Comportamentul agresiv poate fi cauzat de anumite afecțiuni

Agresivitatea reprezintă o formă de comportament orientat în sens distructiv, care poate cauza prejudicii de natură fizică sau morală altor persoane. Comportamentul agresiv poate avea de-a face cu o tulburare psihică, dar poate fi și consecința unei boli fizice.

Comportamentul agresiv se poate manifesta de la abuzuri verbale - prin cuvinte care jignesc, calomniază - până la distrugerea bunurilor unei persoane, iar cei care prezintă un astfel de comportament au un temperament impulsiv, sunt irascibili și foarte agitați. Comportamentul agresiv este un act intenționat, și totuși instinctual, cauzat în principal de problemele emoționale.

De cele mai multe ori, originile agresivității se regăsesc în copilărie, însă trebuie ținut cont de faptul că agresivitatea este și un comportament social învățat (în familie, anturaj, jocuri video, filme și emisiuni TV).

E bine de precizat că, dacă o izbucnire ocazională de agresivitate este normală, repetarea frecventă a unor astfel de episoade agresive îndreptate împotriva celorlați sau asupra propriei persoane reprezintă o problemă care necesită atenție medicală de specialitate.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Agresivitatea: cauze și factori de risc

Iată care sunt cauzele și factorii de risc asociați cu agresivitatea:

Moștenirea genetică

Genetica poate contribui la comportamentul agresiv în mai multe moduri; de exemplu, genul masculin este cel mai important predictor al agresiunii. Testosteronul joacă un rol major în agresiune, dovedindu-se că și femeile care au mai mult testosteron devin agresive. De asemenea, persoanele născute cu trisomie 21 sau sindromul Down se confruntă cu o deficiență intelectuală în anumite situații provocatoare și pot deveni agresive.

Structura creierului

Oamenii de știință spun că și anumite conexiuni ale creierului sunt corelate cu comportamentul agresiv. Activitatea redusă a cortexului este asociată cu agresiunea violentă. Leziunile sau modificările neuronale, precum cele care apar în boala Alzheimer, pot elimina inhibițiile aplicate în mod normal și pot duce la o activitate agresivă necontrolată.

Excesul sau deficitul de neurotransmițători

Mai mulți neurotransmițători sunt corelați cu comportamentul agresiv, fie când sunt în exces, fie când sunt deficitari. Serotonina, atât excesivă cât și deficitară, a fost asociată cu agresivitatea. De asemenea, excesul de dopamină este implicat în comportamentul agresiv.

Unele boli

Pacienții cu epilepsie tind să manifeste un comportament agresiv, la fel și cei cu probleme respiratorii, în special dacă au astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). De asemenea, diabeticii pot avea tendințe de agresivitate. Glicemia influențează modul în care aceștia se simt și poate contribui la schimbările de dispoziție - mai precis, dacă nu își țin glicemia sub control, aceasta poate duce la stări negative, printre care și agitație, iritabilitate și furie.

Cea mai importantă stare care poate provoca agresivitate, spun oamenii de știință, este durerea. Indiferent de originea fizică a durerii, persoana care o resimte poate deveni agresivă ca răspuns la disconfortul insuportabil.

Unele substanțe

Consumul anumitor substanțe poate duce la un comportament agresiv. Alcoolul este o cauză comună de stârnire a agresivității, deoarece poate elimina barierele care țin emoțiile sub control, inclusiv furia. Halucinogenele precum mescalina, metilendioximetanfetamina (MDMA), dietilamida acidului lisergic (LSD) pot avea ca rezultat un comportament violent. Fenciclidina (PCP), cunoscută și sub numele de „praful îngerilor”, nu numai că îl face pe utilizator să se simtă imun la durere, dar poate provoca și comportamente violente. În plus, steroizii anabolizanți, adesea folosiți pentru creșterea masei musculare, pot provoca agresivitate.

Unele medicamente prescrise de medic

Anumite medicamente au ca efect secundar dezvoltarea agresivității. De exemplu, unele antidepresive, în special administrate copiilor, pot duce la comportamente agresive. Medicamentele utilizate pentru tratarea bolii Parkinson, cum ar fi carbidopa-levodopa, cresc dopamina și pot face ca pacienții să devină agresivi. Și dexametazona, un corticosteroid utilizat în tratamentul bolilor inflamatorii, poate provoca agresivitate.

Printre factorii care pot favoriza comportamentul agresiv se numără:

Relațiile disfuncționale de familiale, de cuplu, cu prietenii și colegii de școală sau de muncă
Agresivitatea în mediul școlar
Factorii socio-economici
Starea precară de sănătate fizică
Experiențele neplăcute din viață

Agresivitatea la copii

Agresivitatea copiilor este, în majoritatea cazurilor, rezultatul educației precare în familie, a sărăciei și a lipsei de comunicare dintre părinte și copil. De multe ori, copilul are tendința să imite comportamentul agresiv al părinților.

Comportamentul agresiv poate fi privit și ca o metodă de a ieși în evidență, mai ales dacă cel mic consideră că nu i se acordă suficientă iubire și atenție. Dacă agresivitatea copilului este ignorată, acesta ar putea considera că nu face nimic rău și se poate simți chiar încurajat să continue acest tip de comportament.

În anumite cazuri, agresivitatea copiilor este cauzată de stadiile incipiente ale tulburării bipolare, numită și depresie maniacală, o condiție medicală care determină schimbări extreme de dispoziție. De asemenea, agresivitatea se poate manifesta pe fondul unui episod de depresie sau de frustrare. Astfel de situații sunt des întâlnite la copiii care suferă de autism sau la cei care au retard mintal. Și copiii cu ADHD pot prezenta un grad crescut de agresivitate, lipsă de înțelegere și atenție ori impulsivitate.

