsite de stres, cum ar fi vizionarea unui film la televizor sau în timp ce doarme.

Printre factorii care pot determina organismul să activeze în mod necorespunzător răspunsul „luptă sau fugi” se numără:

  • Stresul cronic – acest lucru determină organismul să producă niveluri mai mari decât de obicei de substanțe chimice de stres, cum ar fi adrenalina.
  • Stresul acut (cum ar fi experimentarea unui eveniment traumatic) – poate inunda brusc corpul cu cantități mari de substanțe chimice;
  • Hiperventilația – perturbă echilibrul gazelor din sânge deoarece nu există suficient dioxid de carbon în sânge.
  • Exercițiile fizice intense – pentru unii oameni, acest lucru poate provoca reacții extreme.
  • Aportul excesiv de cofeină – cofeina din cafea, ceai și alte băuturi este un stimulent puternic.
  • Boala – poate provoca modificări fizice.
  • O schimbare bruscă de mediu – cum ar fi mersul într-un mediu supraaglomerat.

Cum oprești atacul de panică

După ce identifici atacul de panică, îl poți opri cu câteva tehnici la îndemână. Controlul respirației este, însă, cea mai eficientă metodă de a opri un atac de panică. Pe măsură ce anxietatea te cuprinde, ai tendința de a respira din ce în ce mai rapid și superficial, ceea ce înseamnă că te hiperventilezi.

Învață să-ți controlezi respirația

Hiperventilația este responsabilă pentru accentuarea simptomelor atacului de panică, dar și pentru declanșarea unor simptome precum amețelile. Așadar, dacă vrei ca atacul de panică să se oprească instantaneu, e suficient să îți controlezi respirația.

Inspiră adânc, lent, în timp ce numeri până la patru. Menține apoi respirația pentru 3-4 secunde, apoi expiră aerul inspirat la fel de lent, numărând până la patru. Concentrându-ți atenția asupra acestui exercițiu, nu numai că vei regla respirația și vei combate astfel tendință de a te hiperventila, însă totodată vei reuși să îți distragi atenția de la gândurile negative.

Metoda jurnalului

O altă modalitate prin care poți reduce intensitatea simptomelor până când atacul de panică se încheie este metoda jurnalului. Ține la tine în permanență o agendă și, când simptomele atacului de panică apar, deschide agenda și notează-le rapid. În timp ce vei descrie simptomele resimțite, îți vei da seama că lucrurile nu sunt deloc grave și îți vei obliga subconștientul să înceteze.

Fă o plimbare

Și mișcarea te poate ajuta să te simți mai bine dacă ai de-a face cu un atac de panică. Imediat cum atacul de panică debutează, organismul secretă cortizol în exces, cunoscut și sub denumirea de hormon al stresului, dar și adrenalină – de aici tremuratul și senzația de agitație ce apar odată cu anxietatea. Poți scăpa de adrenalina în exces făcând mișcare – așadar, dacă te confrunți cu simptomele unui atac de panică, ieși rapid la o plimbare în ritm alert și te vei simți mai bine.

Închide ochii

Unele atacuri de panică provin de la factori declanșatori care te copleșesc. Dacă te afli într-un mediu supraaglomerat, cu o mulțime de stimuli, acest lucru poate alimenta atacul de panică. Pentru a reduce stimulii, închide ochii în timpul atacului de panică. Acest lucru poate bloca orice stimul suplimentar și te poate ajuta să te concentrezi asupra respirației.

Practică mindfulness

Mindfulness te poate ajuta să te bazezi pe realitatea înconjurătoare. Deoarece atacurile de panică pot provoca un sentiment de detașare sau separare de realitate, acest lucru poate combate atacul de panică pe măsură ce se apropie sau se întâmplă efectiv.

Mindfulness presupune:

  • Să-ți concentrezi atenția asupra prezentului
  • Să recunoști starea emoțională în care te afli
  • Să meditezi pentru a reduce stresul și pentru a te relaxa

Concentrează-te pe senzațiile fizice cu care ești familiarizat, cum ar fi să-ți înfingi picioarele în pământ sau să simți textura hainelor pe care le porți. Aceste senzații specifice te transpun ferm în realitate și îți oferă ceva obiectiv asupra căruia să te concentrezi.

Experții spun că strategiile de mindfulness, cum ar fi meditația, pot ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate, deși nu este clar că pot trata o tulburare de anxietate subiacentă. Unele cercetări au sugerat că terapia cognitivă bazată pe mindfulness ar putea ajuta persoanele cu tulburări de anxietate care primesc tratament medical, dar care nu au găsit util tratamentul medicamentos 1.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 „Effectiveness of mindfulness-based cognitive therapy in patients with anxiety disorders in secondary-care settings: A randomized controlled trial”, 2019, Psychiatry and Clinical Neurosciences, Akira Ninomiya, Mitsuhiro Sado, Sunre Park, Daisuke Fujisawa, Teppei Kosugi, Atsuo Nakagawa, Joichiro Shirahase, Masaru Mimura 
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/pcn.12960
National Library of Medicine - Panic disorder
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430973/
National Institute of Mental Health - What is Panic Disorder
https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/panic-disorder


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0