De ce sangereaza o alunita?

Alunițele sunt excrescențe formate din gruparea unor celule pigmentate la nivelul pielii. Acestea poartă și denumirea de nevi și pot apărea în orice zonă a corpului. În general, o aluniță nu reprezintă un pericol pentru sănătate, însă există și situații în care acestea sunt alunițe cancerigene și pot indica prezența unul melanom.

Alunițele, cunoscute și sub denumirea de nevi, sunt formate din celule numite melanocite, care produc pigmentul numit melanină responsabil pentru culoarea pielii. Sub influența unor factori genetici și hormonali, melanocitele încep să se multiplice într-un anumit loc al pielii. Alunițele pot avea diferite dimensiuni, forme și culori și pot apărea pe orice parte a corpului, inclusiv pe scalp, față, trunchi, brațe, picioare și zonele genitale.

Alunițele pot suferi schimbări de-a lungul timpului, în funcție de expunerea la soare, factori hormonali, dar și alți factori. Dacă observi schimbări într-o aluniță existentă sau apariția unei noi alunițe care pare suspectă, este recomandat să mergi la un medic dermatolog pentru evaluare.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Alunițe benigne și alunițe cancerigene

Majoritatea alunițelor sunt benigne (non-canceroase) și nu prezintă un pericol pentru sănătate. Acestea pot fi prezente de la naștere sau pot apărea pe parcursul vieții. În general, alunițele normale au o formă regulată, margini bine delimitate, o culoare uniformă și nu provoacă simptome. Cu toate acestea, este important să monitorizezi alunițele pentru a observa eventuale schimbări.

Există, de asemenea, anumite tipuri de alunițe care pot prezenta un risc crescut de a se dezvolta într-un melanom (o formă de cancer de piele), deci alunițe cancerigene. Acestea includ alunițele mari, cele cu forme neregulate, cu margini neclare, cu multiple culori sau cele care se modifică în dimensiune, formă sau culoare. Dacă observi orice schimbare într-o aluniță existentă sau apariția unei noi alunițe care pare suspectă, este important să mergi la un medic dermatolog pentru evaluare și eventuală biopsie.

De ce sângerează alunițele?

Există situații în care o aluniță sângerează. Cauzele sângerării sunt, însă, cele care ne ajută să diferențiem o aluniță inofensivă de una care ne poate provoca probleme.

Dacă o aluniță este zgâriată, ruptă sau înțepată cu unghiile, cu bijuteriile sau cu orice alt obiect ascuțit, sângerarea acesteia nu ar trebui să ne îngrijoreze. Cu toate că pot apărea dureri sau usturimi la nivelul pielii, acestea vor dispărea în câteva zile de la sângerare.

Însă, dacă alunița sângerează fără nicio cauză evidentă, este necesar să mergi la medic de urgență, întrucât acesta poate fi un semn de melanom – cel mai rar, dar și cel mai periculos tip de cancer de piele.

Cum să tratezi o aluniță care sângerează dacă este zgâriată?

Dezinfectează zona și pune un plasture

Dacă alunița sângerează în urma accidentării sale, nu trebuie să te îngrijorezi. Aplică direct pe ea o dischetă demachiantă îmbibată în alcool sanitar, pentru a steriliza zona, dar și pentru a opri sângerarea. Dacă simți nevoia, poți pansa aluniță cu pricina sau o poți acoperi cu un plasture pentru a o proteja până când pielea se vindecă în totalitate.

Dacă sângerarea nu se oprește, mergi la medic

Dacă sângerarea continuă, e nevoie să apelezi la ajutorul unui medic dermatolog. Este posibil că acesta să considere necesară recoltarea de țesut pentru a face o biopsie, astfel încât să verifice natură aluniței. Biopsia la nivelul unei alunițe implică îndepărtarea acesteia de la nivelul pielii. 

Medicul dermatolog va alege procedura prin care va elimina alunița – nu este vorba de ceva dureros, fiind realizată sub anestezie locală. De asemenea, procedura nu durează mult – câteva minute îi vor fi suficiente medicului pentru a îndepărta alunița, dar și pentru a îngriji pielea din zona cu pricina.

Este contraindicată îndepărtarea aluniței acasă. Riscurile la care te expui dacă îți scoți singur o aluniță la domiciliu:

  • Dacă alunița conține celule canceroase, acestea pot rămâne la nivelul pielii sau pot chiar să migreze către alte zone din organism (metastazare).
  • Pot rămâne semne sau cicatrici la nivelul pielii.
  • Poate apărea o infecție la nivel local.

Când e cazul să mergi la medic din cauza unei alunițe care sângerează?

Melanomul este tipul de cancer de piele care debutează la nivelul melanocitelor – celulele care pigmentează pielea. Celulele canceroase pot semăna foarte tare cu alunițele sau se pot dezvolta chiar la nivelul unei alunițe deja existente.
Pentru monitorizarea alunițelor deja existente, dar și a celor care abia apar, e important să acorzi atenție următoarelor aspecte, pentru a depista posibilele alunițe cancerigene:

Asimetria

Dacă forma aluniței este asimetrică, e indicat să apelezi la medicul dermatolog, întrucât poate fi vorba despre melanom.

Marginile

Dacă alunița are margini neregulate sau nedefinite, ar trebui, de asemenea, să mergi la medic pentru evaluare.

