Categoriile de risc si atingerea "tintei" colesterolului LDL

Trebuie retinut ca dintre colesterolul LDL, colesterolul HDL si trigliceride (TG), tinta principala care trebuie urmarita si atinsa este reprezentata de scaderea valorilor colesterolului "rau", asa cum mai este numit colesterolul LDL.

In functie de factorii de risc asociati si de patologia fiecarui pacient, se stabileste un grad de risc, caruia ii corespunde o anumita "tinta" sau o valoare considerata normala a colesterolului LDL.

Factorii majori de risc care afecteaza colesterolul LDL sunt:

  • varsta (femeile de peste 55 de ani si barbati peste 45 de ani),
  • fumatul,
  • hipertensiunea arteriala,
  • diabetul zaharat,
  • antecedentele familiale de boli cardiace precoce,
  • scaderea colesterolului HDL (numit si colesterol "bun") la valori mai mici de 40mg/dl.

Interpretarea riscurilor

NEWSLETTER DEDICAT DOC

  • Risc scazut - daca aveti cel mult un factor de risc mentionat mai sus, tinta este LDL sub 160 mg/dl;
  • Risc moderat/moderat inalt - daca aveti doi sau mai multi factori de risc dintre cei mentionati mai sus, tinta este LDL sub 130 mg/dl;
  • Risc inalt - daca aveti boala cardiaca ischemica, alta afectare vasculara aterosclerotica, diabet zaharat sau multipli factori de risc asociati care dau un risc crescut, tinta este LDL sub 100 mg/dl;
  • Risc foarte inalt - daca ati avut recent un accident vascular cerebral (AVC), aveti boala cardiaca ischemica asociata cu diabet zaharat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai sus mentionati, necontrolati (inca fumati, aveti tensiune arteriala mare netratata, etc.), tinta este LDL sub 70 mg/dl.

Alti factori de risc pe care e bine sa ii urmaresti

Factorii care iti pot creste riscul de a avea colesterolul marit includ:

  • O dieta prea saraca in nutrienti - Faptul ca mananci grasimi saturate, care se gasesc in produsele de origine animala, si grasimi trans, care se gasesc in prajituri si biscuiti sarati din comert (doar doua exemple), iti poate creste valorile colesterolului LDL. Alimentele care sunt bogate in colesterol, cum ar fi carnea rosie si produsele lactate integrale (cu multe grasimi), iti vor creste, de asemenea, colesterolul total.
  • Obezitatea - cand ai un indice de masa corporala (IMC) egal cu 30 sau peste aceasta valoare, vei avea un risc mai mare sa suferi de pe urma valorilor mari ale colesterolului (hipercolesterolemie).
  • O circumferinta mare a taliei - riscul tau creste daca esti barbat si ai o circumferinta a taliei de cel putin 102 cm sau daca esti femeie si ai o circumferinta a taliei de cel putin 89 cm.
  • Sedentarismul, adica lipsa activitatii fizice - Exercitiile iti ajuta corpul sa produca mai mult colesterol HDL, adica cel "bun".
  • Fumatul - Daca fumezi, retine ca tigaretele iti deterioreaza peretii vaselor de sange, facandu-i mai predispusi sa acumuleze depozite de grasimi. Totodata, fumatul iti poate reduce valorile colesterolului "bun", HDL.
  • Diabetul - chiar daca ti se pare surprinzator, trebuie sa stii ca hiperglicemia contribuie la valori mai mari ale colesterolului LDL si la scaderea nivelurilor colesterolului HDL. Totodata, concentratia mare de glucoza din sange iti deterioreaza acel strat interior care iti "captuseste" arterele.

Ce complicatii pot sa apara din cauza colesterolului

Hipercolesterolemia poate cauza ateroscleroza, o acumulare periculoasa de colesterol si alte substante grase, care se depun pe peretii arterelor tale. Aceste depozite (placile de aterom) pot reduce fluxul sanguin in interiorul arterelor tale, ceea ce poate cauza complicatii precum cele enumerate mai jos:

  • Durere in piept - daca arterele care iti alimenteaza inima cu sange sunt afectate, poti avea angina pectorala (numita si durere in piept).
  • Infarct miocardic - daca placile de aterom se desprind sau se rup, un cheag de sange se poate forma la locul rupturii, blocand circulatia sangelui, sau poate sa se desprinda si sa circule libere intr-o alta artera. Daca circulatia sangelui catre o parte a inimii tale este oprita, vei avea un infarct miocardic.
  • Accident vascular cerebral (AVC) - in mod similar cu ceea ce se intampla in cazul unui atac de cord, daca fluxul sanguin catre o parte a creierului tau este blocat de un cheag de sange, atunci care loc un AVC.
 


 

Sursa foto: Shutterstock

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0