5 alimente care îți cresc colesterolul, fără să fie grăsimi

Ceea ce mâncăm ne afectează nivelul colesterolului din sânge, îndeosebi când este vorba de colesterolul "rău" (LDL). Probabil că mulți dintre noi știu deja că nu ar trebui să facem excese când consumăm unt sau cărnuri grase, dar anumite alimente pe care le mâncăm constant cresc valoarea colesterolului, chiar dacă nu le putem considera grăsimi propriu-zise.

O alimentație bogată în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans poate crește nivelul colesterolului și te poate supune unui risc de boli cardiovasculare, ne atrag atenția specialiștii. Multe produse de origine animală, precum carnea și produsele lactate – conțin grăsimi saturate, în timp ce produsele de tip fast food și dulciurile ori produsele de patiserie au în compoziție grăsimi trans.

Recomandările experților DOC.ro

Iată ce se întâmplă în corpul tău atunci când ai un nivel ridicat de colesterol: colesterolul se acumulează în pereții arterelor și contribuie la formarea plăcii, un depozit dur care îngustează și blochează arterele. Atunci când se acumulează placa, inimii îi este mai greu să circule sângele și oxigenul, ceea ce poate provoca dureri în piept sau dificultăți de respirație la efort crescut (angină pectorală). Dacă se formează un cheag de sânge la locul unei plăci dislocate într-o arteră îngustată, acesta poate bloca circulația sângelui către creier (un accident vascular cerebral) sau către inimă (un atac de cord).

Există, de fapt, mai multe tipuri diferite de colesterol, dintre care unul este colesterolul lipoproteic de înaltă densitate (HDL). Nivelurile ridicate ale unor tipuri de colesterol, inclusiv colesterolul lipoproteic cu densitate scăzută (LDL), pot fi dăunătoare pentru inimă și vasele de sânge.

Ficatul de pasăre sau de la alte animale

Ficatul este o sursă excelentă de fier - mineral care poate fi benefic pentru sănătate - dar în același timp, are un conținut ridicat de colesterol. Să nu uităm că, de fapt, colesterolul este produs și depozitat în ficat, iar nivelurile cele mai mari de colesterol în cărnurile ce provin de la diverse animale se găsesc în organe precum ficatul.

Specialiștii spun că nu trebuie să consumăm mai mult de 300 mg de colesterol (doza recomandată pentru un adult sănătos). O porție de 85 g de ficat de vită are 331 mg de colesterol. Așadar, dacă știi că ai colesterolul mărit, renunță la preparatele cu ficăței și alege cărnuri mai slabe.

Piureul de cartofi

Cartofii nu reprezintă problema în acest caz, pentru că nu sunt o grăsime, celelalte ingrediente din piure sunt, de fapt, "vinovații". Multe tipuri de piure, în special piureul de cartofi pe care îl comanzi când iei masa la restaurant, conțin porții generoase de unt, smântână dulce, lapte integral, smântână fermentată și cremă de brânză, iar în acest fel, un cartof care putea fi considerat un aliment sănătos se transformă într-o "bombă" plină de grăsimi saturate, spun medicii nutriționiști. Așa că cel mai bine îți prepari acasă cartofii copți simpli, pe care îi servești ca atare, fără smântână ori cremă de brânză.

Popcornul cumpărat de la cinematograf

Este un preparat care poate crea dependență, din păcate este plin de ulei, la care se adaugă chiar și mai mult unt, pentru a-i da un plus de gust. De fapt, aceasta este problema. Cel mai bine este să renunți la popcornul de acest gen dacă ai colesterolul mărit și să optezi pentru o porție mică sau să îți prepari popcorn acasă, fără unt și fără alte ingrediente nesănătoase.

