Sindromul metabolic: asocieri și importanța valorilor lipoproteinelor

Sindromul metabolic se referă la o combinație de factori: obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia și rezistența la insulină. Cumulul de afecțiuni care au loc în același timp cresc riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet.

Sindromul metabolic duce la o stare care contribuie la inflamația țesuturilor din corp și aproape că dublează riscul ca pacientul să sufere de o boală cardiovasculară. De asemenea, acest sindrom crește foarte mult riscul ca pacientul să dezvolte diabet de tip 2.

Recomandările experților

Medicii de peste hotare au ajuns la un consens, potrivit specialiștilor, sindromul metabolic este prezent dacă o persoană are 3 sau mai mult de 3 dintre cele 5 probleme de sănătate de mai jos:

Hiperglicemie (sau glicemie mare): glucoza din sânge are o valoare de peste 100 mg/dL;
Valori reduse ale HDL-colesterolului (colesterolul "bun"); asta înseamnă valori mai mici de 40 mg/dL (la bărbați), valori mai mici de 50 mg/dL (la femei);
Trigliceride crescute - asta înseamnă că valorile trigliceridelor serice sunt mai mari de 150 mg/dL;
Hipertensiune arterială - dacă tensiunea arterială are o valoare mai mare de 130/85 mm Hg;
Obezitate abdominală - dacă circumferința taliei este mai mare de 102 cm la bărbați și mai mare de 88 cm la femei.

De ce sunt importante lipoproteinele (grăsimile din sânge) în acest caz

Sindromul metabolic este diagnosticat pe baza mai multor investigații diferite. Pe lângă circumferința taliei, medicul va dori să măsoare și tensiunea arterială, va dori să afle ce valoare are glicemia, însă foarte importante sunt și lipidele (grăsimile) din sânge, iar în acest sens, va recomanda teste de sânge pentru a afla valorile trigliceridelor și ale colesterolului.

Ce sunt lipoproteinele?

Colesterolul și trigliceridele sunt insolubile în apă și, prin urmare, aceste lipide (grăsimi) trebuie să fie transportate în asociere cu anumite proteine. Lipoproteinele sunt particule complexe, cu un miez central care conține esteri ai colesterolului (colesterol esterificat) și trigliceride, înconjurat de colesterolul liber, fosfolipide și apolipoproteine, care facilitează formarea și funcționarea lipoproteinelor.

Oamenii de știință spun că lipoproteinele din plasmă (partea lichidă a sângelui) pot fi împărțite în 7 clase, în funcție de dimensiunea lor, de compoziția lipidelor și de apolipoproteine. Cele 7 clase sunt: chilomicroni, fragmente de chilomicroni, colesterol VLDL, colesterol IDL, colesterol LDL, colesterol HDL și lipoproteina (a) sau Lp(a).

Ce trebuie să reținem este că: fragmentele de chilomicroni, lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL), cele cu densitate intermediară (IDL), cele cu densitate mică (LDL) și lipoproteina (a) au toate un efect proaterogen (efect care produce ateroame), pe când lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sunt antiaterogene (împiedică formarea ateroamelor).

Care sunt rolurile lipoproteinelor în organism

Principalele tipuri de lipoproteine din sânge care sunt analizate în cadrul profilului lipidic al unui pacient:

Colesterolul VLDL - aceste lipoproteine sunt alcătuite în principal din trigliceride, din unele molecule de colesterol și din mai puține proteine. Cu cât o lipoproteină conține mai multă grăsime, cu atât ea este mai puțin densă. Colesterolul VLDL este produs în ficat și este responsabil de distribuirea trigliceridelor către celule.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Colesterolul LDL - Aceste lipoproteine conțin mai mult colesterol decât trigliceride și proteine. Ele sunt responsabile de transportul colesterolului către celulele care au nevoie de el.

