Consumul de zahar si cancerul - mit sau realitate?
Consumul de zahar si cancerul - mit sau realitate?
Consumul de zahar si cancerul - mit sau realitate?
Consumul de zahăr poate să provoace cancer? Este o teorie frecvent vehiculată în mediul online care are în general mai degrabă susținători decât critici. Nu de puține ori întâlnim, legat de zahăr, expresiile „moartea albă” sau „alimentul favorit al cancerului”.
Teoria că zahărul cauzează cancer nu este nouă, având o vechime de peste 5 decenii. Cu toate acestea, studii clinice serioase, credibile, asupra acestui subiect au fost foarte puține și aplicate doar în ultimii ani. Unele arată o legătură indirectă între zahăr și cancer, însă altele sugerează o legătură directă.
Zahărul și bolile cronice
Legătura dintre aportul de zahăr și diabet, afecțiunile cardiovasculare sau suferințe mintale este la ora actuală de netăgăduit. Dar legătura dintre aportul de zahăr și cancer rămâne controversată. Intuitiv și simplist desigur, în condițiile unui cancer diagnosticat, ideea de a scădea aportul de zahăr are o logică elementară în scăderea aportului energetic și nutrițional, inclusiv la nivelul celulelor tumorale, considerate cu un turnover superior celulelor normale. Și totuși, biologia organismului uman este foarte complexă și nu poate fi redusă la o simplă ecuație matematică de legătură directă între aportul de glucoză și creșterea celulelor tumorale.
Ce este zahărul?
Zaharurile se întâlnesc sub mai multe forme, fie ca molecule singulare așa cum sunt glucoza sau fructoza, fie sub forma unor combinații complexe, așa cum sunt carbohidrații, principala sursă de energie a organismului. Cea mai cunoscută variantă de zahăr este zahărul de masă, care se dizolvă în apă și care conferă gustul dulce binecunoscut. Acesta mai este cunoscut și sub denumirea de sucroză și este alcătuit din cristale de glucoză și fructoză.
Zahărul de masă este rafinat, ceea ce înseamnă procesare și extracția sucrozei din sursa naturală. Cu cât lanțurile de glucoză sunt mai lungi, cu atât sunt mai greu dizolvabile în apă. Aceste lanțuri se numesc polizaharide și se găsesc din belșug în mai multe alimente precum orez, pâine, paste sau în vegetale de genul cartofilor.
Glucidele, în diverse forme, se regăsesc în foarte multe dintre alimentele ingerate și reprezintă o sursă energetică imediată. Practic nu există celulă în organism care să nu fie dependentă, pentru o funcționare optimală, de aportul de glucoză, care reprezintă combustibilul esențial.
Tipuri de glucide
Există două categorii principale de glucide: glucidele simple și glucidele complexe. Glucidele simple sau zaharurile simple sunt formate din una sau două unități de monozaharide și sunt rapid absorbite de organism, furnizând energie imediată. Exemple de glucide simple includ glucoza, fructoza și lactoza.
Glucidele complexe sunt alcătuite din mai multe unități de monozaharide și necesită un timp mai îndelungat pentru a fi descompuse și absorbite de organism. Acestea furnizează energie pe termen lung și sunt prezente în alimente precum cereale integrale, pâine, paste, orez, legume, fasole și alte surse vegetale.
În plus, anumite glucide complexe, cum sunt fibrele alimentare, nu sunt digerate complet de organism. Acestea contribuie la menținerea sănătății digestive, reglarea nivelului de zahăr din sânge și la prevenirea constipației.
Nu toate glucidele sunt sănătoase
E bine de precizat că nu toate glucidele sunt la fel de benefice pentru sănătate. Consumul excesiv de zaharuri rafinate, precum cele găsite în dulciuri pe bază de zahăr, băuturi îndulcite cu zahăr și produse de patiserie procesate, poate duce la creșterea în greutate, diabet de tip 2 și alte probleme de sănătate. Recomandat este să se consume glucide din surse naturale, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, în cadrul unei alimentații echilibrate.
Ingestia de alimente sau băuturi înalt bogate în glucoză, duce la o creștere rapidă a nivelului glicemiei, glucoza fiind transferată diverselor celule și implicit țesuturi pentru consum ca sursă energetică imediată. Ingerarea de alimente bogate în amidon așa cum este cazul pastelor, al cerealelor etc prin acțiunea enzimelor din secrețiile salivare ca și prin acțiunea sucurilor digestive, conduce la transformarea acestuia în glucoză.
În anumite condiții în care aportul de carbohidrați prin dietă este limitat, se produce o conversie la nivelul anumitor țesuturi a grăsimilor sau proteinelor în glucoză, menținându-se un nivel constant de glucoză necesar ca sursă de energie imediată.
Cancerul și glucoza
Celulele canceroase cresc anarhic și în general se multiplică rapid, proces înalt consumator energetic, ceea ce înseamnă necesar crescut de glucoză. De asemenea, pentru a se multiplica, aceste celule necesită și alți nutrienți de tipul grăsimilor sau aminoacizilor.
Foarte probabil că de la acest aspect legat de turnover-ul crescut al celulelor tumorale și implicit necesarul energetic semnificativ crescut al acestor celule pentru creștere și diviziune a plecat mitul potrivit căruia zahărul este combustibil pentru celulele canceroase.
În realitate, lucrurile nu sunt atât de simple. Ar fi foarte simplu ca, reducând sau stopând aportul de glucoză să stopăm creșterea și multiplicarea celulelor tumorale. Dar glucoza nu este un combustibil exclusiv pentru celulele tumorale. Toate celulele normale necesită glucoză ca sursă energetică și desigur că nu există vreo cale biologică prin care să convingem organismul să folosescă același combustibil doar pentru dezvoltarea celulelor normale și să blocăm folosirea glucozei de către celulele canceroase.
