Dependenta de sport – cum o recunosti si de ce e periculoasa
Dependenta de sport – cum o recunosti si de ce e periculoasa
Dependenta de sport – cum o recunosti si de ce e periculoasa
Sportul este indicat pentru o viață sănătoasă, însă practicat cu moderație. În ultimii ani, tot mai multe persoane dezvoltă un soi de dependență de sport. Cu toate că nu este neapărat recunoscută de către medici ca fiind o dependență propriu-zisă, cercetările științifice tratează și această problemă a dependenței de exercițiile fizice.
O analiză recentă care a investigat istoric dependența de sport a arătat că multe studii epidemiologice inovatoare de la mijlocul secolului al XX-lea au legat în mod clar inactivitatea fizică de bolile cronice și că regimurile de exerciții fizice au fost prescrise de medici pentru a combate stilurile de viață nesănătoase.
Astfel, revistelele științifice au început să publice cercetări asupra diferitelor aspecte ale activității fizice, medicii au devenit susținătorii exercițiului fizic pentru gestionarea sănătății, iar sportul a câștigat credibilitate în populația largă. Analiza arată că momentul coincide cu apariția la mijlocul anilor 1970 a termenului „dependență de sport” în literatura științifică.
De obicei, cuvântul „dependență” este rezervat substanțelor despre care se știe că sunt dăunătoare, cum ar fi alcoolul sau tutunul. Există, însă, o mulțime de alte dependențe, printre care și cea de sport. Mulți sportivi celebri au vorbit despre adrenalina pe care o primesc atunci când se antrenează și despre plăcerea pe care o obțin din practicarea unui sport.
Ce este dependența de sport?
Dependența de sport apare atunci când vorbim despre obsesia de a face exerciții fizice, în ciuda efectelor negative pe care le are excesul de sport asupra sănătății fizice și psihice. Când sportul devine o dependență, intensitatea, frecvența și durata sesiunilor de antrenament sunt dăunătoare sănătății generale. Unii dependenți se confruntă cu atacuri de cord și osteoporoză atunci când își suprasolicită corpul și mintea.
Din ce cauze poate apărea dependența de sport?
În timpul practicării exercițiilor fizice, în creier se eliberează endorfine și dopamină, responsabile cu starea de bine, cu plăcerea. Așadar, dependența de sport ar putea fi, de fapt, dependență de endorfine și dopamină. Pe măsură ce practicăm un sport care ne place, e nevoie să mărim durata antrenamentelor pentru a declanșa eliberarea de endorfine și dopamină întrucât organismul capătă toleranță. De multe ori, dependența de sport apare și pe fondul tulburărilor alimentare ori a stimei de sine scăzute.
Cine e la risc să ajungă dependent de sport?
Persoanele predispuse la dependența de sport sunt:
- Oamenii care vor cu orice preț să se mențină într-o formă fizică de invidiat (staruri de televiziune, de cinema, muzicieni, dar și indivizi care nu sunt persoane publice, însă care trec printr-un divorț, de exemplu);
- Persoanele supraponderale care se află într-un program de slăbire;
- Pacienții care se luptă cu tulburări alimentare precum bulimia;
- Persoanele care suferă și de alte dependențe precum cea de tutun, alcool, cumpărături sau sex.
Profilul dependentului de sport
Dependentul de sport este preocupat de imaginea sa fizică, este perfecționist și foarte critic cu el însuși și totodată ambițios și dornic să își depășească propriile limite. Toate aceste trăsături sunt benefice într-o anumită măsură, însă atunci când se depășește limita, lucrurile se întorc împotriva noastră.
Dependența de sport poate fi experimentată și de cei care nu fac sport
Există și persoane care nu fac deloc mișcare, dar care pot ajunge dependente de sport în sensul de pasiune dusă la extrem. Persoanele obsedate de sport în acest mod se împrietenesc cu suporterii echipei preferate sau își petrec tot timpul liber pe forumuri și grupuri discutând despre știri, despre transferuri, formații de start și orice alte subiecte despre sportivii și echipele preferate. Singurele interese ale acestor persoane sunt legate de sport și, din această cauză, relațiile cu familia și alți oameni pot avea de suferit.
Ce spun studiile despre dependența de sport?
Multe cercetări menționează legătura dintre dependența de sport și tulburările de alimentație. Această relație își are originea în anii 1990, o creștere notabilă fiind observată în anii 2000 și din nou în anii 2010. Aceste studii descriu relația în mod divers, arătând că dependența de sport joacă un rol central în patogeneza tulburărilor de alimentație, fie ca o trăsătură proeminentă, simptom, contributor, comorbiditate sau manifestare a tulburărilor de alimentație. Alte cercetări leagă dependența de sport cu tulburările de imagine corporală, inclusiv dorința de a avea mușchii mai proeminenți.
Pe lângă tulburările de alimentație și tulburările de imagine corporală, și alte categorii de diagnosticare a sănătății mintale au fost corelate cu dependența de sport: tulburarea obsesiv-compulsivă este cea mai citată ca fiind corelată cu dependența de sport.
