Embolie pulmonara - ce asociere exista cand vorbim despre colesterol?

Blocarea bruscă a unei artere majore din plămân este numită embolie pulmonară. De regulă, embolia apare din cauza unui cheag de sânge care se dezvoltă în altă parte a corpului, se desprinde și se deplasează prin sânge către plămâni, acolo unde blochează un vas.

Potrivit specialiștilor, cheagul care se formează într-o anumită parte a corpului și care circulă către altă parte a acestuia se numește embol sau embolus. Există mai multe tipuri de embolie, iar unul dintre acestea se referă la embolia pulmonară.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Despre embolia pulmonară

Un embol, format de regulă în picior (situație cunoscută uneori sub denumirea de tromboză venoasă profundă), se oprește în una dintre arterele din plămâni. Multe embolusuri sunt descompuse de organism și dispar de la sine, însă chiar și așa, în situații grave, se poate întâmpla ca un cheag de sânge de acest tip să ajungă în plămâni și să poată cauza decesul.

Cauze embolie pulmonară

De cele mai multe ori, embolia pulmonară se petrece la persoanele care au factorii de risc pentru formarea cheagurilor de sânge, cum ar fi fumatul sau o boală cardiovasculară. Alți factori de risc pentru alte tipuri de embolii pot fi: hipertensiunea arterială, ateroscleroza (depunerile sau depozitele de substanțe grase în interiorul vaselor de sânge) și hipercolesterolemia (când colesterolul are o valoare foarte mare).

Principala cauză a majorității emboliilor pulmonare este tromboza venoasă profundă. Aceasta este o afecțiune în care în venele din picioare se dezvoltă cheaguri de sânge. Adeseori, agenții naturali din sângele pacientului dizolvă aceste mici cheaguri, fără că acestea să provoace anumite efecte ale blocajului. Din păcate, unele cheaguri de sânge sunt prea mari pentru a se dizolva în mod natural și sunt suficient de mari pentru a bloca vasele majore de sânge din plămâni sau din creier.

Există și alte cauze ale emboliei pulmonare, pe lângă tromboza venoasă profundă. Reține că acele cheaguri de sânge care provoacă cel mai adesea embolii pulmonare se formează în picioare sau în zona pelvisului.

Cheagurile de sânge care se formează în venele situate în profunzime pot avea mai multe cauze:

  • un traumatism sau o leziune: fracturi sau ruptură musculară;
  • sedentarismul - în perioadele lungi de inactivitate, gravitația face că sângele să stagneze în părțile inferioare ale corpului;
  • anumite afecțiuni medicale - pot determina sângele să se coaguleze mult prea rapid, ceea ce poate duce la embolie pulmonară; exemple: tratamentele precum intervenția chirurgicală sau chimioterapia pot cauza cheaguri de sânge.

Ce importanță are colesterolul?

Colesterolul ridicat (în special colesterolul „rău” (LDL) a fost legat de afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportând că bolile cardiovasculare au fost responsabile pentru aproximativ 32% din decesele globale în 2019 1.

Nivelurile ridicate de colesterol sunt legate de formarea cheagurilor de sânge în câteva moduri. Nivelurile ridicate de colesterol reprezintă un factor de risc major pentru ateroscleroză, care este o acumulare de plăci grase pe și în interiorul pereților arterelor. Potrivit Asociației Americane a Inimii (AHA), placa este formată din colesterol, grăsimi, deșeurile celulelor, calciu și fibrină (care provoacă coagularea sângelui).

Pe măsură ce plăcile de grăsime continuă să crească, ele pot îngusta arterele și pot limita alimentarea cu sânge a organelor vitale. Acest lucru poate provoca simptome, cum ar fi angină pectorală, care este cauzată de reducerea aportului de sânge a inimii și este adesea experimentată ca durere în piept în timpul efortului. 

Aportul redus de sânge la nivelul picioarelor poate duce, de asemenea, la dureri de picioare în timpul exercițiilor fizice, o afecțiune cunoscută sub numele de claudicație intermitentă; afecțiunea este de obicei un simptom al bolii arterelor periferice, o îngustare a arterelor la nivelul membrelor.

În ceea ce privește legătura dintre colesterolul crescut și formarea cheagurilor de sânge, pericolul apare dacă una dintre aceste plăci se rupe. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Cheagul poate crește rapid în dimensiune până când blochează artera și împiedică fluxul normal de sânge.

Blocarea arterelor cardiace duce la un atac de cord, în timp ce blocarea arterelor cerebrale duce la un accident vascular cerebral.

Există, de asemenea, dovezi suplimentare care sugerează că colesterolul ridicat poate duce și la formarea de cheaguri de sânge în vene, situație care se numește tromboembolism venos (TEV). În funcție de locul în care se formează cheagul, acest lucru poate duce fie la tromboză venoasă profundă, fie la embolie pulmonară. 

Potrivit unui studiu publicat în numărul din iulie 2019 din Arterioscleroza, tromboza și biologia vasculară, nivelurile ridicate de colesterol LDL au fost identificate ca un factor de risc pentru dezvoltarea tromboembolismului venos 2.