Tratament agresivitate la copii

Tratarea agresivității la copii implică o abordare multidimensională care poate include strategii de gestionare a comportamentului, comunicare eficientă, promovarea abilităților sociale și dezvoltarea capacității de reglare a emoțiilor.

Stabilește limite în ce privește comportamentul acceptabil și inacceptabil și comunică-i-le clar copilului. Asigură-te că regulile sunt consecvente și că există consecințe clare pentru încălcarea acestora.
Fii un model de comportament calm și respectuos pentru copilul tău. Copiii își modelează comportamentul după ce observă la adulți, așa că e important să te vadă cum îți exprimi frustrarea sau furia în moduri constructive și non-agresive.
Dezvoltă-ți abilități de gestionare a furiei, dacă tu, ca adult, ai dificultăți în a-ți gestiona comportamentul agresiv și abia apoi poți să ajuți și copilul să învețe să recunoască și să-și regleze emoțiile negative, cum ar fi furia și frustrarea. Încurajează folosirea unor tehnici de calmare, cum ar fi respirația adâncă sau ieșirea din cameră pe care trebuie să o facă o persoană din familie pentru a se calma.
Ascultă cu atenție și încearcă să înțelegi motivele din spatele comportamentului agresiv al copilului. Încurajează-l să își exprime emoțiile și să-și comunice nevoile în mod verbal, în loc să recurgă la agresiune fizică.
Ajută-l să își dezvolte abilitățile sociale și relaționale: cum să coopereze, cum să împartă și cum să comunice cu ceilalți în mod eficient.
Utilizează un sistem de recompense pozitive pentru a încuraja comportamentul adecvat și pentru a-l motiva pe copil să își controleze agresivitatea.

În cazul în care agresivitatea copilului persistă și devine problematică, este recomandat să ceri spijinul unui consilier psihologic care are expertiză în terapia psihologică pentru copii. Acesta poate oferi evaluare, consiliere și intervenții personalizate pentru a ajuta copilul să depășească agresivitatea și să dezvolte abilități comportamentale sănătoase.

Agresivitatea la adulți

Comportamentul agresiv al adultului poate fi o consecință a experiențelor neplăcute din viață (decesul unei persoane apropiate, ruperea unei relații de cuplu etc.) sau poate fi un simptom care indică o boală psihică ori fizică, așa cum am discutat mai sus. În unele cazuri, persoanele care suferă de depresie, anxietate sau stres post-traumatic pot dezvolta, în mod neintenționat, un comportament agresiv. În lipsa tratamentului adecvat, agresivitatea poate degenera în comportamente antisociale și violență gravă.

Tratament agresivitate la adulți

Pentru a elimina agresivitatea excesivă, trebuie în primul rând identificată cauza care a dus la acest tip de comportament. Cea mai utilizată metodă de tratament a agresivității este psihoterapia, urmată de terapia cognitiv-comportamentală, care învață efectiv persoana în cauză să-și controleze emoțiile și comportamentul. De asemenea, terapia centrată pe comunicare poate ajuta la înțelegerea deplină a cauzelor care duc la agresivitate. Toate aceste forme de terapie au ca scop principal controlarea emoțiilor, identificarea factorilor declanșatori și a mecanismelor prin care se poate face față situațiilor delicate.

Identificarea cauzelor subiacente

Este important să se identifice și să se adreseze cauzele subiacente ale agresivității, cum ar fi problemele de sănătate mintală (de exemplu, tulburări de control al impulsului, tulburări de personalitate), stresul, traumele anterioare sau dependențele. O evaluare adecvată poate ajuta la înțelegerea factorilor declanșatori și a contextului în care apare agresivitatea.

Terapia individuală

Terapia individuală sau consilierea psihologică poate fi utilă pentru adulții care se confruntă cu agresivitatea. Terapeutul poate ajuta la identificarea și explorarea factorilor subiacenți, învățarea de strategii de gestionare a furiei și dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă și rezolvare a conflictelor. Acestea pot include tehnici de relaxare (cum ar fi respirația adâncă și meditația), distragerea atenției, reflecția asupra gândurilor și restructurarea cognitivă.

Terapia de grup

Participarea la terapia de grup poate oferi un mediu sigur pentru a explora și a învăța să-și gestioneze agresivitatea într-un context social. Interacțiunea cu alți oameni care se confruntă cu aceleași provocări poate oferi sprijin și perspective noi.

Managementul stresului

Gestionarea stresului poate reduce nivelul de agresivitate. Identificarea surselor de stres și utilizarea de strategii precum exercițiile fizice regulate, tehnici de relaxare și organizarea mai bună a timpului pot contribui la reducerea agresivității.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Aggression
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448073/
Diabetes Australia - Can diabetes affect your mood?
https://www.diabetesaustralia.com.au/blog/can-diabetes-affect-your-mood/
Frontiers - The Relation of Violent Video Games to Adolescent Aggression: An Examination of Moderated Mediation Effect
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2019.00384/full
Studiul „The Relation of Violent Video Games to Adolescent Aggression: An Examination of Moderated Mediation Effect”, apărut în Front. Psychol., 21 February 2019, Sec. Psychology for Clinical Settings, Volume 10 - 2019 | https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.00384, autori: Rong Shao, Yunqiang Wang

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...