Mancatul compulsiv: cum recunosti aceasta tulburare si ce factori de risc are

Mancatul compulsiv (cunoscut si ca "Binge Eating Disorder") este o boala grava care poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanelor care au aceasta tulburare.

Mancatul compulsiv este cel mai intalnit tip de tulburare de alimentatie si afecteaza aproape 2% din populatia din intreaga lume, desi ramane o boala prea putin recunoscuta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce este mancatul compulsiv si ce simptome are?

Tulburarea ce presupune mancatul compulsiv este caracterizata de episoade repetate in care persoana mananca necontrolat si compusiv, urmate si de sentimente de rusine extrema si de anxietate. Un episod de mancat compulsiv este caracterizat de faptul ca persoana mananca niste cantitati de alimente mai mari decat cele considerate normale, intr-o perioada relativ scurta de timp. In tulburarea "binge eating", acest comportament este acompaniat de sentimente de nefericire, suferinta si de o lipsa a controlului.

De obicei, tulburarea incepe spre sfarsitul adolescentei si inceputul deceniului doi de viata, desi ea poate sa apara la orice varsta. Este o boala cronica si poate dura foarte multi ani.

La fel ca alte tulburari de alimentatie, mancatul compulsiv este mai intalnit in cazul femeilor decat la barbati. Chiar si asa, este cel mai intalnit tip de tulburare de alimentatie in randul sexului masculin.

Diagnostic

Pentru ca un medic sa poata diagnostica tulburarea de mancat compulsiv, trei sau mai multe dintre urmatoarele criterii trebuie sa fie prezente:

  • Pacientul mananca mult mai rapid decat in mod normal.
  • Pacientul mananca pana cand se simte inconfortabil de satul.
  • Pacientul mananca mari cantitati de alimente, fara sa simta senzatia de foame.
  • Pacientul mananca singur, din cauza sentimentelor de jena si de rusine.
  • Pacientul are sentimente de vina si de dezgust fata de propria persoana.

Persoanele cu aceasta tulburare, care mananca pe fond nervos (compusiv) se confrunta adeseori cu sentimente de nefericire extrema si anxietate in legatura cu faptul ca mananca in exces, in legatura cu forma corpului lor si cu greutatea pe care o au.

Desi unele persoane, ocazional, mananca in exces, cum ar fi la masa de Paste sau de Craciun sau la o petrecere, asta nu inseamna ca sufera de tulburarea de mancat compulsiv, in ciuda faptului ca se confrunta cu unele dintre simptomele enumerate mai sus.

Pentru a fi diagnosticata, o persoana trebuie sa fi avut cel putin un episod de mancat compulsiv pe saptamana, vreme de cel putin 3 luni.

Alta caracteristica importanta a acestei tulburari este absenta comportamentelor compensatorii nepotrivite. Asta inseamna ca, spre deosebire de pacientii cu bulimie, o persoana care "adopta" mancatul compulsiv nu are parte de varsaturi, nu ia laxative si nici nu face exercitii fizice mai mult decat ar fi normal pentru a incerca sa "compenseze" un episod in care a mancat pe fond emotional.

Cauze si factori de risc

Cauzele mancatului compulsiv nu sunt pe deplin intelese, dar tulburarea este foarte probabila din cauza unor factori de risc variati:

  • Factorii genetici - exista dovezi solide care arata ca tulburarea este mostenita.
  • Sexul - mancatul compulsiv este mai frecvent intalnit la femei decat la barbati.
  • Modificarile aparute in creier - pacientii ar putea avea anumite modificari in structura creierului, care rezulta intr-un grad redus de autocontrol.
  • Dimensiunea corpului - aproape 50% dintre persoanele cu aceasta tulburare sunt obeze, iar 25-50% dintre pacientii care opteaza pentru chirurgie ca sa slabeasca intrunesc criteriile pentru mancatul compulsiv.
  • Imaginea fata de propriul corp - persoanele care mananca compulsiv au imagine negativa fata de corpul lor.
  • Mancat compulsiv - cei afectati de aceasta tulburare adeseori spun ca au un istoric personal de mancat compulsiv, ca prim simptom al aceste boli. De pilda, mancau pe fond emotional in copilarie si in perioada adolescentei.
  • Traume emotionale - s-a descoperit ca evenimentele stresante din viata precum abuzul, decesul, separarea de un membru al familiei sau un accident rutier ar fi factori de risc.
  • Alte afectiuni psihologice - aproape 80% dintre persoanele cu aceasta tulburare au cel putin o alta afectiune psihologica, precum fobiile, depresia, sindromul de stres posttraumtatic, tulburarea bipolara, anxietate sau abuzul de substante.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA


Un episod de mancat compulsiv poate fi declansat de stres, de faptul ca tii dieta, de sentimentele negative in privinta greutatii sau formei corpului, de faptul ca alimentele sunt disponibile sau de plictiseala.

 

Sursa foto: shutterstock.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0