Valorile mari ale LDL - colesterolului sunt asociate cu un risc crescut de boală cardiovasculară. Anumite forme ale LDL-ului (colesterolul LDL oxidat) au fost asociate cu accelerarea formării aterosclerozei.

Colesterolul HDL - spre deosebire de lipoproteinele LDL, cele HDL sunt alcătuite din mai puțin colesterol și din mai multe proteine, așa că această formă a colesterolului (HDL) este cea mai densă. HDL-ul este produs în ficat și în intestine, el este responsabil de transportul colesterolului de la celule înapoi către ficat și din acest motiv, el este considerat colesterolul "bun".

Să nu uităm de trigliceride - Analizele de sânge făcute pentru a determina colesterolul seric arată, totodată, și cantitatea de trigliceride prezente. Acestea sunt un alt tip de lipide care pot fi măsurate în sânge.

Lp(a) ca factor de risc cardiovascular

Multe studii clinice au arătat că nivelurile crescute de Lp(a) sunt un factor de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. O meta-analiză CHD (boala coronariană) a 5436 de subiecți din 27 de studii prospective, a concluzionat că pacienții cu valori superioare a Lp(a)-ului au cu 70% mai multe șanse de a dezvolta CHD decât restul.

Valoarea limită citată în mod obișnuit pentru ca Lp(a) să devină un factor de risc este de 300 mg/L. Cele mai multe studii cardiovasculare mari au evaluat Lp(a) ca un factor de risc modest. Există, totuși, dovezi din unele studii cum că riscul de a dezvolta CHD la un nivel crescut de Lp(a) este exacerbat în prezența altor factori de risc pentru lipide, cum ar fi colesterolul LDL ridicat sau nivelurile scăzute ale colesterolului HDL. Din această perspectivă, este recomandat să se trateze factorii de risc modificabili la persoanele care au, de asemenea, niveluri crescute de Lp(a).

Cum putem reduce valorile lipoproteinelor

Atunci când anumite lipoproteine (în special cele LDL) și trigliceridele depășesc valorile normale, crește riscul de boală cardiovasculară și în acest caz, pacientul trebuie să țină cont de anumite măsuri, pentru a reduce colesterolul din sânge.

Anumite forme ale lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) au fost asociate cu depozitele de grăsimi ce se formează pe pereții arterelor importante din corp. Din cauză că valorile mari ale LDL-ului sunt asociate cu dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare, el mai este numit și colesterol "rău".

Analizele de sânge sunt esențiale în determinarea riscului cardiovascular, urmate de tratamentul prescris de medic. Pe lângă medicamentele hipolipemiante prescrise, pacientului cu dislipidemie ori cu sindrom metabolic i se pot prescrie anumite suplimente ce conțin ingrediente active care reduc colesterolul "rău" și care scad în același timp trigliceridele. Dieta sănătoasă și un stil de viață activ sunt, de asemenea, importante.

Numeroase studii clinice din ultimii douăzeci de ani au confirmat asocierea dintre Lp(a) plasmatic și riscul de boli cardiovasculare. Deși Lp(a) a fost un factor de risc independent pentru boli cardiovasculare aterosclerotice, cele mai recente ghiduri clinice internaționale nu recomandă direct reducerea concentrațiilor plasmatice de Lp(a).

Principalele motive au fost că nu exista un medicament clinic bun care să reducă direct concentrațiile plasmatice de Lp(a) și că datele nu au arătat pe deplin beneficiul.
Ai suferit un infarct sau un accident vascular și te temi de o recidivă? Valorile mari ale colesterolului favorizează riscul de reapariție a evenimentelor cardiovasculare majore!

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
"Introduction to Lipids and Lipoproteins", publicat pe www.ncbi.nlm.nih.gov, autori: Kenneth R Feingold, Carl Grunfeld. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK305896/
“Lipoprotein(a): Biology and Clinical Importance” - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1853362/
“Recent Updates of Lipoprotein(a) and Cardiovascular Disease” - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7840349/

Te-ar mai putea interesa și...