De ce afecteaza alimentatia din copilarie riscul de dislipidemie?
De ce afecteaza alimentatia din copilarie riscul de dislipidemie?
De ce afecteaza alimentatia din copilarie riscul de dislipidemie?
Deși adulților li se recomandă să își facă anual analizele de rutină, care includ și profilul lipidic, în cazul copiilor, se va aștepta până pe la 9 - 11 ani ca să fie testați pentru a li se depista nivelurile colesterolului și trigliceridelor din sânge. Din păcate, pentru că alimentația ultimilor zeci de ani s-a schimbat, tot mai mulți copii ajung adulți cu dislipidemie, iar supragreutatea și obezitatea la copii este tot mai întâlnită; la nivel mondial, se pare că unul din trei copii este obez, iar în România, cam un sfert dintre copii suferă de obezitate. Astfel, alimentația sănătoasă a celor mici ar trebui să fie una dintre preocupările majore ale părinților.
Alimentația din copilărie poate fi considerată o sabie cu două tăișuri, pentru că poate influența riscul de dislipidemie și obezitate, atunci când persoana ajunge la vârsta adultă. Obezitatea la copii reprezintă o problemă complexă de sănătate; apare atunci când un copil este mult peste greutatea considerată normală (sau peste greutatea sănătoasă), raportată la vârsta și înălțimea lui. Cauzele excesului ponderal, situațiile care duc la acumularea de kilograme, în rândul copiilor și adolescenților sunt similare cu cele ale adulților: stilul de viață (mâncarea și mișcarea) și moșternirea genetică.
Instalarea obezității în copilărie este influențată, spun specialiștii americani, de comunitatea în care trăiește acel copil și de obiceiurile culinare și de consum din casă. Cu alte cuvinte, s-a observat că locul în care oamenii au copilărit le-a afectat capacitatea de a face alegeri sănătoase. Aceștia au, însă, posibilitatea de a-și schimba obiceiurile odată ajunși la maturitate; poate fi foarte greu să treci la o alimentație sănătoasă dacă nu ai fost educat de mic în acest sens, însă nu imposibil.
Comportamente din copilărie care duc la obezitate
Există unele comportamente care influențează acumularea de kilograme în plus, cum ar fi faptul că un copil:
- mănâncă preponderent alimente cu un conținut caloric mare;
- consumă alimente și băuturi sărace din punct de vedere nutrițional;
- nu face suficientă mișcare (prin urmare, nu are o activitate fizică regulată);
- are activități sedentare - cum ar fi faptul că se uită la televizor sau petrece mult timp în fața altor dispozitive inteligente cu ecran;
- are o rutină nesănătoasă în ceea ce privește orele de somn.
Toți acești factori influențează nivelul colesterolului și instalarea obezității la o vârstă fragedă. În contrast cu acești factori, dacă o persoană are o alimentație sănătoasă în copilărie și este activă din punct de vedere fizic, aceste lucruri îl vor ajuta pe acel copil să crească armonios și să își mențină o greutate normală, considerată sănătoasă, pe parcursul copilăriei și să nu se pomenească un adult tânăr cu dislipidemie sau obezitate.
Ce înseamnă dislipidemie?
Dislipidemia reprezintă o tulburare a metabolismului lipidic, caracterizată prin niveluri anormale ale grăsimilor în sânge. Deși este mai comună la adulți, această afecțiune poate să apară și la copii. Nu atât factorii genetici, cât alimentația nepotrivită și sedentarismul contribuie la dezvoltarea dislipidemiei la copii. De exemplu, dacă cel mic mănâncă preponderent alimente pline de grăsimi și zahăr (cartofi prăjiți, paneuri, gogoși, bomboane, chipsuri etc.) și prea puține legume proaspete și fructe, și nici nu este activ fizic, toate acestea duc la creșterea nivelurilor de grăsimi în sânge.
Un copil cu dilipidemie are un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv ateroscleroză (depunerea de plăci de grăsime pe pereții vaselor de sânge), care poate duce la afecțiuni cardiace și vasculare în viitor.
Ce să facă părinții pentru a nu contribui la riscul de dislipidemie și obezitate al copiilor?
Iată câteva idei pentru a preveni obezitatea la copii și a scădea riscul de dislipidemie:
Atenție la ce îi dai să mănânce cât e foarte mic!
O alimentație sănătoasă sănătoasă trebuie să se axeze pe câteva reguli simple: copilul ar trebui să mănânce o diversitate de fructe și de legume, cereale integrale, o paletă largă de alimente care conțin proteine slabe, precum carne slabă, fasole, linte și produse lactate degresate sau cu un conținut redus de grăsimi. Mâncarea pregătită în casă, din ingrediente cât mai simple și naturale, este cea mai bună alegere pentru copii.