În cazul persoanelor cu ateroscleroză severă (arterele îngustate, cauzate de depunerile de colesterol), bucățile mici de colesterol pot uneori să se desprindă de pe un perete al vasului de sânge, dintr-o anumită zonă, rezultând astfel o embolie.

Așadar, embolusul este fie un cheag de sânge, fie o celulă grasă ori un corp străin care blochează un vas de sânge - în cazul de față, acest vas este în unul dintre plămâni (de aici și numele de embolie pulmonară).

Simptome embolie pulmonară

O embolie pulmonară presupune blocarea unui vas de sânge din plămâni. Asta înseamnă că viața pacientului este pusă în pericol dacă embolia nu este tratată cât mai repede. Mergi imediat la medic dacă:
* simți o durere în piept sau în partea superioară a spatelui
* ai dificultăți în respirație
* tușești cu sânge.

Pe lângă aceste semne, este posibil să mai simți durere în unul dintre picioare (de regulă în gambă), să observi roșeață și inflamație (umflare) la unul dintre picioare.

Cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare este dificultatea în respirație (dispnee). Respirația îngreunată poate fi treptată sau bruscă. Alte simptome ale emboliei pulmonare: anxietate, piele albăstruie sau piele rece și umedă, durere în piept care se poate extinde spre zona brațului, mandibulei, gâtului sau umărului, leșin, bătăi neregulate ale inimii, amețeală, respirație rapidă, bătăi rapide ale inimii, agitație, tuse însoțită de sânge, pulsul slab.

Nu uita! Dacă observi unul sau mai multe dintre aceste simptome, în special greutate în respirație, ar trebui să ceri îngrijiri medicale imediat.

Tratament embolie pulmonară

Dacă medicul crede că ai embolie pulmonară, vei fi trimis la spital pentru mai multe analize și pentru a ți se acorda cât mai repede un tratament. La spital, cel mai probabil ți se va administra o injecție cu un medicament anticoagulant, înainte de a primi rezultatele testelor.

Anticoagulantele împiedică cheagurile de sânge să își mărească volumul și previn formarea de noi cheaguri.

Desigur, tratamentul pentru embolie pulmonară depinde de dimensiunea cheagului de sânge și de localizarea acestuia. Dacă problema este minoră și cheagul este depistat timpuriu, medicul curant poate recomanda tratament medicamentos, pentru că unele medicamente pot dizolvă cheagurile mici de sânge.

Medicamentele care pot fi prescrise de medic:
* anticoagulante (sunt medicamentele care subțiază sângele) - substanțele precum heparina - care se găsește în aceste medicamente  - împiedică formarea de noi cheaguri în sângele pacientului; aceste medicamente pot salva viața într-o situație de urgență.
* trombolitice (medicamente care dizolvă cheagurile, precum acestea): aceste medicamente accelerează dizolvarea unui cheag. Ele sunt, de regula, păstrate pentru situațiile de urgență, deoarece efectele adverse pot cauza probleme.

În unele cazuri, intervenția chirurgicală va fi necesară pentru a îndepărta cheagurile de sânge problematice, în special cele care blochează circulația sângelui către plămâni.

Cum poți reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge?

Gestionarea colesterolului este o parte importantă a menținerii inimii sănătoase. 

Dacă ai colesterolul ridicat, medicul va recomanda adesea modificări ale stilului de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, pentru a ajuta la reducerea nivelului de colesterol și a inflamației sistemice. El poate recomanda, de asemenea, medicamente pentru scăderea colesterolului, care pot avea, de asemenea, un beneficiu protector împotriva dezvoltării TEV și, prin urmare, a unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral. 

De altfel, dacă ai colesterolul ridicat, ar trebui să fii foarte vigilent și cu privire la alți factori de risc, deoarece colesterolul este doar unul dintre câțiva factori de risc majori asociați cu ateroscleroza. Printre alți factori de risc se numără: hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), fumatul, diabetul și obezitatea.

Când vine vorba de gestionarea colesterolului, este important să fii proactiv, deoarece cu cât ai mai mult timp niveluri ridicate, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta ateroscleroză.
Ai suferit un infarct sau un accident vascular și te temi de o recidivă? Valorile mari ale colesterolului favorizează riscul de reapariție a evenimentelor cardiovasculare majore!

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time. 
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 World Health Organization - Cardiovascular diseases (CVDs)
https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)
2 Studiul „Abstract 110: Genetic Analysis Implicates LDL Cholesterol Reduction and Plasminogen Activator-inhibitor 1 Antagonism as Therapeutic Interventions for Venous Thromboembolism”, July 2019 Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology, autori: Derek Klarin, Emma Busenkell, Renae Judy, Julie Lynch, Krishna Aragam, Mark Chaffin, Mary Haas, Themistocles L Assimes, Jie Huang, Kyung Min Lee
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/atvb.39.suppl_1.110
Society for Vascular Surgery - https://vascular.org/patient-resources/vascular-conditions/pulmonary-embolism


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0