Cum consumă energie celulele canceroase?
Cercetările s-au axat pe înțelegerea mecanismelor anormale prin care celulele neoplazice consumă energie și cum se poate face o departajare între aportul caloric la nivelul celulelor canceroase comparativ cu celulele normale. Se pare că placa turnantă a diferenței sintezei de energie este reprezentată de mitocondrie, o adevărată „baterie” energetică.
În timp ce celulele normale urmează o cale biochimică specifică, care folosește mitocondria ca și sursă energetică, celulele canceroase au capacitatea de a scurtcircuita această cale și de a crea căi suplimentare care să pună mai rapid la dispoziție resurse energetice necesare proliferării. Această diferență de activitate între celulele normale și cele patologice poate deschide calea identificării de molecule care să blocheze procesele de sinteză energetică independente de mitocondrie, și deci care să acționeze exclusiv asupra celulelor maligne.
Eliminarea zahărului ajută pacienții cu cancer?
Pacienții oncologici supuși diverselor tratamente specifice agresive pot suferi o serie întreagă de efecte secundare, printre care și scăderea ponderală, care poate fi semnificativă și care pune organismul o dată în plus, într-o stare de stres. Într-o asemenea situație, o dietă înalt restrictivă nu numai că ar afecta refacerea acestor pacienți în timp util dar ar putea pune viața acestora în pericol.
Nu au existat multe dovezi potrivit cărora o dietă fără zahăr scade riscul de a dezvolta un tip de cancer sau sporește șansele de supraviețuire în cazul unui pacient diagnosticat cu cancer, dar au început să apară.
Între zahăr și cancer este o legătură indirectă, dar se pare că și una directă
Aportul semnificativ de zahăr induce în timp creștere ponderală și sinteză crescută de insulină respectiv IGF (factor de creștere insulinic), factor de creștere tumoral dovedit. Studiile științifice au arătat fără tăgadă creșterea semnificativă a riscului de cancer la pacienții supraponderali sau obezi, cel puțin 13 tipuri de cancer fiind asociate acestui status (cancer esofagian, mamar, de ficat, de stomac, de vezică biliară, de pancreas, renal, tiroidian, de colon, ovarian etc.). De asemenea, studii recente au arătat o creștere a incidenței cancerului la pacienții diabetici.
Prevenirea cancerului, corelată cu prevenirea obezității
Prin prisma acestor lucruri, probabil că atitudinea preventivă concretă ar trebui să se axeze mai degrabă către prevenirea obezității, unul dintre cei mai importanți factori care pot fi preveniți, alături de fumat, decât pe eliminarea completă a zahărului.
Din punctul de vedere al medicului practician, susțin reducerea semnificativă a aportului de glucide și mai ales a zahărului rafinat, deoarece cercetări mai recente arată că ar putea exista inclusiv o legătură cauzală între consumul excesiv de zahăr și dezvoltarea și progresia cancerului, independentă de obezitate.
Cum se poate preveni obezitatea?
Iată câteva măsuri prin care se scade riscul de obezitate:
- O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase (uleiuri presate la rece, nerafinate, nuci, semințe, avocao) și săracă în alimentele ultra procesate, cu zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase (trans).
- Atenția la dimensiunea porțiilor și ascultarea corpului (când apare senzația de sațietate, chiar dacă nu s-a terminat mâncarea din farfurie, ar trebui încheiată masa).
- Hidratarea adecvată în timpul zilei cu apă, ceai neîndulcit, supe, suc natural de legume și evitarea băuturilor îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile carbogazoase și băuturile energizante.
- Limitarea consumului de zahăr rafinat, de alimente foarte procesate și de alimente prăjite, care sunt bogate în calorii și sărace în nutrienți (bomboane, gogoși, brânză topită, chipsuri, cartofi prăjiți etc.).
- Includerea în rutina zilnică a unor activități fizice moderate sau intense, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau antrenamentele la o sală de sport (cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână).
- Limitarea timpului petrecut în fața televizorului, a calculatorului sau a telefonului mobil și mărirea timpului petrecut în aer liber și a timpului de interacțiune socială, față în față.
- Odihna adecvată (lipsa somnului poate afecta echilibrul hormonal și poate contribui la creșterea în greutate).
- Gestionarea stresului (stresul cronic poate duce la creșterea poftelor alimentare și la consumul excesiv de alimente nesănătoase).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutetrstock
Bibliografie:
WHO - Why excess sugar is bad for you
https://cdn.who.int/media/docs/default-source/searo/myanmar/factsheet-sugar.pdf?sfvrsn=d0cdcffa_4
MDPI - Understanding the Link between Sugar and Cancer: An Examination of the Preclinical and Clinical Evidence
https://www.mdpi.com/2072-6694/14/24/6042
Studiul „Understanding the Link between Sugar and Cancer: An Examination of the Preclinical and Clinical Evidence”, apărut în Cancers 2022, 14(24), 6042; https://doi.org/10.3390/cancers14246042, autori: Richard W. Wagner et al.
Pub Med - Consumption of Sugars, Sugary Foods, and Sugary Beverages in Relation to Cancer Risk: A Systematic Review of Longitudinal Studies
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29801420/
Studiul „Consumption of Sugars, Sugary Foods, and Sugary Beverages in Relation to Cancer Risk: A Systematic Review of Longitudinal Studies”, apărut în Annu Rev Nutr. 2018 Aug 21;38:17-39. doi: 10.1146/annurev-nutr-082117-051805. Epub 2018 May 25, autori: Nour Makarem et al.
Te-ar mai putea interesa și...
