Alimentaţia sănătoasă după un infarct miocardic

Un atac de cord poate fi un eveniment care poate schimba viața unui om, iar adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă este crucială pentru o recuperare cu succes și pentru a reduce riscul apariției viitoarelor probleme cardiace. Dacă ai suferit un atac de cord (cum mai este numit infarctul miocardic), alimentaţia sănătoasă este extrem de importantă după acest eveniment.

În cele ce urmează îţi vom face câteva recomandări alimentare generale de luat în considerare.

Modificarea stilului de viață este cel mai eficient mod de a preveni un atac de cord. Există 5 măsuri principale pe care le poți lua pentru a preveni un atac de cord (sau un alt atac de cord):

fumătorii ar trebui să se lase de fumat
slăbește dacă ești supraponderal sau obez
fă exerciții fizice regulate – adulții ar trebui să facă cel puțin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) de activitate aerobă de intensitate moderată în fiecare săptămână, cu excepția cazului în care medicul responsabil cu îngrijirea ta te sfătuiește altfel
consumă o dietă săracă în grăsimi și bogată în fibre, inclusiv cereale integrale și cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi
moderează-ţi consumul de alcool

Recomandările experților DOC.ro

Mâncând alimente sănătoase, acestea te vor ajuta să te recuperezi şi să îţi reduci riscul unor eventuale probleme care afectează inima.

Să mănânci sănătos este mai uşor decât ai crede. De obicei, poţi să găseşti toate alimentele de care ai nevoie la supermarket. Trebuie doar să ştii ce alimente să cumperi pentru a concepe mese mai sănătoase. Este important să adopţi o dietă cu un conţinut scăzut de sare şi de grăsimi saturate, dacă ai avut un infarct miocardic.

Obiectivele alimentaţiei sănătoase

Consumul unei diete nesănătoase, bogată în grăsimi, va înrăutăți sau grăbi întărirea arterelor (ateroscleroza) și va crește riscul unui atac de cord.

Continuarea consumului de alimente bogate în grăsimi va duce la formarea mai multor plăci grase în arterele tale. Acest lucru se datorează faptului că alimentele grase conțin un tip nesănătos de colesterol.

Există 2 tipuri principale de colesterol:

lipoproteine cu densitate joasă (LDL) – aceasta este compusă în principal din grăsimi plus o cantitate mică de proteine; acest tip de colesterol vă poate bloca arterele, așa că este adesea cunoscut sub numele de „colesterol rău”.
lipoproteine de înaltă densitate (HDL) – aceasta este compusă în principal din proteine plus o cantitate mică de grăsime; acest tip de colesterol poate reduce depozitele în arterele tale, așa că este adesea cunoscut sub numele de „colesterol bun”.

Există, de asemenea, 2 tipuri de grăsimi - saturate și nesaturate. Evitați alimentele care conțin un nivel ridicat de grăsimi saturate, deoarece acestea cresc nivelul de colesterol LDL din sânge.

O alimentație sănătoasă este esențială pentru o sănătate și o nutriție bună. Vă protejează împotriva multor boli cronice netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul. Consumul de o varietate de alimente și consumul redus de sare, zahăruri și grăsimi trans saturate și produse industrial sunt esențiale pentru o alimentație sănătoasă.

mănâncă legume, cereale integrale, fructe, nuci şi seminţe în fiecare zi;
alege grăsimi şi uleiuri mai sănătoase;
încearcă să mănânci două sau trei porţii de peşte sau fructe de mare pe săptămână;
limitează consumul de alimente prăjite şi de produse de patiserie, îndeosebi consumul de chips-uri, biscuiţi, prăjituri şi alte produse din cereale procesate;
evită să adaugi sare în mâncare; alege alimente "fără adaos de sare" şi "cu un conţinut redus de sare" (inscripţionate pe etichetă), atunci când este posibil;

Ce să mănânci după un infarct miocardic

Mănâncă multe legume (încearcă să ajungi la 5 porţii pe zi) si fructe proaspete (încearcă să ajungi la două porţii în fiecare zi). Diferite fructe și legume conțin diferite combinații de vitamine și minerale, așa că urmărește să mănânci o varietate cât mai largă;
Alege tipuri de pâine, cereale, paste, orez şi noodles din cereale integrale (boabe întregi);
Alege carne slabă (carne roşie de la care a fost taiată grăsimea şi carne de pasăre de curte fără piele); limitează consumul de carne procesată, inclusiv cârnaţii şi carnea afumată ori salamul;
Consumă două sau trei porţii (150 g) de peşte şi fructe de mare în fiecare săptămână (proaspăt, congelat sau de la conservă);
Include leguminoasele în cel puţin doua mese pe săptămână (cum ar fi lintea, mazărea galbenă, mazarea verde, boabe de fasole uscate sau din conservă);
Mănâncă până la 6 ouă în fiecare săptămână;
Limitează consumul de alimente comandate sau care se pot lua la pachet, deoarece nu poţi fi sigur de ingredientele folosite (produse de patiserie, plăcinte, pizza, chips-uri, peşte prăjit, hamburgeri);
Limitează consumul de alimente sărate, grase şi care conţin zahăr (de exemplu, cele prăjite de tip "crisps", prăjituri, biscuiţi, acadele şi ciocolată);
Alege alternative de lapte, iaurt, brânză (surse de calciu) cu un conţinut scăzut de grăsimi;
Alege grăsimi şi uleiuri mai sănătoase pentru gătit, pentru micul dejun (margarine tartinabile), dressinguri pentru salată şi maioneze; unele opţiuni potrivite sunt uleiul de canola, de floarea-soarelui, de soia, de măsline, de soia şi de arahide.
Ca gustare, înfruptă-te cu nuci diverse nesărate (simple).
Bea în primul rând apă şi evită băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr. Consumă cu moderaţie cafea şi ceai verde (care sunt băuturi cofeinizate).

Atenţie la grăsimi!

Dacă ai boala arterială coronariană, trebuie să fii foarte atent la alimentele pe care le mănânci. Este important să schimbi tipurile de grăsimi pe care le consumi. Dacă mănânci prea multe grăsimi trans şi grăsimi saturate, poţi să creşti nivelul colesterolului, lucru care nu este de dorit.

Valorile mari ale colesterolului favorizează riscul de reapariţie a evenimentelor cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascular cerebral sau boala arterială periferică) ce îţi pot pune în pericol viaţa. Riscul este cu atât mai mare cu cât s-a produs deja un eveniment cardiovascular major.

De asemenea, nu s-a constatat că luarea de suplimente de acizi grași omega-3 sau consumul de alimente îmbogățite cu acizi grași omega-3 nu contribuie la prevenirea unui nou atac de cord. Nu lua niciodată un supliment alimentar fără a consulta mai întâi medicul de familie. Unele suplimente, cum ar fi beta-carotenul, sunt potențial dăunătoare.

Amintește-ți că, pe lângă o dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, gestionarea stresului și respectarea medicamentelor (dacă sunt prescrise) sunt componente esențiale ale recuperării atacului de cord și ale sănătății agenerale ale inimii. Consultă întotdeauna medicul înainte de a face schimbări semnificative în dieta sau stilul de viață, mai ales dacă ai afecțiuni sau predispoziţii specifice legate de sănătate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Prevention - Heart attack - https://www.nhs.uk/conditions/heart-attack/prevention/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...