Ce este cardiologia interventionala azi?
În prezent, cardiologia intervențională a ajuns în etapa in care, pe calea vaselor sangvine, se pot trata unele boli ale valvelor cardiace. Discutăm în articol despre cum a evoluat această disciplină, care sunt pilonii ei și cum se utilizează în prezent cardiologia intervențională ca tratament în bolile cardiovasculare.
Cardiologia intervențională este o ramură a cardiologiei care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiace folosind tehnici minim invazive, cum ar fi cateterismul cardiac și procedurile de intervenție percutană. Aceste proceduri le permit medicilor să efectueze intervenții în interiorul arterelor și vaselor de sânge fără a fi necesară o intervenție chirurgicală deschisă.
Astfel, cardiologii intervenționiști utilizează echipamente speciale și tehnici avansate pentru a trata afecțiuni precum boala arterială coronariană, stenoza valvulară, defectele septale și alte probleme cardiace. Aceste intervenții pot include angioplastie coronariană cu sau fără implantare de stenturi, valvuloplastie cu balon, embolizarea și alte proceduri pentru tratarea malformațiilor vasculare sau a altor afecțiuni cardiace.
Cardiologia - drumul de la clasic la modern
Cardiologia este o ramură a medicinei care face parte din trunchiul comun al medicinei interne și care se ocupă de prevenirea, diagnosticul și tratamentul bolilor de inimă. Până în urmă cu 30‑40 de ani, cardiologii erau acei medici interniști cu o preocupare specială pentru bolile cardiace și se ocupau cu predilecție de acestea, având scopul de a recunoaște și de a trata și alte boli asociate.
Acest lucru se întâmpla deoarece pacienții cu boli cardiace au deseori și alte probleme de sănătate, cum ar fi diabet zaharat, suferințe renale cronice sau accidente vasculare cerebrale, ciroză hepatică sau ulcer, numai ca exemple de cumul de boli care pot interesa concomitent un organism.
Cardiologia se bazează esențial pe imagistică
Cardiologia este una dintre specialitățile medicale care se bazează foarte mult, în mod esențial chiar, pe diagnosticul prin imagini. Astfel, cu timpul, unii cardiologi au devenit specialiști în imagistica inimii și a vaselor de sânge: ecocardiografia dezvoltată exploziv în ultimii 20 de ani are deja specialiștii ei, care se dedică aproape exclusiv acestui tip de investigație.
În prezent, nu se poate concepe activitatea cardiologului clinician fără un diagnostic ecocardiografic, atât cardiac, cât și al vaselor de sânge, așa-zisul Doppler vascular. Apoi, unii radiologi s-au specializat în diagnosticul imagistic al bolilor cardiovasculare și, cu ajutorul cardiologilor, s-au dezvoltat de asemenea recent supra-specializările în angiografia prin tomografie computerizată sau prin rezonanță magnetică nucleară (RMN).
Aceste tehnici au fost rafinate în zilele noastre atât de mult, încât permit evidențierea depunerilor anormale din pereții vaselor și care le îngustează sau diferențiază în grosimea mușchiului cardiac celulele sănătoase de cicatrici sau țesut inflamator.
Pe lângă aceste tehnici imagistice de diagnostic modern în cardiologie, unele complexe și scumpe, altele mai accesibile, există și metode de diagnostic care să permită concomitent și tratamentul bolilor identificate de medic. Vorbim astfel despre cardiologia intervențională și electrofiziologie ca metode moderne de diagnostic și tratament al bolilor de inimă sau al vaselor de sânge.
Cateterismul cardiac
Cele două subspecializări derivate din cardiologie, cardiologia intervențională și electrofiziologia, au la bază o metodă de investigație invazivă practicată in vivo, denumită cateterism cardiac. Un medic german, Werner Forssmann, a fost primul doctor care, în anul 1929, a folosit o sondă lungă de 60 cm pe care și-a introdus-o singur într-una din venele brațului și pe care a avansat-o până în interiorul inimii sale, efectuându-și o radiografie a toracelui.
Utilitatea practică a acestei descoperiri (și anume că vasele de sânge de sub piele pot fi folosite ca niște căi de acces la diversele organe interne și mai ales la inimă) nu a fost recunoscută de la început. Calea venoasă centrală a fost folosită timp de mai multe decenii numai pentru administrarea unor medicamente.
La începutul anilor '50, însă, medicul Andre Cournand a preluat ideea lui Forssmann și a îmbunătățit-o prin imaginarea unor sonde (sau catetere) care pot fi conduse prin vase, de la exteriorul pacientului, în diverse locuri din organism, de unde se pot înregistra presiunile intracavitare și se poate injecta un medicament radio-opac (substanța de contrast) cu scopul de a identifica unele anomalii anatomice ale vaselor sau ale inimii.
Cei doi medici, Forssmann și Cournand, au împărțit Premiul Nobel pentru medicină în 1956, pentru ideea de folosi cateterismul in vivo pentru diagnosticul bolilor cardiovasculare.
Angiografia și studiul electro-fiziologic
Injectarea substanțelor radio-opace în interiorul vaselor de sânge sau al inimii poartă numele de angiografie cu substanță de contrast. Pe baza acestei metode de diagnostic, cuplată cu caterismul cardiac, au putut fi efectuate primele intervenții de chirurgie cardiacă, atât asupra valvelor cardiace, cât și asupra vaselor inimii, intervenția de bypass aorto-coronarian, începând din anii '60.