Culoarea

Și culoarea este un indicator în diagnosticarea melanomului. Alunițele care au mai multe culori sunt atipice.

Diametrul

Un motiv de îngrijorare ar trebui să îl reprezinte și diametrul aluniței care depășește 6 milimetri.

Evoluția

Dacă o aluniță arată altfel decât toate celelalte sau își modifică în mod semnificativ culoarea, dimensiunile și forma, poate fi vorba despre melanom.

Dacă o aluniță sângerează sau supurează fără un motiv evident, e cazul să mergi la medic de urgență.

Alte semne ale melanomului, care ar trebui să te îngrijoreze, pot fi:

  • Leziunile care nu se vindecă.
  • Înroșirea sau umflarea zonelor din jurul unei alunițe.
  • Mâncărime, sensibilitate sau durere la nivelul unei alunițe.
  • Modificarea texturii unei alunițe.

Ce poți face pentru a menține sănătatea pielii?

Pentru a menține sănătatea pielii, este important să urmezi o rutină de îngrijire și să adopți obiceiuri de viață sănătoase. Iată câteva sfaturi pentru menținerea sănătății pielii:

Curăță-ți pielea în mod delicat

Folosește un produs de curățare blând și evită săpunurile dure sau agresive care pot usca sau irita pielea. Spală-te pe față și pe corp cu apă călduță și tapotează ușor cu un prosop moale pentru a usca pielea. 

Hidratează-te corespunzător

Aplică creme și loțiuni hidratante potrivite tipului tău de piele. Hidratarea adecvată ajută la menținerea elasticității pielii și la prevenirea uscăciunii sau descuamării. Agenții hidratanți sunt glicerina, acid hialuronic, ureea sau ceramidele. Acești compuși ajută la menținerea nivelului optim de hidratare a pielii și la restabilirea barierei de protecție a pielii.

Emolienții, cum ar fi uleiurile vegetale (de exemplu, ulei de jojoba, ulei de migdale dulci) și unturile naturale (de exemplu, unt de shea, unt de cacao), ajută la înmuierea și netezirea pielii. Acești compuși împiedică pierderea excesivă de umiditate și mențin pielea moale și catifelată. 

Protejează-te de soare

Expunerea excesivă la razele ultraviolete ale soarelui poate duce la deteriorarea pielii, apariția ridurilor și creșterea riscului de cancer de piele. Aplică un produs de protecție solară cu un factor de protecție solară (FPS) adecvat: dacă ai pielea deschisă sau foarte deschisă, e nevoie de FPS 30 sau mai mare, chiar și în zilele înnorate. Poartă haine de protecție și o pălărie în timpul expunerii la soare.

Evită fumatul

Fumatul poate afecta negativ sănătatea pielii, contribuind la îmbătrânirea prematură, riduri și diminuarea circulației sanguine. Renunță la fumat sau evită expunerea la fumul de țigară ca fumător pasiv. Dacă ai fumat mulți ani, poate fi extrem de greu să te lași de acest viciu, de aceea sfatul nostru e să vorbești cu medicul de familie pentru ca acesta să te ajute cu un plan de renunțare la fumat și, eventual, să-ți prescrie unele medicamente.

Adoptă o alimentație sănătoasă

O alimentație echilibrată și bogată în nutrienți esențiali, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate contribui la menținerea sănătății pielii. Consumă alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi vitamina C și vitamina E, care pot ajuta la protejarea pielii împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi.

Hidratează-te din interior

Bea o cantitate suficientă de apă pentru a menține hidratarea corectă a pielii. Apa ajută la menținerea elasticității și fermității pielii și la eliminarea toxinelor din organism. Fiecare persoană poate avea nevoie de o cantitate diferită de apă, în funcție de gen, greutate, efortul depus de-a lungul zilei și dacă stă mult în căldură.

Gestionează stresul

Stresul poate afecta sănătatea pielii, dar nu numai, de aceea e bine să încerci tehnici de relaxare, cum ar fi dansul, meditația, exercițiile de respirație, yoga sau alte activități fizice care îți plac, pentru a reduce nivelul de stres și a menține un echilibru emoțional.

Evită expunerea excesivă la substanțe chimice agresive

Pentru a menține sănătatea pielii, folosește produse cosmetice și de îngrijire care sunt mai blânde și nu conțin substanțe chimice agresive care pot irita sau sensibiliza pielea. De exemplu, parabenii (metilparaben, propilparaben etc.) pot irita pielea și pot perturba echilibrul hormonal, ftalații au fost asociați, de asemenea, cu perturbarea sistemului endocrin și cu iritațiile, iar parfumurile și coloranții artificiali pot provoca reacții alergice la unele persoane.

Fii atent la orice schimbare sau leziune cutanată

Monitorizează-ți pielea și fii atent la apariția oricăror schimbări sau leziuni cutanate, cum ar fi modificarea dimensiunii, formei, culorii sau texturii alunițelor, apariția de pete sau răni care nu se vindecă. Dacă observi schimbări, mergi la medicul dermatolog pentru evaluare și tratament adecvat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Other Benign Skin Growths
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/other-benign-skin-growths
NIH - Common Moles, Dysplastic Nevi, and Risk of Melanoma
https://www.cancer.gov/types/skin/moles-fact-sheet


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0