Simptome dependență de sport
La fel ca în cazul oricărei dependențe, persoana afectată prezintă o serie de semne și simptome precum:
- Dezvoltarea unei obsesii cu privire la practicarea exercițiilor fizice;
- Practicarea acestor exerciții, în ciuda daunelor produse la nivel fizic (întinderi musculare, dureri de spate, probleme articulare);
- Practicarea sportului în ciuda dorinței firești de a lua o pauză;
- Practicarea activităților sportive pe ascuns.
Un om dependent de sport va refuza să accepte că are această problemă. Însă cei din jur vor observa, de exemplu, că petrece mai mult timp la sala de fitness decât făcând alte activități care înainte îi plăceau – ieșit în oraș, vizionarea unui film, lectura unei cărți etc.
Ce consecințe poate avea dependența de sport?
Efortul fizic prelungit și intens poate avea ca efect secundar insalarea problemelor gastrointestinale precum diareea, crampele abdominale sau flatulența.
Și oasele pot fi afectate de practicarea exercițiilor fizice în mod abuziv – când îți suprasoliciți organismul, glandele suprarenale eliberează cortizol, denumit și hormonul stresului. Acesta reduce activitatea sistemului imunitar și totodată slăbește oasele, crescând riscul de artrită și osteoporoză, precum și de accidentări.
Sportul este foarte solicitant așa că, dacă e practicat în mod abuziv, poate cauza oboseală cronică.
Efecte secundare fizice ale dependenței de sport
- Tendoane încordate, rupturi musculare
- Deteriorarea articulațiilor
- La femei, dereglarea ciclului menstrual
- Risc crescut de accidentări
- Apariția simptomelor de sevraj, cum ar fi neliniște, agitație și anxietate atunci când, din diverse motive, persoana nu poate face exerciții fizice o zi întreagă
Efecte secundare sociale și psihologice ale dependenței de sport
Mulți dependenți de exerciții fizice nu reușesc să mențină o relație sănătoasă cu un partener sau cu prietenii din cauza preocupării lor de a face exerciții la sală ori de a participa la activități sportive. Și capacitatea de a păstra un loc de muncă sau de a lucra efcicient poate fi afectată în cazul unei persoane dependente de sport. Când este însoțită de o stimă de sine scăzută, dependența de sport poate duce la suferință emoțională, persoana resimțind furie, vinovăție, iritabilitate și anxietate atunci când este forțată să se odihnească.
Cum se tratează dependența de sport?
Pentru că poate afecta atât viața personală, cât și pe cea socială, dar poate pune în pericol și sănătatea, dependența de sport trebuie identificată și tratată.
Autocontrolul ar trebui să fie suficient pentru combaterea acestei dependențe. După conștientizarea problemei, dependentul ar trebui să se abțină de la practicarea exercițiilor fizice în exces și să își facă un program normal de antrenamente. Dacă simți că nu faci față pe cont propriu, cere ajutorul unui specialist. Câteva ședințe cu un psiholog te vor susține în demersul de a învinge această dependență mai ușor și mai rapid.
Terapia cognitiv-comportamentală va ajuta persoana dependentă să descopere cauzele problemei sale, să înțeleagă factorii declanșatori ai nevoii obsesive de a face sport, dar și să dezvolte o serie de tehnici pentru a face față dorințelor nestăvilite de a practica exerciții fizice în mod abuziv. Odată înlocuite tiparele de gândire greșite, care au favorizat această dependență, persoana afectată va reuși să scape de dorința apăsătoare de a se forța în timpul antrenamentelor de la sala de fitness.
Cât sport e bine să faci?
De reținut că exercițiile fizice au o mulțime de beneficii pentru sănătate, dar nu trebuie exagerate. Diversele forme de mișcare îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară, întăresc mușchii și oasele, ajută la slăbit și la menținerea unei greutăți corporale normale, scad anxietatea și combat depresia și generează o stare de bine. Cu toate acestea, atunci când sunt duse la extreme, exercițiile fizice pot duce la o dependență comportamentală care trebuie combătută.
Potrivit Centrelor SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), o persoană adultă are nevoie de 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată și de două zile de activitate de întărire a mușchilor în fiecare săptămână. Alte autorități sanitare spun că ar fi de dorit ca, pentru o stare de sănătate optimă, un adult să facă între 150 și 300 de minute de mișcare moderată pe săptămână, împărțită în 3-5 ședințe (de exemplu câte 30 de minute de luni până vineri).
Persoanele cu boli cronice și care iau diverse tratamente medicamentoase trebuie să ceară sfatul medicului legat de ce fel de mișcare e mai bine să facă și cât de intense trebuie să fie exercițiile. Ca exemplu, bolnavii de poliartrită reumatoidă ar trebui să evite sporturile de contact și cele care pun presiune pe articulații și să se rezume la plimbări, mers pe bicicletă sau înot.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - How much physical activity do adults need?
https://www.cdc.gov/physicalactivity/basics/adults/index.htm
SAGE Journals - When sport is taken to extremes: A sociohistorical analysis of sport addiction
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/10126902221104956
Studiul „When sport is taken to extremes: A sociohistorical analysis of sport addiction”, apărut în International Review for the Sociology of Sport, 0(0), 2022, https://doi.org/10.1177/10126902221104956, autori: Larocque, E., & Moreau, N.
Te-ar mai putea interesa și...