Fructele de mare

Unele tipuri de fructe de mare sunt benefice pentru sănătate, însă altele sunt pline de colesterol. De exemplu, homarul nu reprezintă o alegere alimentară bună dacă ai colesterolul mărit sau suferi de boli cardiovasculare. O porție de 85 g de homar conține 61 mg de colesterol, iar această valoare nu pune la socoteală și untul topit în care poți servi acest tip de carne. Dacă îți plac fructele de mare, stai departe de sosurile cu unt și reține că cele gătite folosind căldură directă, la cuptor sau pe grătar sunt mult mai sănătoase decât cele prăjite.

Brioșele

Nu toate brioșele sunt preparate la fel. Desigur, poți găsi și variante mai sănătoase de brioșe, care să nu conțină grăsimi saturate și care să nu aibă colesterol. Însă unele tipuri de brioșe - mai ales acelea care au în compoziție multe alte ingrediente - ar putea să conțină până la 8 g de grăsime la o singură porție. O alegere mai sănătoasă ar fi să prepari brioșe cu făină din grâu integral, care îi asigură organismului o cantitate mare de fibre, au mai puține grăsimi și scad colesterolul.

Alcoolul

Prea mult alcool în organism îți crește tensiunea arterială și valoarea trigliceridelor, spun experții, pe când consumul moderat de băuturi alcoolice (cel mult 5 grame pe zi) poate să scadă riscul de boală cardiovasculară. Cercetările arată că un consum sporit de alcool crește riscul de a dezvolta probleme la nivelul funcționării inimii, începând de la 30 de grame pe zi (în cazul femeilor) și de la 45 de grame (în cazul bărbaților).

Produsele din cereale rafinate

O dietă bogată în carbohidrați rafinați (așa cum sunt pâinea albă, covrigii și pastele) are un impact negativ asupra nivelului de colesterol HDL sau colesterol "bun" din sânge. Studiile arată că, de fapt, cerealele sau grânele rafinate, procesate intens, au un indice glicemic foarte mare, iar consumul acestui tip de carbohidrați poate duce la riscuri semnificativ mai mari de a avea colesterolul mărit. Dacă, însă, reduci consumul acestui tip de carbohidrați, îți vei îmbunătăți valorile colesterolului HDL.

Alte dulciuri ori deserturi

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Ele nu sunt, conform definiției, grăsimi, însă pot conține anumite tipuri de grăsimi "rele". Experții ne reamintesc că alimentele procesate și cele ambalate conțin zahăr într-o formă sau alta, un zahăr adăugat (deci o cantitate mai mare). Cercetările arată că adaosul de zaharuri a fost asociat cu o creștere a colesterolului LDL, cu trigliceridele crescute și cu o scădere a colesterolului HDL.

Printre alimentele ce au adaos mare de zahăr se află: alimentele de patiserie, fursecurile, prăjiturile, tortul, brioșele, produsele din aluat foietaj, bomboanele și alte produse ambalate. În plus, băuturile îndulcite cu zahăr pot duce la creșterea în greutate și la inflamația din corp, care pot să aibă un impact negativ asupra valorilor colesterolului. Printre acestea se află sucurile carbogazoase, băuturile energizante și alte băuturi îndulcite tot cu zahăr pe care le găsești în comerț - toate îți influențează, prin prisma zahărului, nivelul de colesterol, chiar dacă nu sunt propriu-zis grăsimi.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
"High carbohydrate intake from starchy foods is positively associated with metabolic disorders: a Cohort Study from a Chinese population", 2015, Scientific reports; Rennan Feng, Shanshan Du, Yang Chen, Sining Zheng, Wei Zhang, Guanqiong Na, Ying Li, Changhao Suna. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26581652/
"Effects of diet on high-density lipoprotein cholesterol.", decembrie 2011, in Current Atherosclerosis Reports, Siri-Tarino PW. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21901431/#:~:text=Multiple%20dietary%20factors%20have%20been,heart%20disease%20(CHD)%20risk.
"Dietary sugars and cardiometabolic risk: systematic review and meta-analyses of randomized controlled trials of the effects on blood pressure and lipids.", publicat in iulie 2014, in The American Journal of Clinical Nutrition, autori: Te Morenga LA, Howatson AJ, Jones RM, Mann J. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24808490/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...