Dacă Forsmmann și Cournand au folosit sonde subțiri ca niște tuburi pentru a introduce substanță de contrast în interiorul inimii și al vaselor, alți cardiologi preocupați de tulburările de ritm cardiac, ca manifestări ale instabilității electrice a mușchiului inimii, au folosit electrozi introduși pe aceeași cale a vaselor de sânge în interiorul cavităților cardiace.
Scopul a fost acela de identificare precisă a locului unde se nasc tulburările ritmului inimii, mai ales cele foarte rapide și care amenință viața. Aceeași metodă intravasculară se poate utiliza pentru implantul sondelor de stimulare cardiacă în cazul ritmurilor cardiace foarte lente (implantarea de pacemaker sau stimulator cardiac permanent).
Cardiologia intervențională ca metodă de tratament
Cateterismul cardiac a stat la baza dezvoltării tratamentului bolilor cardiovasculare pe calea vaselor de sânge, prin acces trans-cutanat, prin piele, fără a necesita intervenția chirurgicală clasică.
Cardiologul și radiologul Andreas Gruentzig a imaginat pentru prima oară, în 1977, o metodă de dilatare a vaselor cardiace îngustate cu ajutorul unor sonde cu balonaș, la Zurich. Această procedură poartă numele de angioplastie coronariană și este asociată astăzi aproape constant cu implantarea unor proteze vasculare cunoscute sub numele de stenturi.
Angioplastia cu stent este astăzi cea mai răspândită metodă de tratament endovascular și este practicată cu utilitatea cea mai mare în bolile acute ale inimii, cum este infarctul miocardic acut. În aceste cazuri, procedura este deseori salvatoare de viață, prin deschiderea urgentă prin angioplastie a vaselor inimii care au fost închise brusc prin formarea de cheaguri pe îngustări ale vaselor cardiace, produse mai ales prin depuneri de colesterol și de calciu.
Deschiderea urgentă a vasului prin cateterism cardiac și angioplastie salvează mușchiul inimii, care altfel se poate distruge ireversibil.
Stenturile sunt folosite pentru dilatarea celor mai diferite vase din organism, de la arterele carotide care duc sângele spre creier, până la arterele rinichilor sau ale membrelor inferioare, toate fiind afectate de același proces al aterosclerozei, care poate îngusta tuburile vasculare.
Astăzi, cardiologia intervențională a ajuns în etapa în care, pe calea vaselor sangvine, se pot trata unele boli ale valvelor cardiace cum este stenoza aortică, pulmonară sau insuficiența valvei mitrale. Se tratează pe aceeași cale boli congenitale ale inimii sau ale vaselor de sânge: în această categorie intră defectele congenitale ale pereților intracardiaci (defectele septale) sau fistulele (comunicațiile anormale) vaselor sanguine.
Pot fi tratate pe aceeași cale dilatațiile marcate ale aortei toracice sau abdominale, cunoscute sub numele de anevrisme de aortă. Toate aceste boli sunt tratate exclusiv prin acces prin piele sau prin intervenții chirurgicale minim invazive.
Când ar trebui mers la medicul cardiolog?
Dacă ai dureri în piept, nu ignora acest simptom. Medicul de familie îți poate da un bilet de trimitere către un medic cardiolog, pentru un consult amănunțit. De asemenea, este important să ai în vedere și istoricul familial. Dacă cineva din familie a avut probleme cu inima, ar trebui să discuți cu un medic cardiolog despre simptomele pe care le ai. Un alt criteriu de care să ții cont este valoarea colesterolului total: cu cât este mai mare nivelul, cu atât este mai mare riscul de boală cardiovasculară. În cazul în care ești diabetic, suferi de hipertensiune arterială și ai fost sau ești fumător, ai alte motive în plus să te adresezi unui medic cardiolog, pentru un diagnostic și un tratatment adecvat.
Simptome cardiace
Dacă experimentezi simptome precum durere în piept, presiune sau disconfort în piept care se pot răspândi către brațul stâng, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, palpitații, amețeli sau leșinuri, este important să consulți un cardiolog.
Factori de risc pentru boli cardiace
Dacă ai factori de risc pentru boli cardiace, cum ar fi hipertensiune arterială, niveluri crescute de colesterol, diabet, obezitate, istoric familial de boli cardiace sau fumat, este recomandat să faci o evaluare cardiacă regulată cu un cardiolog.
Istoric medical personal
Dacă ai avut intervenții chirurgicale sau tratamente pentru afecțiuni cardiace în trecut, sau dacă suferi de alte boli care pot afecta inima, este important să consulți un cardiolog pentru monitorizare și gestionare adecvată.
Prevenție
Consultarea unui cardiolog pentru o evaluare periodică a stării de sănătate cardiovasculară poate ajuta la prevenirea apariției bolilor cardiace și la menținerea unei stări de sănătate optime, mai ales când te apropii de vârsta a treia.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Interventional Cardiology
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24511-interventional-cardiology
JTD - Current topics in interventional cardiology
https://jtd.amegroups.org/article/view/37060/html
Studiul „Current topics in interventional cardiology”, apărut în Vol 12, No 4 (April 28, 2020), doi: 10.21037/jtd.2020.02.09, autor: Ion S. Jovin
Te-ar mai putea interesa și...