De asemenea, e recomandat nu să îi interzici copilului consumul de alimente și băuturi răcoritoare care au un adaos mare de zaharuri, grăsimi și sare când deja e obișnuit să le consume zilnic, ci pur și simplu să nu i le oferi cât e foarte mic și să îi explici, pe măsură ce crește, de ce toate acestea îi fac rău. Dacă deja i-ai oferit de mic dulciuri și băuturi pline de zahăr, chipsuri, brânze topite și alte alimente nesănătoase, îți va fi foarte greu să îl dezobișnuiești, iar copilul va suferi foarte mult, și este posibil să ai nevoie de ajutorul unui medic pediatru sau al unui nutriționist care să schimbe mentalitatea copilului în ce privește mâncarea.
Cum am mai spus, copilul nu se naște având pofte, deci dacă atunci când e foarte mic te vede, ca părinte, mâncând o bomboană și va întinde mâna spre tine, tu nu trebuie să îi dai și lui. El e pur și simplu curios, ca orice copil, și vrea ce ai tu în mână, dar dacă iei repede o bucățică de fruct și îi dai, o s-o mănânce cu plăcere pe aceea. Pe măsură ce copilul crește, îi poți explica pe înțelesul lui de ce contează o alimentație sănătoasă și ce înseamnă obezitatea la copii. Contează foarte mult ca părinții să dea exemplu bun în casă și să pregătească și să consume alimente cât mai hrănitoare.
Lasă copilul să alerge și să fie activ
În ceea ce privește activitatea fizică, autoritățile de sănătate recomandă ca acei copii cu vârsta de 6 ani sau mai mari să aibă cel puțin 60 de minute de activitate fizică, în fiecare zi, pentru a reduce astfel riscul de dislipidemie și acumulare de kilograme nedorite. Mulți părinți, din păcate, când văd copilul că aleargă sau se joacă pre activ, îl atenționează „Nu mai alerga atât” sau „Mai stai și tu liniștit”, însă e bine de înțeles că un copil are nevoie de mult mai multă activitate fizică decât un adult. Și e mai bine să ne bucurăm când copilul este activ decât să-l vedem că stă jumătate de zi cu un telefon în mână sau în fața televizorului ori la calculator.
Fă-i un program strict de stat în fața ecranelor
- Copiii sub vârsta de un an și jumătate nu ar trebui să aibă deloc acces la statul cu ochii în ecrane. Deși se pot uita cu atenție la imaginile proiectate pe ecrane, creierul lor nu poate procesa imaginea percepută.
- Între un an și jumătate și doi ani, copilul poate avea acces scurt la ecrane, doar ca sursă de învățare, deci părintele trebuie să fie acolo și să îi explice ce este pe ecran.
- Copii peste vârsta de doi ani și până la vârsta de cinci ani pot să stea cel mult o oră în fața ecranelor.
- Copiilor care au mai mult de cinci ani și deja sunt la grădiniță și apoi la școală li se va permite accesul la ecrane și în funcție de programa școlară.
Ce înseamnă, concret, alimentație sănătoasă la copii?
Meniul alimentar pentru un copil ar trebui să fie echilibrat și să furnizeze nutrienții esențiali necesari pentru creștere sănătoasă și dezvoltare, nu substanțe care să-l îngrașe și să-i crească riscul de dislipidemie sau obezitate.
De exemplu, la micul dejun, copilul ar putea mânca un bol de fulgi de ovăz cu lapte sau iaurt, în care îi pui o linguriță de miere și bucăți de fructe proaspete (banane, căpșuni, kiwi etc.). Sau, un ou fiert ori omletă cu o felie de pâine cu brânză și castravete.
La prânz, cel mic ar putea mânca piept de pui sau de curcan la grătar sau la cuptor, cu cartofi dulci sau orez și salată de crudități ori bețe de crudități (morcov, ardei gras, castravate etc.) și un desert ușor, făcut în casă. Ca gustare între prânz și cină, i se pot da o mână de nuci sau semințe crude ori coapte, nu prăjite și un fruct. Seara poate mânca o supă și un felul doi (în porții pe măsura lui, nu cât pentru un adult) și la final un fruct.
În final, dacă ești îngrijorat de starea copilului tău, discută cu un medic nutriționist și, împreună cu specialistul, puteți concepe o strategie pentru a menține concentrațiile scăzute de colesterol în sânge în cazul copilului. O dietă săracă în grăsimi s-a dovedit a fi eficientă și sigură în rândul copiilor cu hipercolesterolemie, iar o astfel de strategie, extinsă la mai mulți copii, ar putea avea un efect de reducere a colesterolului, pe termen lung, la o întreagă populație.
În cazul în care copilul e sedentar, ca părinți, implicați-vă în activități fizice împreună cu el: mergeți într-o drumeție la pădure, mergeți cu bicicletele prin parc sau în alte zone sigure, faceți în curte un traseu care să implice alergare sau jucați fotbal. Cu cât activitatea e mai distractivă, cu atât copilului îi va fi mai ușor să o accepte. Stabiliți un program regulat pentru activitatea fizică, astfel încât aceasta să devină o parte naturală a rutinei zilnice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Childhood Obesity
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9467-obesity-in-children
Harvard T.H. Chan - Kid’s Healthy Eating Plate
https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/kids-healthy-eating-plate/
Te-ar mai putea interesa și...
